Fiți atenți la primele semne de boală la copiii și adolescenții „educați” în fața unui ecran! Psihoterapeutul Răzvan Peristeri: „Controlul parental în ceea ce privește social media este esențial”

Foto: Răzvan Peristeri Facebook

O știre din ultima vreme mi-a atras atenția în mod deosebit.

„Un procent alarmant de copii și adolescenți se confruntă cu o criză mentală la nivel mondial din cauza pandemiei COVID-19, potrivit unui nou studiu al Universității din Calgary, publicat în revista medicală JAMA Pediatrics.”

Informația nu m-a surprins foarte tare, practic confirma ce vedeam deja „pe teren”. Din ce în ce mai mulți copii sunt dependenți de calculator, furioși și fără chef de nimic. Ce m-a îngrijorat însă, cu adevărat, a fost gândul unui potențial an școlar petrecut din nou în online. 

Astfel, am decis să vorbim cu Răzvan Peristeri - specialist în psihologie pediatrică - despre semnele fizice ale anxietății la copii și la tineri, despre cum putem să îi ajutăm pe copiii noștri să treacă peste perioade dificile și despre cum putem să ne vindecăm de propriile anxietăți, fără să-i contaminăm pe cei din jurul nostru. Pe Răzvan ni l-au recomandat mai mulți părinți, dar eu l-am cunoscut în dimineața în care am făcut interviul și m-am bucurat că am reușit să avem o conversație extrem de practică din care am învățat că „paza bună trece primejdia rea” e de fapt o sabie cu două tăișuri.

Am vorbit multe cu psihoterapeutul Răzvan Peristeri și mi-am dat seama, scriind acest articol, că pentru fiecare părinte e diferit și fiecare are nevoie de informația lui, aceea care se potrivește cu el și situația pe care o traversează. Am selectat aici câteva informații pe care le consider utile pentru orice părinte.

„Anxietatea se preia, pentru că avem niște neuroni oglindă cu ajutorul cărora oglindim sentimentele, emoțiile. Oglindim și partea ok, iubire, bucurie, fericire... dar și frica, îngrijorarea, incapacitatea de a gestiona necunoscutul”

Copilăria și pandemia

În vacanța de primăvară a anului trecut, grupul nostru pandemic, adică 2 familii cu 5 copii, am închiriat o cabană la munte. Eram singuri, noi și caii de care trebuia să avem grijă. Excursia aceea a fost revelatorie, fiindcă am avut răgazul să ascultăm conversațiile copiilor și să ne dăm seama că șocul pandemiei – cu școala online, lipsa contactului cu alți copii – era mult mai profund decât am fi putut crede.

Coordonatoarea studiului Universității din Calgary spunea că „tinerii au ratat multe etape în viața lor. Pandemia a durat mai bine de un an, iar pentru tineri este o perioadă cu adevărat substanțială...” Pentru mulți adolescenți, această pierdere a avut un impact deosebit pentru că „odată ce intri în adolescență, începi să te diferențiezi de membrii familiei, iar colegii pot deveni de fapt cea mai importantă sursă de sprijin social, iar acest sprijin a fost redus foarte mult și, în unele cazuri, a lipsit cu desăvârșire, în timpul pandemiei". Declarațiile cercetătoarei m-au dus cu gândul la conversațiile copiilor noștri care se imaginau având grijă de cai pentru tot restul vieții lor și asta pentru că așa își imaginau că vor putea avea contact unii cu alții, cu natura, cu joaca în libertate, cu lucrurile pe care le pierduseră odată cu pandemia. 

Studiul Calgary, o meta-analiză care reunește date din 29 de studii separate din întreaga lume, arată că simptomele depresiei și anxietății s-au dublat la copii și adolescenți în comparație cu perioadele pre-pandemice.

„Estimările arată că unul dintre patru tineri la nivel global se confruntă cu simptome de depresie crescute clinic, în timp ce unul din cinci are simptome de anxietate crescute clinic”. Ce înseamnă asta?! Că unul din patru tineri are nevoie de sprijin de specialitate, pentru a trece peste aceste episoade de depresie și anxietate.

Anxietate între normalitate și diagnostic

„Anxietatea face parte din viața noastră, ne naștem cu instinctul acesta și până la un anumit punct ea este normală și ne ajută în viață.

Anxietatea este o senzație de neliniște, greu de definit, care seamănă cu emoțiile care preced un examen, o prezentare importantă, schimbarea școlii sau a unui loc de muncă. Acestea sunt anxietăți normale, pe care le putem controla și depăși singuri. Dar, anxietatea devine periculoasă în momentul în care nu mai poate fi controlată, atunci când nu te mai poți prezenta la examen, activitățile zilnice sunt afectate de starea de neliniște”, spune Răzvan Peristeri.

Anxietatea vine la pachet cu o serie de semne fizice la care trebuie să fim atenți, mai ales că atunci când vorbim despre copii, un singur simptom ar putea să ne indice că există o problemă de anxietate la copilul nostru.

Simptome fizice:

- irascibilitate;

- fatigabilitate (oboseală);

- calitatea scăzută a somnului;

- lipsa concentrării;

- incapacitatea de a învăța.

Fiți atenți la copii, este important să recunoașteți semnele anxietății cât mai timpuriu. Dacă simțiți că cel mic are o problemă, acționați cu înțelepciune, nu predați din prima responsabilitatea copilului vostru psihologilor, pentru că asta s-ar putea să creeze o problemă și mai mare. Ascultați-l, petreceți timp cu el, încurajați prieteniile și încercați să susțineți acele activități care îi fac plăcere. Iar abia dacă încercările voastre nu au succes devine esențial să apelați la terapie.

Ecranul - calul troian

Dacă nu suntem atenți, toată povestea frumoasă pe care ne-am spus-o despre avantajele lucratului și învățatului online se poate întoarce împotriva noastră. Iar riscul cel mai mare este la adolescenții și copiii care petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelor.

Limitele, deși nu sunt în trendurile de parenting, sunt importante pentru sănătatea psihică a copiilor. Copiii au nevoie de ghidare, de susținerea părintelui, dar dacă tu ca părinte îi dai libertate totală, el o să facă ce o să îi treacă lui prin cap și mai mult decât atât o să fie influențat, pentru că în adolescență încep să fie influențați relațional de anturaj, de școală și așa apare FOMO.

„Fear Of Missing Out este un sindrom modern, care are legătură directă cu ce înseamnă social media și a sta tot timpul în fața calculatorului, a interacționa cu lumea prin acest ecran, lucru ce duce la anxietate și la depresie. Care e baza acestui sindrom? E ca și când eu, dacă tu ai un telefon de ultimă generație și eu nu îl am, am o problemă. Adică eu de ce nu am? Sentimentul care se naște și urâțește fața și mintea copiilor noștri este o combinație de invidie, cu anxietate - eu nu o să reușesc să fac chestia aia, să am lucrurile alea, să fiu ca și persoana respectivă. Iar asta conduce la o stare de anxietate extrem de ridicată”, explică Răzvan Peristeri.

„De aceea controlul parental în ceea ce privește social media este esențial. Ferește-l pe copilul tău de anxietate, râmânând prieten cu el, fiind deschis la ideile lui și impunând cu fermitate și blândețe limite. Altfel, ai pierdut lupta”, adaugă Răzvan Peristeri.

Iar anxietatea se instalează și cucerește întreaga casă, pentru că, la fel ca depresia, și anxietatea se preia, prin intermediul neuronilor oglindă cu ajutorul cărora oglindim sentimentele, emoțiile. Oglindim și partea ok - iubire, bucurie, fericire, dar și partea întunecată.

Petreceți cât mai mult timp cu copilul dumneavoastră, e cea mai bună terapie împotriva depresiei și încercați să rămâneți conectați cât mai mult în offline.

Cu Răzvan am vorbit despre mult mai multe lucruri, despre divorț și impactul lui asupra copiilor, despre adulți sănătoși și copii fericiți, despre limite și importanța lor în viețile noastre. Aflați toate aceste lucruri ascultând podcastul nostru.

Societatea Omului Sănătos este o comunitate formată în jurul obiceiurilor sănătoase, care își propune să promoveze echilibrul în toate aspectele vieții omului modern, dar și în relația pe care acesta o are cu mediul înconjurător. În 2021, Societatea Omului Sănătos a lansat habits, o serie de conversații contemporane despre trup, minte și spirit care pot fi urmărite online, lună de lună.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp