Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La 17 ani, Roxana are un blocaj. Cât de mare este grupul adolescenților români care „n-au nicio idee”

Roxana, 17 ani

Foto: Guliver Getty Images

Momentul potrivit pentru luarea unei decizii cu privire la facultate este în clasa a X-a sau în clasa a XI-a. Luând o decizie în această perioadă, adolescenții au și timpul necesar la dispoziție pentru a se pregati efectiv pentru admiterea la facultatea pe și-au propus să o urmeze. Sunt și adolescenți care își aleg facultatea în clasa a XII-a, însă presiunea este mai mare în această perioadă, întrucat în același timp se pregătesc și pentru examenul de bacalaureat.

Sunt situații în care tinerii sunt hotărâți să studieze un anumit domeniu și, în aceste cazuri, lucrurile merg ca pe roate.

Însă, în sesiunile de consiliere vocațională am identificat alte trei categorii de situații: situația în care adolescenții știu în principiu care este domeniul care i-ar interesa, dar au nevoie de o validare; situația în care sunt interesați de mai multe domenii, dar nu știu care li s-ar potrivi cel mai bine și situația în care nu au nicio idee despre ce domeniu le-ar placea.

În cea de-a treia situație, se afla și Roxana, o adolescentă de 17 ani.

La prima discuție am vorbit despre traseul ei educațional de până în acel moment și am stabilit împreună obiectivele pentru procesul de consiliere vocațională. Principalul obiectiv era să identifice ce domeniu i s-ar potrivi cel mai bine.

Era destul de blocată de ideea că poate profesia care i-ar placea ar putea să nu fie una foarte ofertantă în viitor. Am asigurat-o că vom analiza variantele de job-uri atât din perspectivă financiară, cât și din perspectiva oportunităților concrete din piața muncii.

I-a fost dificil să puncteze care sunt lucrurile care îi plac în general și astfel am aflat că de-a lungul timpului nu și-a dat seama ce hobby-uri ar entuziasma-o.

  • Una dintre concluziile importante la care am ajuns în procesele de consiliere în carieră, pe care o expun ca recomandare pentru părinți, este să le ofere copiilor posibilitatea de a intra în contact cu cât mai multe activități. În acest fel le va fi mult mai ușor să decidă ce le-ar plăcea să facă în viitor. Totodată activitățile extrașcolare îi ajută pe tineri să-și dezvolte abilitățile.

În procesul de consiliere vocațională, Roxana a identificat prin prisma unor instrumente eficiente care sunt abilitățile sale, ce o motivează, ce valori are și care este tipologia de domenii de activitate care o interesează.

Toate aceste informații ne-au ajutat să identificăm care este cel mai potrivit domeniu de activitate pentru ea.

Totodată am discutat în detaliu despre ce presupune acel domeniu pentru ca ea să aibă așteptări realiste și pentru a decide dacă vrea să-l urmeze în mod real.

  • Am observat ca tinerii nu sunt tocmai informați cu privire la ceea ce presupun anumite job-uri. Această parte de informare este foarte utilă în contextul alegerii facultății.

După mai multe sesiuni de consiliere vocațională, ale căror obiective concrete au fost setate încă de la început, Roxana a decis sa studieze o facultate in domeniul biologiei la o universitate prestigioasă din Scoția.

La finalul procesului am făcut un plan de carieră cu etape concrete, care a ajutat-o să se concentreze pe acțiunile viitoare necesare pentru intra la facultate.

Am ținut legătura și este foarte mulțumită de decizia ei și foarte entuziasmată de domeniul ales.

Consilierea vocațională îi poate ajuta pe tineri să ia decizii într-un mod informat și astfel, sunt evitate situațiile în care renunță la facultate sau ajung să profeseze într-un domeniu care nu le place.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • sa nu uitam ca 90% din locurile pt facultati sunt fara concurs de admitere ( sunt fie cu "dosar" adica diploma si act de nastere sau contra cost)
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
sound-bars icon