Aceasta este povestea unui om cinstit, în vârstă de 88 de ani, care nu se putea deplasa, dar care îşi dorea să-şi achite datoriile faţă de stat şi respectiv să depună Declaraţia unică la ANAF. Acesta deţine un teren de un hectar, dat în arendă, de pe urma căruia obţine un câştig care constă în 360 kg de cartofi/an. Venitul brut în lei, calculat conform preţurilor medii ale produselor agricole pentru anul 2018, corespunzător cantităţii de cartofi primite, este de 108 lei/an, ceea ce înseamnă un impozit de 7 lei datorat statului.
Nu ştia cum să procedeze, fiind încurcat de modificările survenite, dar şi de faptul că nu are cum să se deplaseze. Stând de vorbă cu dânsul, i-am povestit, printre altele, că din anul 2019 se va introduce obligativitatea transmiterii online a Declaraţiei unice. M-a privit speriat, cu ochii mari şi a şoptit parcă pentru sine:
- Doamne, şi eu ce fac? Cum îmi plătesc taxele?
Răspunsul m-a impresionat grozav. Nu am găsit cuvintele care să îl liniştească imediat. Tot ce mi-a venit în gând a fost:
- Lăsaţi că ne descurcăm cumva, nu vă faceţi griji! Cu toate acestea citeam îngrijorarea pe faţa lui. Era cuprins de disperare la gândul că are de plătit taxe către stat şi nu ştie cum să procedeze. Prin urmare m-am oferit să îl ajut.
Am reuşit cu surprindere să descopăr că, pentru contribuabili, ANAF a pus la dispoziţie un număr de telefon al serviciului Asistenţă Contribuabili: 031.403.91.60. Am sunat cu scopul de a afla de unde se poate descărca formularul „Declaraţie unică” folosit de contribuabilii ce aleg să depună formularul la ghişeu (şi nu online), în condiţiile în care site-ul ANAF nu e funcţional. Pentru cei care se întreabă care este diferenţa dintre Declaraţia unică ce se depune la ghişeu şi cea care se depune online, explicaţia este următoarea: Formularul care se aplică la ghişeu prezintă toate câmpurile principale şi secundare deschise, spre deosebire de cel online unde sunt ordonate doar câmpurile principale pe care doreşti să le populezi cu date, urmând ca în funcţie de alegerea câmpului principal să se activeze şi câmpurile secundare aferente. După ce am ales din meniul prezentat de robotul telefonic calea potrivită pentru a afla informaţia de care aveam nevoie, am primit ton de ocupat. Mă gândeam că dacă tot există un număr de telefon, o fi şi cineva la capătul firului care să îţi răspundă. Aiurea, totul este pentru impresie, pentru imagine. Am sunat din nou şi de data aceasta era ocupat şi robotul. Toată lumea este ocupată la ANAF. La a treia încercare, tot ocupat. Nu cred că mai avea rost să încerc. Am avut senzaţia că, oricât aş fi încercat, tot ocupat ar fi fost.
Cu câteva zile înainte de expirarea termenului de depunere a Declaraţiei unice, site-ul ANAF nu era funcţional, iar la telefon nu răspundea nimeni.
În aceste condiţii ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat la Târgovişte în cadrul unei conferinţe de presă:
„Astăzi sunt cam 700.000 de deponenţi de formulare, din care cel mult 5% sunt online. Până la final de an sau 31 martie 2019, trebuie să îi facem pe toţi să fie online, pentru ca de la anul nu mai acceptăm decât online.” (sursă: aici)
Nu am avut de ales. M-am prezentat la ANAF în dimineaţa zilei de 12 iulie, înainte de începerea programului de lucru cu publicul, cu speranţa că, ajungând devreme, voi apuca să mai fac şi alte lucruri în acea dimineaţă. Programul ANAF începea la 8:30 şi la 8:10 aveam peste 100 de persoane în faţa mea care aşteptau să înceapă programul. Coada era în forma literei L. Toţi aceşti oameni sunt cei care doresc să îşi achite datoriile faţă de stat.
În aceste condiţii, din 2019 când declaraţiile se vor depune doar online, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, intenţionează să reducă numărul angajaţilor:
„Se va reduce numărul de personal. Va fi un birou de informare, de sprijin, pentru cei care au întrebări de orice natură, nu doar pentru formulare. Cu acest formular, se va reduce numărul de personal, în sensul că luăm oameni de acolo şi îi vom duce în alte zone unde avem nevoie de ei".
La ANAF Sector 1 nu există un birou de informaţii. Întrebi din poartă în poartă până ajungi la responsabilul cu pază. Responsabilul cu paza este baza.
Am pătruns în interiorul clădirii şi am constatat că toată lumea stătea acum la rând pentru a obţine un bon de ordine. Unii contribuabili nu ştiau nici pentru ce serviciu ar trebui să solicite un bon. Alţii ştiau doar că au avut un venit şi au venit să anunţe fără să ştie ce trebuie să facă, cu cine să vorbească etc. Responsabilul cu paza încerca să desluşească fiecare situaţie. Cinste lui! La rând se afla şi o persoană care nu ştia să scrie şi să citească. Oare pe aceşti cetăţeni cine îi poate îndruma?
Am prezentat la ghişeu toate informaţiile necesare şi mi s-a spus că declaraţia unică este obligatorie. Mi-am permis să pun câteva întrebări legate de modul în care ar trebui completată această declaraţie. Am întrebat unde să înscriu acest venit din arendă în declaraţia unică, la rubrica „cedarea folosinţei bunurilor sub 5 contracte de închiriere” sau „la activităţi din agricultură”? Mi s-a spus că pot selecta oricare categorie dintre cele două. Răspunsul m-a lăsat câteva clipe fără oxigen. Am rămas ca un exemplar al Muzeului Antipa. După ce mi-am revenit am explicat din ce motiv aş selecta rubrica „cedarea folosinţei bunurilor sub 5 contracte de închiriere”, aşteptând o confirmare a alegerii, un semn, o clipire. Nimic. La ANAF se merge pe simţuri. Am simţit aşadar indiferenţă în privirea angajatei ANAF, motiv pentru care am trecut, aşa cum ne-am obişnuit cu toţii, la altă întrebare.
Am vrut, de asemenea, să aflu cum pot intra în posesia Declaraţiei unice.
- Se găseşte de vânzare în curte, la centrul de copiere, contra cost, dar o puteţi descărca şi de pe pagina ANAF.
I-am răspuns doamnei că nu am declaraţia completată pentru simplul motiv că site-ul ANAF nu este accesibil oricând. Merge din când în când, dar numai când nu eşti tu atent. La o simplă căutare pe Google, am găsit un model de Declaraţie unică publicată de ANAF în format.pdf, dar într-o variantă care nu mai este utilizabilă începând cu 12 mai 2018. În imaginea de mai jos se vede declaraţia disponibilă pentru contribuabilii care aplică la ghişeu, dar care nu mai este utilizabilă, cât şi o fereastră cu modul în care funcţionează site-ul ANAF. Mai exact, modul în care nu funcţionează.
Suntem însă asiguraţi de Eugen Teodorovici că în anul 2019 sistemul informatic va funcţiona.
„Obligatoriu (se va investi în sistemul informatic, n.r.), pentru că fără zona asta de IT toată partea de infrastructură nu poate exista şi orice reformă nu e posibilă (...). Persoane fizice, astăzi sunt cam 700.000 de deponenţi de formulare, din care maxim 5% sunt online. Până la finalul lunii martie anul viitor, nu că trebuie să inversăm raportul, trebuie să îi facem pe toţi să fie online. Pentru ca anul viitor este toată lumea online. E normal să fie aşa, e secolul 21", a precizat Teodorovici. (sursă: aici )
Nu ştim însă dacă toţi contribuabilii au un calculator, conexiune la internet şi competenţele necesare pentru a completa şi transmite formularele online. Probabil că se va impune şi participarea la cursuri de management financiar, contabilitate, IT, pentru toţi contribuabilii care sunt înregistraţi în sistem.
Revenind la povestea mea, pentru că tot aşteptăm la a doua sau a treia coadă din ziua respectivă, am dat cu ochii de unul dintre managerii de la ANAF. Dacă nu greşesc, numele dânsului este Zaharia Alexandru. Era total epuizat, la fel ca toţi colegii săi. Cu toate acestea răspundea tuturor pe un ton calm şi cu amabilitate. L-am întrebat cum crede că vor proceda din 2019 persoanele de peste 70-80 de ani cărora le revine obligaţia de a transmite declaraţiile unice doar online?
- Probabil că vor exista consilieri financiari şi contra cost vor oferi servicii de asistenţă acestei categorii de contribuabili.
Tot el să plătească amărâtul. Contribuabilul de serviciu. Sper să fi fost doar o părere neîntemeiată şi în 2019 să fim surprinşi plăcut de faptul că s-au implementat proiecte accesibile pentru toate categoriile de contribuabili.
Am stat la coadă la centrul de copiere mai bine de 30 de minute şi, pentru două copii ale Declaraţiei unice, am plătit 8,4 lei, în timp ce impozitul de plată pentru care există obligativitatea de declarare a venitului era de 7 lei.
Apoi am luat alt bilet de ordine pentru ghişeul „gestiune declaraţii”. Doar aici se poate depune Declaraţia unică. Am aşteptat 40 de minute până am reuşit să înregistrez declaraţia la ofiţerul ANAF după care am fost invitată să merg la registratură pentru a primi un număr de înregistrare. Acolo ce să vezi? O coadă la fel de mare la care am stat aproximativ 30 minute. Sosită la 8:10 am am reuşit să părăsesc clădirea ANAF-ului la ora 11:00 am.
Câteva întrebări pentru domnul Ministru Eugen Teodorovici:
Cum veţi proceda începând cu anul 2019 în situaţia în care intervine obligativitatea depunerii online, însă contribuabilii nu au calculator, internet, competenţe IT, nu cunosc bazele contabilităţii sau nu ştiu să scrie şi să citească?
Cum veţi proceda cu bătrânii care nu sunt deplasabili, dar cărora le revine responsabilitatea de a completa declaraţia unică?
Cum veţi învăţa contribuabilii - şi mă refer în special la persoanele fizice - să înţeleagă ce anume doriţi de la ei, atâta vreme cât telefonul destinat acestora pentru a obţine informaţii generale nu funcţionează, cât nu le puneţi la dispoziţie un birou de informaţii şi cât site-ul ANAF funcţionează cu intermitenţe şi când declaraţiile emise de Ministerul de Finanţe îşi schimbă contextul de la o zi la alta?
Din ce motiv se manifestă lipsa de respect faţă de contribuabili? Cetăţenii care stau cu orele la cozi, care nu au cui să pună o întrebare, care sunt bruscaţi din punct de vedere al comunicării atunci când un angajat ANAF secătuit de forţe îi aruncă un răspuns trecând la următorul contribuabil, ce vină au? Cu ce au greşit? Contribuabilii, sunt cetăţenii cărora ANAF ar trebui să le arate toată consideraţia. Cozile despre care vă povestesc le găsiţi în orice zi şi nu neapărat acum când termenul de depunere al declaraţiei unice se apropie de final.
Domnule ministru, închipuiţi-vă pentru o clipă că sunteţi un contribuabil ca oricare altul. Aveţi un dosar cu acte în braţe, biletul de ordine strâns bine între degete ca să nu se piardă şi o geantă pe umăr. În sala în care contribuabilii şi angajaţii ANAF se întâlnesc există un murmur continuu. Sute de oameni încearcă să afle pe ce lume se află. După o oră - două veţi observa cât de supărător este acest zgomot şi cât de stresant pentru angajaţii dumneavoastră. Un angajat ANAF încearcă să îşi ajute colegii şi întreabă în mulţimea de contribuabili cum îi poate ajuta. Dumneavoastră vă doriţi să puneţi angajatei ANAF o întrebare şi pentru că sunteţi în picioare (locurile pe scaune sunt ocupate de persoane în vârstă, mame cu copii în braţe), deschideţi dosarul pentru a arăta cu exactitate problema. Când să explicaţi doamnei situaţia sunteţi îmbrâncit din spate de cei care vor să discute cu dânsa şi vă sar actele pe jos. Vă aplecaţi să le adunaţi şi când vă ridicaţi observaţi că altcineva primeşte explicaţii. O persoană care a ţinut actele mai strâns. Să ştiţi că aproape la fel se întâmplă şi la ghişeu. Totul se desfăşoare într-o viteză care te aruncă afară din sediul ANAF fără să ştii exact dacă ai rezolvat sau nu ce ţi-ai propus.
Acum vă rog să îmi spuneţi cum vă simţiţi. Credeţi că reducerea personalului este o soluţie potrivită? Cum să reduceţi numărul angajaţilor când nici aşa nu sunt suficienţi? Angajaţii ANAF sunt depăşiţi de volumul de muncă. Trăiesc într-un stres continuu. Ei sunt asemenea unei pietre de cremene. Contribuabilii la fel. De cele mai multe ori se lăsa cu scântei. Apare managerul, dar şi el este depăşit de situaţie.
Domnule ministru, urmăriţi o filmare a unei zile de lucru la ANAF Sector 1 şi găsiţi vă rog o soluţie nu doar pentru economia ministerului, ci pentru toţi: angajaţi ANAF, contribuabili şi minister.
În acest articol a fost prezentat rezultatul unei radiografii, însă dumneavoastră aveţi aparatura necesară pentru a face ANAF-ului o tomografie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Problema e ca aici atunci cand se face licitatie pentru digitalizarea procesului X, necesitatile se impart in 25 ca sa aiba de unde manca mai multe firme care ne-au sprijinit in campanie sau urmeaza sa faca lucrul asta. Asa incat, chiar daca IT-stul care concepe programul e bun, cei care baga datele in sistem s-ar putea sa nu fie la fel. Pe urma hardware-ul cumparat, pentru care s-a licitat in 2005 si a fost acceptat in 2007 si pentru care s-au alocat bani in 2009 ajunge ca in 2011 sa fie demodat si sa nu faca fata provocarilor.
D-aia la noi nu e ca la nemti.
Pe care am fost foarte bucurosi sa o platim on-line.
Numai ca atunci cand am ajuns in fata functionarei cu extrasul de cont (confirmat de Trezoreria Statului), functionara a spus ca nu-i bun. Tre' stampila.
Stampila pe formularul online? Pai de ce il mai facem online, daca oricum trebuie sa ne prezentam la banca, pentru o stampila?
Esti o obraznica! imi spune functionara. O-BRAZ-NI-CA! tipa, Fara stampila nu primesc nimic! Ma intelegi? Nimic! Ca de unde stiu eu ca ai platit taxa?
De la numarul de confirmare al Trezoreriei? indraznesc eu, fiind complet obraznica.
Ca tu crezi ca io am internet pe calculator, aici? Vii cu stampila!
./the end
Din motiv de foame: foamea prosteste.
Noi toti din teritoriul asta numit Romania suntem, neuniform, foarte flamanzi, : de hrana, de bani, de putere si ,mai ales si in cea mai mare masura, de sens.
Cu siguranta si domnului ministru ii este foame foarte tare de ceva asa ca, cel mai probabil, nu va putea sa raspunda. N-ati inteles asta inca?