Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

M-am mutat la casă pentru a scăpa de vecinii imposibili, dar mi-am dat seama că ghiolbănismul se manifestă peste tot

Vecin gălăgios

Foto: Guliver/ Getty Images

Când stai la bloc, ești umilit în fiecare zi. Suporți mirosul de țigară al vecinului care a urcat cu ea aprinsă, te îmbibi în mirosul de ceapă prăjită de la vecina care își aerisește bucătăria deschizând ușa apartamentului, adormi cu muzica în timpane de la vecinul care sărbătorește des ocazii speciale, ca la discotecă, în apartamentul de deasupra și te trezești cu zgomotul de bormașină din cauza unuia care rezolvă toate problemele de design interior la prima oră, chiar și în weekenduri. Ești al lor, ești prizonierul lor. Nu ai cum scăpa, ești înconjurat, la stânga și la dreapta, sus și jos, n-ai cum să nu ai cel puțin un ghiolban pe o rază de 10 m.

Păcatul acestor indivizi este că sunt atât de proști încât nici nu înțeleg că deranjează. „Dacă nu se vede, nu se pune” pare să fie motto-ul lor. Mirosul? Care miros, domne, ești prea sensibil, se duce imediat. Zgomotul? Dar sunt la mine în casă, băi, fac ce vreau, nu-ți cer ție voie să îmi renovez casa, da?!

Disperarea noastră este că trebuie să împărțim spațiul cu ei. De dimineață până seara, ne înghesuie cu stilul lor de viață: în trafic ne taie calea, ne claxonează și ne înjură, la birou ne toacă mărunt nervii, în parcuri ne împiedicăm de gunoaiele lăsate de ei, iar acasă ne torturează cu zgomotele și mirosurile lor, fără jenă.

Vă mărturisesc că, atunci când m-am mutat de la apartament la casă, acum 7 ani, eram amețită de bucurie, de perspectivele liniștite pe care mi le oferea noul imobil. Urma să scap de toți idioții, să mă izolez în căsuța mea de 100mp utili, să stau ascunsă după draperii groase, savurând liniștea și întunericul în fiecare dimineață. Ce credeți, mi-a ieșit schema? Firește că nu.

Prostia este ubicuă, ghiolbănismul românesc se manifestă peste tot, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, și la bloc, și la casă. Să fim serioși, nesimțiți ne găsesc și pe Lună. 

Un vecin și-a luat un cățel. Vedeți voi, ceea ce nu am calculat eu este că și la casă ai vecini, doar că nu așa de intimi: nu auzi când trag apa, dar auzi când au un grătar, pun o manea, bat covoare sau le latră cățelul. Așadar, vecin, cățel. Întâi, m-am bucurat pentru pentru el. Și el, dar și soția, cât și socrii cu care stă, sunt supraponderali, iar plimbarea unui cățel ar fi urmat să le facă sigur bine. Am văzut eu, pe cuvânt de onoare, ce schimbat a fost un alt vecin care în fiecare dimineață alerga împreună cu patrupedul său timp de o oră! A întinerit 15 ani, zău. Numai că n-am eu noroc de atâția vecini decenți. Ăsta doar și-a luat cățel, nu l-a și plimbat, el stă în fața casei, pe 3 metri pătrați, ca-ntr-o cușcă, și latră cât îl ții acolo. De la 6 dimineața, de obicei, până pe la 9, dar și în alt intervale orare care însă nu mă interesează atât de tare.

Pe principiul “în casa mea fac ce vreau eu”, aplicat la casă sub forma “e curtea mea, fac ce vreau eu”, omul nu a înțeles când m-am dus la el în pijamale, la răsărit, de mai multe ori, rugându-l politicos să mă lase să mai dorm. Nu doar că nu a înțeles, ci chiar m-a jignit. Desigur, înjurătura, arma tuturor ghiolbanilor. Iar armura? Nesimțirea. Armistițiul a fost obținut când, calculând eu ora de culcare după ora de trezire a potăii, am început să îi sun la ușă pe la 1-2 noaptea. Sigur că trezeam pe toată lumea, dar ce puteam să fac? Când răspundeau, în pijamale, îi anunțam că mă culc și nu aș vrea să e tot culcăm deodată și să ne trezim deodată. Așadar, eu nu îi mai trezesc când mă culc eu, ei nu mă mai trezesc când se trezesc ei. Credeți că e ținut mult pacea? Ei, aș! 

Un an de zile m-am bucurat că măcar sâmbăta mă trezeau la 9, nu la 6. Iar când vremea este foarte capricioasă, potaia nu mai iese la lătrat deloc, nici nu este plimbată, pesemne că se poate să își facă nevoile și fără să mă capieze pe mine.

Vă anunț cu durere că animalul m-a trezit și azi, și ieri, și alaltăieri. Și probabil mă va trezi cât va avea zile. Între timp, un alt vecin și-a luat un câine și are același obicei, de a deranja tot cartierul de căsuțe înghesuite. Nu prea le place să-și plimbe animalele, dar le iubesc, așa cum nu-și iubesc vecinii, asta e clar.

Și dacă nu ar fi ei, ar fi cei care își etalează mașinile tunate, dând muzica tare când se plimbă încet, încet, cu geamurile lăsate. Și cel care își bate covoarele în spațiul verde din apropiere deși, poate nu știați, există și o lege care înterzice bătutul covoarelor. Desigur, are sens, cum să fie legal să își împrăștii mizeria și microbii într-un loc de joacă pentru copii? Dar când i-a împiedicat pe ei o lege să facă ce doresc? Lumea e a lor, nu a noastră.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca toti "ghiolbanii' ce s-au invecinat cu tine se razbuna pentru realizarile tale marete, de a introduce prostitutia in televiziune . Tu ce ai avut cu oamenii astia cand l-ai adus pe Maruta la Pro tv ? Emisiunile astea pentru intelectuali s-au intors in potriva ta. Pentru linistea ta iti recomand o manastire , dar si acolo o sa fi deranjata de toaca, clopote si mirosul de ceapa prajita pe care nu l-ai simtit niciodata in casa parinteasca, la bunici sau chiar si la tine. Nu uitat sa te speli pe dinti dupa ce mananci...ceapa.
    • Like 0
  • Sa inteleg ca tu nu ai deranjat niciodata, pe nimeni? Viata in comunitate presupune adaptare si respect pentru drepturile celorlalti. Din Romania si pana in Insulele Fiji, in aproape fiecare gospodarie exista un caine. Daca te deranjeaza pana si un caine care latra in vecini, schimba termopanele cu tripane, monteaza un rulou din PVC si cu siguranta zgomotul latratului nu-ti va mai tulbura somnul. Ma intreb, tu unde ai copilarit/crescut?
    • Like 0
    • @ Andrei Haibach
      Stiai ca poti dresa cainii sa nu latre in nestire?
      • Like 0
    • @ Andrei Haibach
      Dar tu in ce trib ai copilarit? Cu sigutanta esti un adept al "sectei" din titlu....
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Am avut o bucurie de scurta durata când am citit articolul tau, însă din păcate la comentarii am văzut oameni infiltrați cu prostia după ei. Ce pot sa spun este că nu numai în România există vecini rai intentionati sau prosti, ci în toată lumea. Spun din proprie experiență. Cât despre vecini din păcate nu-i poți alege. E la fel că la loterie.
    • Like 0
  • Crabu check icon
    Este o răsfățată, duduie!
    • Like 0
  • Mai Andreea ,in general , cand te urmareste ceva peste tot oriunde te-ai muta, ar trebuii sa consulti un psihiatru, nu de alta, dar problema s-ar putea sa fie la "bascutza" sa fie deranjata putin. Altfel cum ar putea sa te urmareasca peste tot unde te duci !
    • Like 2
  • Vedeti dv. cum sta treaba, la bloc, la casa, la palat, la vila... va mutati, de fapt, tot cu dv. si cu ideile dv. - "noi" si "ei". Ca in basmul lui Andersen, "noi si lumea", intelegandu-se ca "noi" suntem jumatate din lume si, bineinteles, jumatatea cea mai fina... Ma intreb cine v-ar dori de vecina, eu nu :)
    • Like 1
  • check icon
    Fază trăită de mine în HU. Zonă liniștită, vilișoare. Apare un grup de tineri, pornesc cheful. Un vecin sună la Poliție. Vin ăia (aveau un aparat de măsurat decibelii), vorbesc frumos cu tinerii, le atrag atenția, pleacă. Dar nu prea departe. Tinerii repornesc balamucul. Polițiștii revin și le dau o amendă uriașă !... Pe urmă a fost liniște...:0). Așa se rezolvă lucrurile. Dar numai legile nu sunt suficiente (avem și noi legi...ca la Bruxelles) : problema e să fie cine să le aplice !!...
    • Like 1
  • Ion check icon
    Noi la casa(la oras, municipiu!), pana prin anii 2000 cresteam porci. Intr-un an am avut doar... 8(opt!) plus gaini, iepuri, caine etc! Intr-o curte minuscula.
    • Like 0
  • Pentru persoanele care au probleme psihice există instituții specializate, unde liniștea deplină e asigurată de pereții antifonați.
    Sunt de acord că liniștea celui de lângă tine trebuie respectată, dar limitele pe care le ceri tu sunt de-a dreptul ridicole. Păi hai să ucidem păsările, pentru că și ele cântă, cocoșii pentru că sunt prea matinali, greierii și broaștele pentru că sunt urâte si fac gălăgie noaptea etc.
    Eu totuși zic să le lăsăm să trăiască.
    • Like 2
    • @ Valentin Ciotea
      Eu cred că exagerezi, eu nu am avut parte de asemenea vecini zgomotoși, stau în Gherla la casă și sunt aproape de blocuri, aici e liniște,

      În ceea ce privește sursele de zgomot menționate în articol, la bloc sau la complex de case ( unde stau eu ) nu are sens decât muzica la căști. Punct.
      În ceea ce privește lucrările cu unelte de găurire, tăiere, cel mai bine în miezul zilei. Dar amestecatul adezivului sau mortarului cu bormașina e prostesc, doar pierzi timpul. Știu pentru că m-a pus tata să amestec ceva beton și a fost greu, dar măcar am simțit că am făcut treabă.

      Ceapa prăjită normal ( culoare galbenă ) are miros nesemnificativ, nivelul din exemplul din articol este mare, și bunica are aceeași problemă cu prăjitul excesiv la varza călită ( devine ruginie, deci cancerigenă, presupun că nu vede deoarece tigaia e neagră, iar sosul e translucid), este necomestibilă pentru un om normal, situația e similară și la localurile unde se prăjește mult, se generează acroleină cancerigenă.

      Bătutul covoarelor e ineficient, sunt aspiratoare cu spălare care pot face treaba bine, încep de la aprox 1000 lei ( marca Bosch ), nu sunt scumpe, ( comparativ cu țigările ) filtrează și prin apă, nu mai scot praful fin în atmosferă, nu vezi nimic pe filtrul HEPA.

      Animalele ținute în captivitate nu au ce căuta în oraș, orice animal captiv își manifestă stresul, câinii normali sunt mari, minim 20 kg, azi sunt la greutăți nenatural de mici, specia e veche de zeci de milioane de ani, și străbăteau kilometri pătrați de teritoriu, Deci strict la țară.
      Păsările nu produc zgomote semnificative. Pisicile sunt ideale ca mărime, se plimbă singure, fac uneori zgomote, dar nu se compară cu câinii, al căror zgomot îl bate doar trenul.
      La urma urmei nimic nu se compară cu copii, fac zgomot mult și bine, în special cei și mai mici, cred că nici traiul lângă gară sau aeroport nu e așa de stresant. măcar ai ce vedea ( planespotting ).

      În ceea ce privește somnul, eu la tura de dimineață ( Bosch Cluj Plant - CljP ), mă trezesc în jurul orei 4:25, doarme și căcatul în restul inșilor la ora aia.
      Când vin de la lucru, dorm ( nu imediat ). nu sunt genul care e trezit de zgomote în somn, în trecut au fost cutremure, toți ai mei le-au simțit, eu doar unul, m-a prins înainte să adorm.

      Folosiți aplicația Spectroid pentru a identifica frecvențele și intensitatea zgomotelor.
      Eu am găsit un zgomot de 100-120 Hz la aproximativ -80 dB, seamănă cu un transformator de putere, poate fi centrala de la parter... nu este semnificativ mereu, este doar ca exemplu.
      În fine, ideea este că pentru zgomot plătim cu până la ZECE ani din viață, trebuie să avem în vedere că organismul are un sistem de activare care e sensibil la zgomotele ambientale, la urma urmei, majoritatea genelor umane sunt vechi de aprox. 40.000 ani, astea rămân fixate mult și bine.

      https://ro.warbletoncouncil.org/sistema-reticular-activador-ascendente-1042

      https://www.eea.europa.eu/ro/articles/poluarea-fonica-este-o-problema

      P.S.: Eu ascult multe discuri de vinil și recunosc ceva detalii sonore, pot identifica distorsiuni în muzică, date de tipul acului sau uzura discului.

      P.P.S.: Creierele persoanelor introvertite sunt mult mai sensibile la substanțele din fluxul sangvin, și se epuizează mai ușor, astfel că percep o situație mai copleșitoare decât alte persoane. Cele extrovertite au nevoie de stimuli externi puternici, semnale puternice. așa, ca radiourile cu cristale din 1900 vara, deoarece aveau sensibilitate redusă.
      • Like 0
  • Am aceeasi problema si a devenit un cosmar, stau la casa intr-o zona de langa Bucuresti, curtile sunt foarte apropiate, adica vezi pe geam ce face vecinul de mancare. Dar nu asta e deranjant ci muzica. Nu mai suport bubuiturile de bas zilnic, din toate directiile, cand nu e unul e altul. Aici e un lac si atrage absolut tot din cealalta parte de sat. Ma dispera efectiv...am crezut ca va fi o oaza de liniste in schimb sunt stresata la maxim si m-am saturat sa le bat obrazul, EU nu inteleg, restul oamenilor nu au nevoie de odihna ? Sau pot efectiv sa doarma langa niste boxe date la maxim pana la 4 dimineata si sunt eu nebuna ca observ bubuielile??? Nu exista lege care sa interzica deranjarea linistii la curte? Ca postul de politie e aproape de astia care fac mereu bairame si nu par sa le pese politistilor de galagie.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult
text: Andreea Retea / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon