Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Next level într-un liceu din Piatra Neamț: dimineața e o sală de clasă obișnuită, după amiaza se transformă într-o „supersală de clasă”

Sală de clasă Piatra Neamț

Foto: Alexandru Iacob

O imprimantă 3D ia naștere din mâinile a doi tineri care muncesc la ea cu pasiune. Apoi, după ce au asamblat-o și au testat-o, o pun la treabă: urmează să tipărească niște piese pentru un robot. Scena se petrece nu în viitor, nici în vreo companie din Silicon Valley, ci într-un liceu românesc, unde protagoniștii sunt elevi de clasa a XI-a, care fac toate acestea după orele de curs, fără să-i oblige cineva și fără să-i învețe cineva (dacă nu punem la socoteală nenumăratele tutoriale de pe Internet). Pentru ei este ca un joc. Pe care îl fac din pasiune. Pură! Privindu-i cum se joacă serios, sunt fascinat de fascinația lor. Liceul nostru – Colegiul Național Petru Rareș din Piatra Neamț – a ajuns la a treia astfel de imprimantă (acesta fiind un model de ultimă generație), pe lângă alte unelte de vârf, printre care și o platformă pentru inteligență artificială.

Din păcate, școala românească – mă refer acum la învățământul preuniversitar, în care activez – nu prea seamănă cu scena descrisă mai sus și are încă multe neajunsuri, în pofida încercărilor de reformă: „produse” neadecvate la piața muncii, prea multă teorie în dauna aplicațiilor practice conectate la realitate, accent pus pe învățarea mecanică și pe importanța notelor, dotarea insuficientă, program (și programă) școlar supraîncărcat ș.a.m.d. Toate aceste maladii se răsfrâng în atitudinea multor elevi care se plictisesc și nu înțeleg de ce trebuie să învețe pe de rost și de ce e nevoie să rezolve culegeri întregi de probleme. Vinovații pentru situația descrisă? Poate conservatorismul nostru tradițional, poate fricile de tot felul (dar mai ales electorale) ale politicienilor, lipsa vizionarilor curajoși, lipsa banilor... Nu intenționez aici să dau verdicte, ci să propun o soluție concretă.

De 30 de ani, de când lucrez în învățământul liceal, mă confrunt cu problemele menționate mai sus, atât ca profesor, cât și ca părinte. N-am stat cu mâinile-n sân, ci am încercat soluții prin care să fac școala mai atractivă, mai eficientă, mai în ton cu realitățile sociale, economice și tehnologice în care trăim. Cu toate că sunt profesor de geografie și limba germană, pasiunea pentru științele exacte și pentru tehnică m-a ghidat către idei din acest domeniu. De-a lungul anilor am organizat concursuri de web design, de proiecte prin care elevii să prefigureze evoluția tehnologică (concursul național Hai în viitor!), dar am inovat și demersul curent de activitate la clasă.

În anul 2014 am aflat despre o posibilitate de finanțare pentru proiecte educaționale prin intermediul programului Țara lui Andrei, așa că am conceput un proiect pentru un club de inventică. Voi face povestea scurtă. După ce am câștigat finanțarea, am început dotarea unui atelier de inventică cu o imprimantă 3D, kit-uri de robotică, truse de scule și alte echipamente necesare. Fiind și posesor al unui brevet de invenție, am cunoștințe în domeniul proprietății intelectuale, astfel că am început un curs de inițiere în creativitate și dezvoltarea de produse, cu accent pe inovația tehnică. Au urmat mai multe serii de elevi din liceul nostru și din alte școli din oraș care au participat la acest curs desfășurat în afara orelor de curs în spații puse la dispoziție de școala în care lucrez.

După cum spunea Pasteur, șansa favorizează o minte pregătită. La scurtă vreme după lansarea clubului de inventică, noi aveam în liceu mai multe minți de copii care învățaseră ce înseamnă un brainstorming adevărat și care este rostul prototipurilor în realizarea unui produs/proiect de succes. Concursul Zayed Future Energy Prize, finanțat de guvernul Emiratelor Arabe Unite, ne-a găsit în situația fericită de a fi pregătiți să concepem un proiect original și competitiv în domeniul energiilor regenerabile. Cei 29 de elevi pe care i-am coordonat au realizat serii de brainstorminguri, au dezvoltat ideile, s-au documentat, au luat legătura cu potențiali furnizori, au scris proiectul și l-au tradus în limba engleză. Unde este legătura? Majoritatea elevilor erau membri ai clubului de inventică și aveau deja „instrumentele” mentale necesare pentru realizarea unor proiecte originale viabile. Premiul de 100.000 USD câștigat în ianuarie 2015 la Abu Dhabi a confirmat că ceea ce făceam era viabil.

Deși proiectul a presupus introducerea în școală a tehnologiilor prietenoase cu mediul (panouri fotovoltaice, becuri LED, colectarea apelor pluviale ș.a.), există și o componentă educațională semnificativă. Am dezvoltat, tot cu ajutorul tinerilor inventatori din liceu, o sală de clasă experimentală pe care am numit-o supersala de clasă. Scopul ei este de a oferi un mediu ergonomic și stimulativ elevilor prin modul în care este decorată și echipată cu diverse gadgeturi și echipamente suport. Dimineața funcționează ca sală de clasă obișnuită, iar după-amiaza este locul de întâlnire pentru activitățile clubului de inventică. Elevi cu vârste între 10 și 19 ani lucrează la propriile proiecte inovative care, chiar dacă nu sunt invenții revoluționare sau nici măcar brevetabile, le dezvoltă competențe pentru cariere în domeniul tehnic și nu numai.

Pregătim pentru anul școlar viitor un curs opțional de inovare și inteligență artificială, cu scopul de a deschide elevilor apetitul pentru aceste direcții vitale pentru societatea noastră. Prin implicarea agenților economici și a părinților care simt încotro se îndreaptă lucrurile, se pot face astfel de activități centrate pe creativitate și tehnologii de vârf în multe școli din țară. Chiar dacă nu vom reuși să schimbăm din temelii programa școlară, cred că putem da tonul schimbărilor și putem face școala mai atractivă și mai adaptată viitorului. Viitor care vine accelerat către noi și care nu va aștepta ca România să fie pregătită. Ne convine sau nu, inteligența artificială, roboții, realitatea virtuală, genomica și alte tehnologii de avangardă vor schimba fața lumii. Șansa noastră este să ne racordăm la acest viitor, să pregătim viitorii adulți să ia decizii în această lume nouă, iar profesorii pasionați și cu viziune pot contribui la aceasta. Resursele financiare și know-how-ul sunt tot mai abundente, așadar a venit timpul să trecem la… next level. A trecut vremea educației prin obligație. E timpul să facem educație prin fascinație.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Mă bucur că dl. profesor remarcă faptul că programa este încărcată. Cât mai mulţi dascăli îşi dau seama de acest lucru şi acesta ar fi primul pas către schimbare.
    • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Din faptul că asemenea lucruri tot mai mult în spaţiu public. O căutare pe net vă poate da peste 20 de subiecte care privesc programa încărcată. Unele vin din partea unor părinţi, altele din partea profesorilor, dar topicul începe să prindă avânt, şi asta e foarte important pentru schimbare. În rest orice schimbare începe cu paşi mici. 30% e un procent important.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Daca 20 de oameni au scris despre subiectul asta nu inseamna neaparat ca alti 2000000 sunt de acord cu ei. 30% intr-un sondaj despre care dvs. singur ati spus ca era facut pe un esantion prea mic.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Sunt prea multe discipline, prea multe concepte în programă şi prea multe teme pt acasă. Rezultă din: 1. opiniile multor profesori cu care sunt coleg 2. oboseala şi dezinteresul elevilor 3. timpul alocat învățatului eminamente teoretic (6 ore la şcoală + alte ore acasă). Aici vorbesc despre elevii conştiincioşi. 4. Discuțiile purtate de ani de zile referitoare la minister şi în alte medii oficiale despre aerisirea programelor. 5. goana profesorilor prin materie, îndeosebi la disciplinele cu 1-2 ore pe săptămână, când abia apuci să parcurgi materia şi să pui note. Despre aprofundarea unor noțiuni/subiecte importante nu prea poate fi vorba. Non multa, sed multum!
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dacă studiaţi sociologie, veţi afla că sondajele sunt REPREZENTATIVE, însemnănd că deşi sunt făcute pe eşantioane mici, ele pot fi reprezentative pentru mase largi. Astfel, un sondaj realizat doar într-o clasă de elevi poate fi reprezentativ pentru o întreagă serie de şcoli. Sunt lucruri deja stabilite, clare, cu care sociologia lucrează de ani buni.
      Viziunea dvs. asupra unui procent este pur aritmetică ( ex. dacă 70 > 30 înseamnă că), ori lucurile se pot citi şi în cheie sociologică sau psihologică. Avem 30% asemenea voci, însă contează şi locul din care se aud. Una e o discuţie într-o staţie de autobuz şi altul un punct de vedere enunţat de un manual sau o lucrare pedagogică, citite de mii de persoane. Reverberaţia mesajului şi viteza de propagare sunt diferite în funcţie de mediu şi de emitent. Sunt lucruri stabilite deja sociologic. Din punctul meu de vedere, 30% în locuri care contează e un start bun pentru o reformă a programei.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am mai studiat sociologie. Nu orice esantion este reprezentativ. Iar in cazul acelui sondaj nu se spunea mare lucru despre cum era selectat acel esantion. Si oricum dvs. singur l-ati desconsiderat pe baza esantionului, nu eu. Oricine poate sa dea telefoane si sa puna intrebari, nu inseamna neaparat ca s-a facut o selectie riguroasa.
      "însă contează şi locul din care se aud. Una e o discuţie într-o staţie de autobuz şi altul un punct de vedere enunţat de un manual sau o lucrare pedagogică, citite de mii de persoane. " - locul din care se auzeau in acel caz era prin telefon, selectat ... cumva. Nu provenea dintr-un mediu de profesionisti. Nu ca asta ar constitui un argument complet oricum. Tot ce stim e procentul unor pareri.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Procentul de păreri mi se pare la fel de important atunci când discutăm de o posibilă schimbare, însă mult mai împortante sunt criteriile care apar în lucrările de specialitate, manuale de pedagogie, studii etc. De fapt lucrurile sunt extrem de clare printre specialişti, dar la fel de clar e că schimbarea majoră nu se poate face decât după trecerea unei generaţii. Şi se va face.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, argumentele conteaza, si pana acum nu au fost prezentate argumente suficient de bune. De unde rezulta ca se va face? Si de ce o generatie si nu 3, de exemplu?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu au fost prezentate argumente destul de bune unde? În respectivele lucrări sau manuale de pedagogie? În media? Unde anume?

      Rezultă din faptul chiar din mecanismul schimbării.

      @ Jonn Jonzz: Si de ce o generatie si nu 3, de exemplu?

      Hm, da, este posibil să fie chiar trei generaţii. Totuşi cred că lucruile se vor grăbi pentru că educaţia - ca şi cultura, armata, justiţia etc. - au şi un mecanism politic. În definitiv sunt reglate prin legi, iar legile sunt date de către politic. În momentul de faţă foarte multe partide vorbesc de schimbare în educaţie, şi tot mai multe voci - fie de la putere, fie din opoziţie - vorbesc de o programă excesiv de încărcată.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Aici pe forum. Si in media in general, da.
      "şi tot mai multe voci - fie de la putere, fie din opoziţie - vorbesc de o programă excesiv de încărcată." - cate voci azi fata de acum 5 ani, sa zicem? Sau unul, sau cati vreti dvs.?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Mie mi s-au părut destule. Dacă le adaug şi pe cele din cercul meu privat - prieteni, părinţi, profesori - pot spune că sunt foarte multe.

      Aceste voci au început în momentul deschiderii graniţelor, când copiii din România au început să plece în sisteme de învăţământ din afară.
      • Like 0
    • @ Valentin
      A, deci vorbim de cateva din media plus cercul privat. Nu ceva statistic. Foarte multe in comparatie cu ce?
      "Aceste voci au început în momentul deschiderii graniţelor, când copiii din România au început să plece în sisteme de învăţământ din afară." - asta se intampla de mai bine de 20 de ani. Si?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      30% mi se pare un procent mai mult decât mulţumitor, şi chiar mulţumitor mi se pare faptul că este o felie din ce crede opinia publică.

      Da, se întâmpla acum 20 de ani, însă de atunci avem şi oameni politici care vorbesc despre un sistem greoi şi o programă încărcată. Schimbarea era imposibilă atunci datorită sistemului osificat şi mentalităţilor, dar acum lucrurile încep să se schimbe. E posibil ca de la acest 30% lucrurile să se schimbe ceva mai repede.

      O schimbare este totuşi foarte clară: spre deosebire de anii 2000, aceste probleme încep să apară şi în spaţiul public ori în manualele şi lucrările de specialitate. Acest lucru este vizibil. Pentru mine e o schimbare importantă. În rest e important ce crede politicul în această direcţie, pentru că învăţământul presupune un cadru legislativ. Care e posibil să se schimbe...
      • Like 0
    • @ Valentin
      30% dintr-un esantion pe care dvs. singur l-ati desconsiderat ca fiind prea mic. Era prea mic, sau nu? Era reprezentativ, sau nu?
      De ce ar fi multumitor ca acel 30% sa fie din opinia publica? Publicul in general e format din specialisti care sa aiba si argumente corecte, sau au doar argumente emotionale, de tipul "copilul meu n-are 10 pe linie la tot => sistemul e de vina, programa e incarcata"?
      " În rest e important ce crede politicul în această direcţie" - serios??? Poate n-ati observat, dar politicul la noi nu "crede" nimic, e format in mare parte din oportunisti fara coloana vertebrala sau vreo competenta serioasa.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      30% mi se pare mai mult decât mulţumitor. Sincer, aşteptam un 0,5%, dar 30% mi se pare un start excelent. În rest mi se pare reprezentativ pentru o radiografie a societăţii româneşti.
      Argumentele prezentate în lucrările şi manualele de specialitate sunt concrete, nu emoţionale. În general, în asemenea lucrări nu se folosesc argumente emoţionale. Le puteţi parcurge şi veţi înţelege despre ce este vorba.
      Argumentele părinţilor nu sunt ştiinţifice, însă se încadrează în limita logicii de bun simţ. Argumentul principal este că o materie ar trebui să cuprindă doar bazele utilitare, iar cine doreşte să o aprofundeze să urmeze un opţional. Dvs. nu vi se pare de bun simţ, dar multora li se pare.

      @Articol: program (și programă) școlar supraîncărcat ș.a.m.d
      Apare şi în articol, după cum mai apare în multe alte articole de pe Republica.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "În rest mi se pare reprezentativ pentru o radiografie a societăţii româneşti." - sunteti asadar sigur ca esantionul in acel sondaj era reprezentativ? V-ati razgandit? Ca nu demult ati desconsiderat acel sondaj spunand ca esantionul era prea mic.
      "Argumentele prezentate în lucrările şi manualele de specialitate sunt concrete, nu emoţionale." - nu despre argumentele din carti vorbeam, ci despre argumentele participantilor la sondaj.
      " Le puteţi parcurge şi veţi înţelege despre ce este vorba." - am mai parcurs lucrari de pedagogie si de stiinte socio-umane in general. Si cateodata argumentele sunt mai degraba de natura ideologica decat stiintifica. De aceea si sunt atat de sceptic.
      "Argumentele părinţilor nu sunt ştiinţifice, însă se încadrează în limita logicii de bun simţ." - ce pare de bun simt nu corespunde todeauna cu realitatea. De aceea se fac studii, pentru ca "logica de bun simt" nu e totdeauna suficienta.
      "Apare şi în articol, după cum mai apare în multe alte articole de pe Republica." - asa, si? Au aparut si pareri contrare. Si oricum vorbim de cateva exemple punctuale.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Depinde ce înţelegeţi prin reprezentativ. Acel sondaj era reprezentativ pentru starea de spirit a opinie publice. 30% nu mi se pare prea mic. Mi se pare mulţumitor chiar. Mă aşteptam la mult mai puţin, un 0,5%.
      Argumentele celor din sondaj ţin de oboseala şi lungile teme pe care toţi le-au făcut la vremea lor şi balastul care nu le-a folosit practic. Cred că ajunge. Ce nu înţelegeţi dvs e că nu omul e făcut pentru educaţie, ci educaţia e făcută pentru oameni.
      Cât despre studii, cam la ce studii vă referiţi care să vă certifice teoria, şi anume că trebuei să înghiţim o mulţime de balast? Cam care este logica acelor studii? Vă nişte olimpici făcuţi cu basculante de meditaţii? La ce vă referiţi?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Adica: ce categorii de varsta lua in considerare? Ce categorii profesionale? etc.
      Studii statistice, cu date luate in teren la noi in tara care sa demonstreze ca exista macar o problema legata de programa (daca exista), si in ce masura sistemul de invatamant e afectat de alte probleme.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Înţeleg că puneţi la îndoială profesionalistmul celor care au făcut studiul? E vorba de o sondare a opiniei publice. În rest nu cunosc amănute. Dacă doriţi, le puteţi scrie celor care au făcut sondajul. Pe mine mă mulţumeşte procenteul. Restul contează mai puţin.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nici nu stiu macar cine a facut acel studiu, mai exact, asa ca da, pun la indoiala inclusiv asta, dar nu numai.
      Nu e sursa mea, nu imi sustine argumentul meu, nu vad de ce m-as apuca eu sa sap.
      Cu un astfel de procent pot sa vin si eu, exact ca in acel articol. Nu inseamna ca e si corect. Restul conteaza destul de mult. Conteaza si cum s-a ajuns la rezultat, nu doar rezultatul in sine.
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      Temele pentru acasa depind de profesor sau de programa? Din cate stiu in programa sunt trecute niste sugestii metodologice si atat.
      1. "Multor" inseamna din unitatea de invatamant la care lucrati? Din tara in general? Vorbim de cateva zeci, sute de persoane?
      2. Oboseala si dezinteresul sunt strict corelate cu programa si atat? De exemplu accesul la social media sau statul noptilor pe Fortnite pot constitui factori care sa contribuie la acest fenomen?
      3. De acord ca ar trebui sa existe fonduri pentru mai multe echipamente pentru laboratoare, experimente etc.
      4. Asta e foarte interesant. Despre ce medii oficiale e vorba, cu cine ati purtat acele discutii si cum au decurs? Ati vorbit cu reprezentanti ai ministerului?
      5. Programele din cate am vazut nu au suferit schimbari majore in ultimii (destul de multi) ani. Cum se face atunci ca acum 10 ani, sa zicm nu se punea problema de alergat prin materie? In spatiul public cel putin nu se mentiona la vremea aceea problema asta asa cum se tot mentioneaza azi.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      1. Înseamnă colegi şi cunoscuți din multe şcoli. Colegii mei de cancelarie, colegi care predau geografie la alte şcoli, alți cunoscuți din breaslă. Întrebați dacă sunt sute. Adevărul nu se stabileşte prin sondaje. 2. Nu am afimat că exclusiv din cauza programelor încărcate şi depăşite. Cănd programele şi activitățile educative vor fi superioare jocurilor de tip Fortnite, vom vedea elevi care învată cu drag. Adică ceea ce exemplificam. 4. Da, consfătuirile profesorilor de la fiecare început de an trimit propuneri. Deci s-a vorbit şi la minister. Nu eu personal. 5. Se punea problema şi acum 10 ani. Eu lucrez de 30 de ani în învățământ...
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      1. Nu sunt de acord. Parerile catorva persoane nu sunt neaparat reprezentative pentru intreaga comunitate de profesori in ansamblu.
      Legat de punctele 4 si 5 atunci: OK, problema exista de mult, multi sunt de acord cu dvs., spuneti, si in fiecare an se trimit propuneri din partea profesorilor la minister. De ce nu se schimba programa in mod substantial atunci? Si comisiile care alcatuiesc programele sunt formate la randul lor in majoritate din profesori, a face programele mai lejere chiar nu ar fi cel mai greu lucru de realizat.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Aveți dreptul să nu fiți de acord, dar nu contează câte păreri sunt pro sau contra. Există oameni care consideră că Pământul e plat.
      Cu atât mai puțin este reprezentativă părerea unui singur om (dvs.) în cazul acesta. Aveți vreun sondaj pe eșantion reprezentativ care susține că programele au încărcătura optimă de concepte/noțiuni?
      Nu știu exact de ce nu se schimbă programa substanțial, chiar dacă ”nu ar fi cel mai greu lucru de realizat”. Câteva ipoteze: alte interese, incapacitatea de a se pune de acord asupra temelor esențiale care să rămână în programă... Pe argumentul că acele comisii sunt formate din profesori, ar funcționa și afirmația că în comisiile de specialitate din Parlament sunt specialiști, deci legile bune ar fi ușor de făcut și societatea românească ar merge ca pe roate.
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      " Există oameni care consideră că Pământul e plat. " - situatiile nu sunt echivalente. Se poate demonstra foarte clar ca Pamantul nu e clar, prin masuratori. Se poate spune acelasi lucru despre faptul ca programa e/nu e prea incarcata?
      "Cu atât mai puțin este reprezentativă părerea unui singur om (dvs.) în cazul acesta. " - cunosc la randul meu profesori care sunt de acord cu mine, nu sunt un caz singular. Programa exista in forma actuala de zeci de ani, si ani de zile nu au fost probleme majore. Ba chiar standardele la bacalaureat erau mai ridicate decat sunt azi. Asa ca nu, nu ma bazez pe studii statistice, ma bazez insa pe faptul ca de foarte mult timp comisie dupa comisie nu a vazut vreun motiv sa faca o schimbare majora.
      Vad ca dvs. aveti incredere in parerea colegilor dvs. De ce nu ar fi parerea membrilor acelor comisii corecta? Observ ca faceti asocierea cu "alte interese" si parlamentari (corupti, presupun). Aveti vreo dovada ca mentinerea status quo-ului in ceea ce priveste programa se datoreaza unei forme de coruptie?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Dovada că au fost probleme o constituie încercările tuturor miniștrilor de a reforma. Nu reformezi ceva ce merge bine. O altă dovadă este inadecvarea la cerințele societății, ale pieței muncii. Comisiile vor să facă schimbări, dar nu reușesc. După cum am spus, pentru că nu se pot pune de acord asupra schimbărilor. Ar reduce programele, dar ce să scoți din ele? Ce reduci? Cât reduci? Nu riști ca reducând din ele să trimiți disciplina respectivă în derizoriu? Nu riști astfel să vină unii să spună că nu mai e nevoie de respectiva disciplină școlară? Frica e un motiv bun de a păstra status quo-ul. Bine spuneți: e presupunerea dvs. că e legat de corupție. Poate fi legat de corupție, dar nu am spus asta. Mai probabil e legat de o combinație de incapacitate și de frică, de tipul celei descrise mai sus. Care e părerea membrilor comisiei (care o fi acea comisie pe care o invocați?) despre care vorbiți? Ce spun ei concret despre programă?
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      Reformele nu au fost insa vreodata substantiale. Cate putin modificat pe ici, pe colo, cam atat.
      Inadecvarea la cerintele societatii cred ca se leaga mai degraba de invatamantul universitar, nu de cel gimnazial sau liceal.
      "Comisiile vor să facă schimbări, dar nu reușesc." - ei, na, serios? de 20-30 de ani nu reusesc sa se puna de acord pe ce sa taie din programa? De atata timp?
      "care o fi acea comisie pe care o invocați?" - oricare comisie care a facut vreodata o programa scolara. Avand in vedere ca pana acum in ultimii ani nici una nu a facut schimabri substantiale, deduc ca nu sunt probleme majore. Altfel pana acum, in mai bine de 20 de ani(!) o astfel de comisie ar fi putut sa puna in aplicare schimbarile necesare.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      ”... cred că se leagă...” nu e tocmai un argument cantitativ. E o opinie personală, la fel ca și ale mele. Dacă cereți argumente cantitative, atunci trebuie să veniți și dvs. cu astfel de afirmații.
      Da, serios, comisiile nu reușesc. Întâi pentru că nu cred că problema e atât de veche (20-30 de ani). Abia se scurg 30 de ani de la Revoluție, au fost ani în care abia ne-am dezmeticit. Apoi pentru că e vorba de comisii, la plural. S-au perindat oameni diferiți prin aceste comisii, viziuni diferite. Au venit miniștri care fie nu au băgat în seamă unele propuneri... povestea e complicată. Lucrurile nu sunt doar alb și negru și n-o să înșir aici toată povestea. Deduceți greșit. Nu mai continui această discuție pentru că reluați aceleași idei: dacă nu s-a făcut deja e pentru că nu a fost nevoie. Și eu insist pe aceeași idee: dacă nu s-a făcut e pentru că nu s-a știut/putut. Dacă dvs insistați că rezultatele învățământului românesc sunt minunate și că nu e nevoie de schimbare consistentă, eu nu mai am nimic de spus.
      • Like 0
    • @ Alexandru Iacob
      E nevoie de niste schimbari consistente, sigur. Si nu doar in invatamant, ci incepand chiar cu infrastructura. Fara infrastructura serioasa a avea de lucru in mediul rural e o problema, de unde rezulta si saracia, dificultatea in a ajunge in primul rand la scoala etc. E nevoie de investitii si in invatamant propriu-zis, bineinteles, de la echiparea unor laboratoare (care ar trebui sa fie prezente in FIECARE scoala; la noi pana si toaletele constituie o problema), salariile profesorilor s.am.d. Si birocratia din sistem e mult prea complicata si greoaie.
      Sunt lucruri de schimbat, sigur. Tot nu vad insa de ce ar fi programa unul dintre ele. Sau sistemul de notare. Astea doua.
      In rest, impactul invatamantului preuniversitar in piata muncii l-as vedea legat cel mult de scolile profesionale. Care intr-adevar sunt intr-o situatie foarte nasoala acum, asa e. In rest, cei care ajung pe piata muncii trec mai intai printr-o facultate. Da, cu asta m-ati prins, nu stiu cat la suta din tinerii care isi cauta un job au o facultate si cati nu. In orice caz, daca aici incheiem discutia, eu va multumesc pentru timpul acordat si va felicit inca o data pentru rezultatele obtinute. Sa tot avem profesori ca dvs. :)
      • Like 0
  • Felicitari Domnule Profesor !! De astfel de cadre didactice este nevoie pt a salva viitorul aceste tari !!! Dupa orele din orar nu ati preferat comoditatea de a merge acasa ci ati investit timpul Dv in aceasta activitate . Mult Succes !
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Extraşcolarele sunt şi au fost întotdeauna o gură de aer proaspăt, însă din păcate nu pot suplini sistemul de bază. Tehnologia poate asigura învăţarea unor baze, însă până la urmă ţine de elev, de afinităţile lui etc. Pe de altă parte pot exista foarte bine şi cercuri de pictură, de teatru, muzică, scriere creativă etc. Şi un scriitor apelează la metoda brainstorming-ului, nu doar un robotician.
    • Like 0
  • Am folosit exemplul cursului/cercului de inventică pentru a arăta că elevii pot fi atraşi către învățare, nu doar împinşi, siliți. Cursul nu se adresează doar vârfurilor din şcoală. Nu a fost făcută nicio selecție pe baza notelor. Vine cine doreşte.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Este vorba de un curs OPŢIONAL. Numeroase licee au cursuri de informatică, robotică etc., însă sunt ALESE şi nu obligate. Ele sunt proiecte extraşcolare şi nu se bazează pe programă. Se numesc activităţi NONFORMALE (pentru că nu se desfăşoară în cadrul formal).

    Există trei tipuri de educaţie:
    -formală - bazată pe un curriculum naţional, obligatorie
    -nonformală - activităţi extraşcolare care se desfăşoară în afara sau înăuntrul şcolii
    -informală - educaţia empirică (cea luată din mediul înconjurător, de la părinţi, din mass media etc.)

    Problemele noastre sunt cu educaţia formală, cea care suferă de o programă extrem de încărcată şi obligatorie.
    • Like 0
  • Ca nu se fac investitii suficiente e clar. Acolo e nevoie sa se lucreze, de acord. Dar de ce ar fi programa incarcata? Si cine ii pune pe elevi sa memoreze mecanic? Eu in 12 ani de scoala n-am intalnit prof care sa ne spuna "invatati, ma, pe de rost, nu conteaza ce intelegeti", din contra.
    In orice caz, felicitari!
    • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Programa nu este doar încărcată, ci ŞI MULT PESTE NIVELUL DE VÂRSTĂ. Vă pot ajuta cu o opinie avizată:

      https://www.youtube.com/watch?v=QzH8KTG-Grs

      (minutul 12:34)

      "Programele şcolare sunt extrem de încărcate la toate disciplinele. Profesorii sunt transformaţi în nişte birocraţi La programele şcolare, volumul de informaţie şi nivelul de abstractizare la fiecare disciplină în parte este de două ori sau de trei ori mai mare decât vârsta biologică." - analiza unui psiholog şi profesor de psihologie.

      Nu este vorba de învăţare mecanică aici, ci doar de faptul că învăţarea de tip vizual nu este în totalitate potrivită pentru anumite materii cum sunt cele tehnce. Elevii care posedă acest tip de învăţare - indiferent de explicaţie, că vorbim de teoria IQ-ului sau de cea a inteligenţelor multiple - sunt clar dezavantajaţi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Aceea nu e o analiza, e exact cum spuneti o opinie si atat. Nu ma intereseaza cine o emite, ci cat de bune sunt argumentele. Iar aici sunt inexistente. Nivelul de abstractizare de este de 2-3 ori mai mare decat varsta biologica? Tare, asta e scoasa de unde mai exact? In ce se masoara nivelul de abstractizare, in ani?? Wtf, n-are sens. E foarte interesant, vorbim de o programa care a functionat decenii bune, dar acum brusc ne prindem ca nivelul de abstractizare e prea mare.
      Da, unii elevi nu vor avea 10 la toate materiile. Ceea ce nu e nici tragic nici incorect pana la urma.
      "Elevii care posedă acest tip de învăţare - indiferent de explicaţie, că vorbim de teoria IQ-ului sau de cea a inteligenţelor multiple - sunt clar dezavantajaţi." - si de ce ar fi, ma rog? De unde rezulta ca fiecare are persoana are doar un singur tip de invatare asociat? Adica daca prefer invatarea de tip vizual nu pot sa inteleg nimic daca mi se prezinta ceva abstract? Pai cum vine asta? Ca la mine functioneaza ambele tipuri. Nu la fel de bine poate, dar ma pot adapta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nici dvs. nu aţi venit cu analize care să vă demonstreze punctul de vedere. A arăta cu degetul spre un grup de olimpici despre care nu aţi demonstrat că sunt exclusiv produsul sistemului şcolar şi nu extraşcolar nu e chiar o analiză ştiinţifică, ci un punct de vedere. Mai mult, nu aveţi nici pregătirea necesară să o faceţi. Nu cunoaşteţi absolut deloc pedagogie şi nici psihologie. E dpret, nici eu nu sunt expert în aceste domenii, dar îmi dau seama când o opinie vine de la o persoană avizată şi când nu.

      Despre tipurile de învăţare puteţi găsi o literatură bogată.

      @ Jonn Jonzz: Adica daca prefer invatarea de tip vizual nu pot sa inteleg nimic daca mi se prezinta ceva abstract?

      Înseamnă că gradul de abstractizare al persoanelor care au învăţare vizuală este mult mai redus. Dacă doriţi să ştiţi cum vine, vă puteţi adresa unui psiholog. Din câte ştiu nici Jordan Peterson nu a negat tipurile de învăţare. Nu este de acord cu teoria inteligenţelor multiple, dar tipurile de învăţare sunt cunoscute şi nu sunt negate.

      Nu ştiu, poate că îl puteţi întreba pe Jordan Peterson de ce anumite persoane au un grad de vizualizare mai mare şi unul de abstractizare mai mic şi invers.

      Teoretic nimeni nu are UN SINGUR tip de învăţare. E vorba aici de o proporţie. Din nou, cred că e domeniul psihologiei. Vă puteţi adresa unui psiholog sau puteţi pune întrebarea pe un forum de psihologie. Eu nu am cunoştinţe în acest domeniu.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu am spus niciodata ca olimpicii sunt exclusiv produsul sistemului scolar. Am spus ca de la sistemul scolar pornesc, ca apoi sa poata invata lucruri care nu sunt in programa. Dar au nevoie sa porneasca de undeva, si nu de la 1+1=2.
      "Mai mult, nu aveţi nici pregătirea necesară să o faceţi." - nici dvs. nu o aveti, dupa cum singur recunoasteti.
      "Nici dvs. nu aţi venit cu analize care să vă demonstreze punctul de vedere." - punctul meu de vedere e ca nu avem date pe care sa discutam, drept care vorbim usor degeaba.
      "Din câte ştiu nici Jordan Peterson nu a negat tipurile de învăţare." - da, nici eu n-am nimic cu ele, doar ca nu vad de ce ar trebui atribuit un singur tip de invatare pentru fiecare persoana. A, unii au o capacitate de abstractizare ceva mai redusa. OK, nu-i pune nimeni sa faca facultatea de matematica.
      "Eu nu am cunoştinţe în acest domeniu." - exact! Si atunci de ce trageti concluzii cu atata siguranta? Specialist nu sunteti, date nu aveti, dar tot faceti comentarii legate de sistemul de invatamant de parca ati cunoaste situatia la nivel de ansamblu. Si nu aveti cum sa o cunoasteti.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jon Jozz: nici dvs. nu o aveti, dupa cum singur recunoasteti.

      Este adevărat, dar eu măcar ascult cu atenţie opiniile specialiştilor. Eu nu contrazic pe cineva care are competenţe în domeniu. Dvs. nu, dovadă că în afara unor sondaje nu aţi prezentat nicio explicaţie ştiinţifică în acest sens.

      Concluziile le trag pe baza celor trase de specialişti. Dacă dvs. îmi veţi vorbi despre mecanica cuantică eu nu vă pot contrazice. Nu mă interesează ce date aveţi; competenţa dvs. în domeniu îmi spune că nu vorbiţi aiurea.

      Opiniile mele sunt bazate pe cele ale specialiştilor, în timp ce dvs. nu puteţi aduce nici măcar o singură opinie care să certifice că programa şi sistemul didactic (nu mă refer la infrastructură) sunt în regulă. Eu pot aduce multe opinii care arată că avem un sistem dezastruos. Dvs. nu puteţi aduce nici o singură opinie a unui specialist care să vă sprijine argumentaţia.

      Arătaţi-mi o singură opinie a unui specialist care să spună clar, cu subiect şi predicat, că programa noastră este net superioară altor programe. Opiniile din orice parte doriţi - fie că vorbim de spaţiul public, fie de dezbateri, manuale, lucrări de specialitate etc. - sunt contrare celor susţinute de dvs.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Opiniile mele sunt bazate pe cele ale specialiştilor, în timp ce dvs. nu puteţi aduce nici măcar o singură opinie care să certifice că programa şi sistemul didactic (nu mă refer la infrastructură) sunt în regulă." - a va/ne baza pe opinii este gresit. V-am mai spus, nu conteaza cine emite o opinie, conteaza corectitudinea argumentelor. Iar pana acum, fie ca e vorba de specialisti care au aparut in media sau comentatori aici pe forum, nu am vazut vreun argument solid, sustinut de niste date care sa sugereze ca e nevoie de o schimbare substantiala de programa.
      Dar daca tot va intereseaza opiniile specialistilor, luati in considerare urmatorul aspect: comisiile responsabile de programe scolare de mai bine de 20 de ani nu au facut schimbari substantiale in programa. Cu opiniile lor cum ramane?
      "Nu mă interesează ce date aveţi; competenţa dvs. în domeniu îmi spune că nu vorbiţi aiurea." - este un mod de abordare gresit, chiar daca despre mine e vorba, chiar daca subiectul este din fizica. Vreti un exemplu in acest sens? Din cand in cand pe Trinitas mai apare cate un "om de stiinta", cu titluri, plin de "competente", care vrea de exemplu sa lege mecanica cuantica de divinitate si care, ma scuzati, mananca bors cu polonicul. Nu mergeti pe incredere, verificati, puneti intrebari. Pana si specialistii pot gresi, chiar si intre specialisti exista incompetenti, sau oameni care isi folosesc autoritatea pentru a manipula.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Eu unul aş decupa din ce aţi spus dvs. următoarele principii:

      1. Oamenii pot greşi, însă depinde cum o fac. Cei care se aventurează în afara domeniului lor - cum a fost exemplul ştiinţă-religie - o pot face foarte uşor. În plus asemenea discuţii nu ţin de pedagogie, ci eventual de teologie. Dacă persoana în cauză ar fi rămas strict în domeniul ei, atunci lucrurile ar fi stat altfel. În plus, dacă vrei să faci o legătură între două arii, e nevoie să le cunoşti bine pe amândouă, şi aici revenim la analfabetismul funcţional. Programa oferă o sumă teologică, dar ca la educaţie plastică sau muzicală, lucrurile stau cum stau.

      2. Discuţia noastră pe domeniul de specialitate, şi anume cel al pedagogiei. Va trebui să luăm în calcul următoarele: a) informaţiile ştiinţifice care intră în sfera pedagogiei şi care sunt făcute cu afirmaţii, pe baza unor bibliografii vaste (comunicante, o lucrare trimite la o alta) şi b) opinii clădite pe baza acestor informaţii.
      Cineva care judecă poate diferenţia opiniile născute în vid - cum e alăturarea indigestă dintre religie şi şitiinţă - de cele născute din domeniul de specialitate.

      3. O persoană se poate înşela, două mai puţin, o întreagă arie e discutabil. Ideea că toate manualele de specialitate sau lucările care sprijină aceste afirmaţii sunt un gunoi vesel şi răuvoitor mi se pare deplasată. Mai mult, concepţia că aceste lucrări şi manuale sunt făcute pe genunchi, fără studii şi bibliografie, ca la bodegă, mi se pare la fel de deplasată.

      În concluzie, dacă nu doriţi doar opinii, mergeţi direct la surse. Eu nu vă pot ajuta din lipsă de timp. Nu pot râni prin bibliografii de zeci de pagini pentru dvs. Şi nici nu mi se pare corect să vă fac temele. Literatură există. Dacă veniţi în ţară, o puteţi cumpăra. Bănuiesc că o puteţi comanda şi de acolo. Voinţă să fie, că restul se rezolvă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      1. "Dacă persoana în cauză ar fi rămas strict în domeniul ei, atunci lucrurile ar fi stat altfel." - nu tocmai. Persoana in cauza lucra pe domeniul ei, dar lucra foarte prost, interpreta niste lucruri (din nou, din domeniul ei) prost. Asta desi detinea titluri, era o "somitate". Ori era complet incompetenta (si atunci rusine sistemului universitar romanesc care ii oferise acele titluri), ori incerca o manipulare jegoasa.

      2. Daca pedagogia este o stiinta, atunci opiniile nu au ce sa caute acolo. Stiinta functioneaza pe date, pe dovezi, nu pe pareri.

      3. " O persoană se poate înşela, două mai puţin, o întreagă arie e discutabil." - OK, si atunci membrii tuturor comisiilor care s-au ocupat de programele scolare din '90 pana azi s-au inselat sau nu?

      " Şi nici nu mi se pare corect să vă fac temele." - nu sunt temele mele. Pentru pozitia dvs. dvs. sunteti dator sa veniti cu dovezi/argumente, daca ele exista. Asa functioneaza o dezbatere, fiecare participant isi sustine propriile afirmatii, nu afirmatiile celuilalt.
      Iar asta cu lipsa de timp... cate sute de comentarii ati postat si continuati sa postati pe republica?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      1. O persoană poate. Două probabil. Trei să zicem. Zece e prea mult. 20 şi mai mult.

      2. ???? Opiniile nu sunt în pedagogie. Ele apar în articolele date ca exemplu sau mesele rotunde. Problema e dacă acele opinii au bază în lucrările şi manuale pedagogice. Şi au. Tot ce e de făcut e să mergeţi la sursă.

      3. Nu s-au înşelat, ci doar au încercat să nu zgâlţâie sistemul. Principala problemă ar fi că tăierea programelor, unirea unor materii ca în alte sisteme sau predarea transdisiciplinară ar necesita fie reducerea numărului de ore, fie disponibilizări de personal etc.

      Interesant este că schimbările au fost de suprafaţă şi nu de miez. Modernizarea sau alinierea s-a făcut prin ADĂUGARE, nu prin eliminare, lucru care a dus la încărcarea excesivă a progremei.

      4. Eu am indicat din start la ce tip de manuale fac referinţă şi dvs. le-aţi căutat pe internet. Să înţeleg că nu le-aţi citit, din moment ce nu aţi comentat nici măcar un rând.

      Lucările şi manualele respective au o argumentaţi solidă, dar fie că îmi lipseşte timpul să rânesc pentru dvs., fie structura mea nu e făcută pentru a reţine ramificaţiile care se întind de la o bibliografie la alta.

      O persoană mai aplecată spre analiza logico-matematică e mult mai potrivită pentru aşa ceva.

      Dacă doriţi, putem face altfel: dvs. citaţi din aceste manuale şi discutăm pe marginea lor.

      Le recomand pe cele de la Polirom, cu copertă galbenă (Colecţia Collegium), dar nu sunt singurele. Pe net mai găsiţi cel puţin două-trei edituri bune.

      Pe Republica am postat foarte PUNŢINE cometarii ÎN AFARA discuţiei noastre. Puteţi verifica şi veţi descoperi şi perioade care merg până la şase luni în care nu postez. Repet, în afara discuţiei noastre, ca să nu facem vreo confuzie.
      • Like 0
    • @ Valentin
      1 si 3) Bun, pai daca nu s-au inselat, atunci avem o problema, ca unii zic hais, altii cea si nimeni nu se inseala. Nu vorbeam de unirea materiilor, ci de simplificarea programei, un prim pas, sa zicem. Reducerea materiei de limba romana, sa zicem, doar reducerea, nu vorbesc de unire cu alte materii sau taieri de ore, asta s-ar putea face fara nici o consecinta negativa. La fel la educatie plastica. Mai putine notiuni teoretice, mai multa pictura, acelasi numar de ore, aceiasi profesori. Asa ceva insa nu s-a facut in mai bine de 20 de ani. Comisie dupa comisie a lasat lucrurile in mare cum au fost. Si dvs. spuneti ca nu s-au inselat. OK, care ar fi explicatia, atunci?
      "Modernizarea sau alinierea s-a făcut prin ADĂUGARE" - nu totdeauna, s-au mai si scos lucruri. Putine adaugiri, putine lucruri scoase, aproape acelasi lucru. Ce s-a adaugat pe bune e clasa 0, ceea ce cred ca nu era necesar.

      In afara discutiei da. In discutiile noastre sunt sute.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @ Jonn Jonzz> Mai putine notiuni teoretice, mai multa pictura, acelasi numar de ore, aceiasi profesori.

      Aveţi o bere din partea mea. Sau chiar o ladă de bere. :)

      1) Sunt mai multe explicaţii: a) profesori - sau chiar persoane care n-au predat niciodată - care nu cunosc mediul gimnazial şi nu se confruntă cu problemele de la clasă; b) profesori slab pregătiţi psihopedagogic, care nu pot corela gradul de dificultate al materiei cu vârsta elevilor; c) teama că se poate reduce numărul de ore şi nu se mai atinge necesarul pentru alcătuirea catedrei (sub un anumit număr de ore profesorul devine "plătit la bucată"); etc.

      Şi cred că lucrurile pot continua. Românul are o vorbă: de ce să te legi la cap dacă nu te doare.

      La fel, toţi ştim că avem nevoie de autostrăzi, dar - să vezi poznă - nu prea se fac.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Sanatate! :)
      Autostrazile costa. Sa schimbi o prgrama nu costa.
      a) nu tine; dupa cum v-am aratat in comisii sunt profesori care predau materia respectiva.
      b) OK, dar toti? Toti din toate comisiile din ultimii 20 de ani?
      c) Pai ce sugeram eu era fix sa se pastreze numarul de ore ca sa nu se ajunga la problema asta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ba da, costă. Costă politic. Iar politicul e adânc înplicat în sistem. Chiar foarte adânc.

      a) Ţine. Şi ei au ore de catedră ca orice alt profesor.
      b) Oho, mult mai mult. Asta se întamplă când faci modul pedagogic de şase luni (ulterior mărit la doi ani). Asta în timp ce prin alte sisteme iţi trebuie cam şapte ani de studiu, plus un fel de rezidenţiat.
      c) Nu-mi sugeraţi mie. Mergeţi şi sugeraţi-le persoanelor în cauză.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Costa politic? Cum i-ar costa simplificarea programelor mai mult decat celelalte modificari pe care le-au facut (schimbarea modului de admitere la liceu, a bacului etc.)?
      a) Si dupa cum spuneam, nu e necesar ca numarul de ore sa fie redus. Deci tot nu tine.
      b) Profesorii mai fac cursuri/training-uri/etc. si dupa ce termina facultatea, si in plus capata si experienta. Nu mi se pare in nici un fel rezonabil ca in atata timp sa nu se fi putut simplifica programele daca era intr-adevar necesar. Sau vreti sa spuneti ca absolut toti profesorii care au participat vreodata la alcatuirea programelor scolare sunt prost pregatiti in pedagogie?
      c) Nu cred ca este nevoie.
      • Like 0


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult