Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La 17 ani, Roxana are un blocaj. Cât de mare este grupul adolescenților români care „n-au nicio idee”

Roxana, 17 ani

Foto: Guliver Getty Images

Momentul potrivit pentru luarea unei decizii cu privire la facultate este în clasa a X-a sau în clasa a XI-a. Luând o decizie în această perioadă, adolescenții au și timpul necesar la dispoziție pentru a se pregati efectiv pentru admiterea la facultatea pe și-au propus să o urmeze. Sunt și adolescenți care își aleg facultatea în clasa a XII-a, însă presiunea este mai mare în această perioadă, întrucat în același timp se pregătesc și pentru examenul de bacalaureat.

Sunt situații în care tinerii sunt hotărâți să studieze un anumit domeniu și, în aceste cazuri, lucrurile merg ca pe roate.

Însă, în sesiunile de consiliere vocațională am identificat alte trei categorii de situații: situația în care adolescenții știu în principiu care este domeniul care i-ar interesa, dar au nevoie de o validare; situația în care sunt interesați de mai multe domenii, dar nu știu care li s-ar potrivi cel mai bine și situația în care nu au nicio idee despre ce domeniu le-ar placea.

În cea de-a treia situație, se afla și Roxana, o adolescentă de 17 ani.

La prima discuție am vorbit despre traseul ei educațional de până în acel moment și am stabilit împreună obiectivele pentru procesul de consiliere vocațională. Principalul obiectiv era să identifice ce domeniu i s-ar potrivi cel mai bine.

Era destul de blocată de ideea că poate profesia care i-ar placea ar putea să nu fie una foarte ofertantă în viitor. Am asigurat-o că vom analiza variantele de job-uri atât din perspectivă financiară, cât și din perspectiva oportunităților concrete din piața muncii.

I-a fost dificil să puncteze care sunt lucrurile care îi plac în general și astfel am aflat că de-a lungul timpului nu și-a dat seama ce hobby-uri ar entuziasma-o.

  • Una dintre concluziile importante la care am ajuns în procesele de consiliere în carieră, pe care o expun ca recomandare pentru părinți, este să le ofere copiilor posibilitatea de a intra în contact cu cât mai multe activități. În acest fel le va fi mult mai ușor să decidă ce le-ar plăcea să facă în viitor. Totodată activitățile extrașcolare îi ajută pe tineri să-și dezvolte abilitățile.

În procesul de consiliere vocațională, Roxana a identificat prin prisma unor instrumente eficiente care sunt abilitățile sale, ce o motivează, ce valori are și care este tipologia de domenii de activitate care o interesează.

Toate aceste informații ne-au ajutat să identificăm care este cel mai potrivit domeniu de activitate pentru ea.

Totodată am discutat în detaliu despre ce presupune acel domeniu pentru ca ea să aibă așteptări realiste și pentru a decide dacă vrea să-l urmeze în mod real.

  • Am observat ca tinerii nu sunt tocmai informați cu privire la ceea ce presupun anumite job-uri. Această parte de informare este foarte utilă în contextul alegerii facultății.

După mai multe sesiuni de consiliere vocațională, ale căror obiective concrete au fost setate încă de la început, Roxana a decis sa studieze o facultate in domeniul biologiei la o universitate prestigioasă din Scoția.

La finalul procesului am făcut un plan de carieră cu etape concrete, care a ajutat-o să se concentreze pe acțiunile viitoare necesare pentru intra la facultate.

Am ținut legătura și este foarte mulțumită de decizia ei și foarte entuziasmată de domeniul ales.

Consilierea vocațională îi poate ajuta pe tineri să ia decizii într-un mod informat și astfel, sunt evitate situațiile în care renunță la facultate sau ajung să profeseze într-un domeniu care nu le place.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • sa nu uitam ca 90% din locurile pt facultati sunt fara concurs de admitere ( sunt fie cu "dosar" adica diploma si act de nastere sau contra cost)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon