Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Norocosule, ai job-ul perfect! Noi nu…

Angajată fericită

Foto: Alamy/ Profimedia Images

Mă întreb de multe ori dacă există job-ul perfect.

Acolo unde ești apreciat și motivat în același timp. Unde atmosfera la serviciu te stimulează să fii performant.

Unde te regăsești și totul decurge firesc, nu stai cu ochii pe ceas să treacă timpul mai repede pentru a pleca acasă. 

Unde există comunicare între colegi, șefi și subalterni, unde șeful te mai și întreabă într-o zi când ești mai apatic „ai probleme, te pot ajuta?". Unde bonusurile la salariu se dau pe merit, și nu după interese, cumetrii și afinități.

Acel serviciu unde duminică seara nu suspini că „mâine iar e luni".

Unde există încredere între colegi și este interzisă bârfa și turnătoria. 

Unde șeful nu apleacă urechea la lingușitori, nu își atrage niște angajați pentru a-i dezbina pe ceilalți, dorind să își facă mereu propria impresie și nu se lasă manipulat.

Job-ul în care poți fi tu însuți, creativ, în care îți pui în valoare ce ai mai bun, dând randament, aducându-ți satisfacție că faci ceva util. Serviciul în care ești tratat cu respect și considerație, locul de unde pleci uneori cu colegii la o bere dorind să împărtășești și altceva în afara subiectelor profesionale.

Unde șeful este stimat pentru faptul că a reușit să își creeze o echipă pe care și-o ține aproape protejând-o, a adus acel „team spirit” în care fiecare se simte important și unde fiecare îl stimulează pe celălalt, într-o atmosferă armonioasă, lipsită de stress.

Te poți considera printre norocoși dacă vreodată ai avut aceste senzații și nu te-ai gândit zi de zi că vrei să faci altceva, așa cum simt, sunt convins, cei mai mulți dintre noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Realistă și convingătoare pledoarie, domnule Brânzan ! Vă stimez mult ! Am avut parte (și) de șefi care au creat și întreținut o astfel de atmosferă ! Mă consider norocos pentru perioadele în cauză !
    • Like 1
  • in vremurile covid, suntem norocosi ca avem un job...
    • Like 1
  • Nume check icon
    Am fost norocos si am trait asa ceva acum peste 20 ani intr-o corporatie globala. Lucram in fiecare zi 12 ore, cateodata - dar destul de rar - si Sambata. Au fost vreo 15 ani extraordinari din punct de vedere profesionial si chiar si material. Am avut norocul de expati foarte buni ca ne-au invatat foarte multe si ne-au pregatit pentru viitoare pozitii de conducere. Din pacate dupa cateva fuziuni mai mult sau mai putin reusite si o schimbare a actionariatului global care dorea rezultate pe termen scurt, lucrurile nu am mai fost cum erau inainte.
    Dar chiar si atunci era mult mai bine fata de "normalul" de acum unde lucrez la o companie internationala, dar cu "specific" romanesc.
    • Like 1
  • Nu exista asa ceva!!!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Bogdan-Radu Brînzan/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon