Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Recompensă de 100.000 de euro oferită de un antreprenor olandez pentru „informația de aur” care va duce la recuperarea obiectelor furate din Muzeul Drents: „Jaful mă înfurie”.

coiful dacic - foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Alex van Breemen, un antreprenor olandez cu afaceri în București, a declarat pentru publicația De Telegraaf că va oferi o recompensă de 100.000 de euro pentru „informația de aur” care va duce la recuperarea comorilor din patrimoniul cultural românesc furate sâmbătă de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. 

Omul de afaceri care controlează Cascade Group consideră revoltător furtul. „Impactul jafului este enorm aici, în România. Coiful de aur și brățările sunt incredibil de importante ca patrimoniu cultural. Jaful mă înfurie. Și, dacă pot contribui la recuperarea comorilor de artă din aur, o voi face cu plăcere", a declarat Alex van Breemen pentru De Telegraaf. Jurnaliștii olandezi adaugă că Poliția și Parchetul îl pot contacta pe antreprenorul olandez.

Detectiv: Există întotdeauna persoane din apropierea celor direct implicați care sunt dispuse să vorbească pentru o sumă mare de bani

Arthur Brand, detectiv specializat în domeniul obiectelor de artă, spune, citat de publicația olandeză, că o recompensă într-un caz de jaf poate ajuta la rezolvarea cazului: „Există întotdeauna persoane din apropierea celor direct implicați care sunt dispuse să vorbească pentru o sumă mare de bani. Deci: dacă nu ajută, nici nu strică. Ponturile sunt acum extrem de importante." Poliția a luat deja legătura cu Van Breemen prin intermediul ambasadei Olandei în România pentru a discuta procedurile, potrivit publicației amintite.

Antreprenorul imobiliar Alex van Breemen s-a născut în Bussum în 1963 și a plecat în Balcani în 1993, unde a lucrat pentru o multinațională în țări precum România, Bulgaria, Serbia și Moldova. În 1999, a fondat compania imobiliară Cascade. 

Poliția din nordul Olandei continuă să-i caute pe cei trei bărbați care au furat sâmbătă dimineața coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice de aur din expoziția găzduită de muzeul din Assen.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • in 2012, niste tigani din judetul Tulcea au furat din Olanda cateva tablouri: Picasso, Matisse etc. si le-au ars.
    In 2025, primul gand a fost sa rugam, intai, tiganii din Judetul Tulcea sa nu topeasca niscaiva coif de aur ci sa il trimita la muzeul de arheologie din Tulcea ca nimeni nu o sa faca ancheta...
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult