Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Sfatul lui Martin Ford, expert în AI și autor al bestseller-ului New York Times „Ascensiunea roboților”: „Care sunt joburile cele mai sigure? Aș spune: fă-te instalator sau electrician! Acestea sunt chiar sigure”

Martin Ford

Dacă un „robot” ți-ar putea face treaba mai repede și mai bine decât tine, fără să fie plătit, ai fi în continuare angajat? Agenții de turism, analiștii de date și asistenții juridici - locurile lor de muncă sunt azi amenințate. În viitor pot urma taximetriștii, medicii, chiar și programatorii. Inteligența Artificială (A.I.) va fi peste tot. Finanțe, tehnologie, educație, sănătate, orice loc de muncă care implică un anumit nivel de rutină este probabil să fie automatizat, într-o anumită măsură, spune Martin Ford, inginer, antreprenor – are o mică firmă de software în Silicon Valley-, expert în inteligență artificială și autor al bestsellerului New York Times „Ascensiunea roboților: Tehnologia și amenințarea unui viitor fără locuri de muncă", câștigător al premiului pentru cea mai bună carte de afaceri a anului 2015, acordat de Financial Times/McKinsey. Cartea a fost tradusă în 20 de limbi.

Ce ar trebui să fac în propria mea carieră, pentru a preveni automatizarea locului meu de muncă? Ce ar trebui să studieze copiii mei la școală, pentru a fi pregătiți pentru viitor pe piața muncii? Sunt întrebări pe care le primește adeseori Martin Ford, când participă în calitate de speaker la conferințe internaționale pe tema dezvoltării inteligenței artificiale.

Joburi sigure? „Aș spune fă-te instalator sau electrician”

„În primul rând, nu este atât de mult vorba despre locuri de muncă, ci despre natura muncii pe care o desfășurați și dacă aceasta este fundamental previzibilă și rutinară”, explică Martin Ford. Tipurile de activități pe care le consideră susceptibile să fie în siguranță în următorii câțiva ani se încadrează în general în trei categorii principale. Prima este cea a meseriilor ce necesită multă mobilitate, dexteritate și rezolvarea problemelor în medii imprevizibile. „Gândiți-vă, de exemplu, la un electrician sau la un instalator. Acești lucrători se confruntă cu situații complet noi în fiecare zi și, pentru a automatiza ceea ce face un electrician sau un instalator, ar fi nevoie de un robot foarte, foarte avansat, ceva asemănător cu C-3PO din Star Wars”, a spus Martin Ford, prezent la CFA Central and Eastern Europe Investment Conference, care a avut loc recent la Palatul Parlamentului,

Alte categorii de joburi despre care el crede că, în viitorul apropiat, nu vor fi preluate de roboți sunt activitățile creative și cele care presupun interacțiuni complexe între oameni. „Care sunt joburile cele mai sigure? Aș spune: fă-te instalator sau electrician! Acestea sunt chiar sigure”, a explicat Martin Ford, adăugând însă că „nimic nu este pentru totdeauna”. Cât timp vor fi safe? „Poate 5-10 ani, poate mă înșel”, a continuat el. Cu siguranță A.I. va intra și în aceste domenii, mai devreme sau mai târziu. „Singurul lucru pe care îl pot spune cu siguranță este că va fi foarte, foarte impredictibil”, datorită dezvoltării tot mai accelerate a A.I..

Anticipând impactul inteligenței artificiale asupra societății și economiei încă din 2009, când a publicat prima sa lucrare - „The Lights in the Tunnel: Automation, Accelerating Technology and the Economy of the Future”, Martin Ford este autor a patru cărți pe acest subiect

  • Martin Ford a vorbit într-un interviu pentru Republica despre transformările iminente ale peisajului muncii, oferind și o previziune provocatoare despre cum inteligența artificială și avansul tehnologic ar putea remodela radical piața ocupării forței de muncă până în 2040. Astfel, el a sugerat că locurile de muncă tradiționale vor fi subminate de progresele în domeniul roboților și algoritmilor, care vor prelua o parte semnificativă a sarcinilor repetitive. Astfel că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom ajunge într-o situație în care vor fi prea puține locuri de muncă disponibile pentru oamenii obișnuiți, cu abilități și trăsături de personalitate medii, pe măsură ce deceniile vor trece. În contextul acestor schimbări, el susține că modul în care este definit azi muncitorul și locul de muncă se va transforma fundamental, cu o migrare către afaceri mici și voluntariat. În ceea ce privește România, Martin Ford vede oportunități de inovare și dezvoltare, subliniind potențialul românilor pentru antreprenoriat în domeniul IT, pe care l-a observat după o vizită făcută anul trecut la Cluj.

În 2010, ați publicat un articol în Forbes, cu titlul „Jobul tău în 2020”. Ce ați scrie acum într-un articol cu titlul „Jobul tău în 2040”?

În 2040, cred că probabil vor fi mult mai puține locuri de muncă, așa că s-ar putea să nu ai un loc de muncă. Poate îți vei petrece timpul făcând voluntariat, sau poate vei avea un fel de afacere din care vei obține venituri, dar cred că mulți oameni nu vor avea locuri de muncă tradiționale, așa cum le avem noi acum. Cred că aceste tehnologii vor fi atât de avansate, încât mulți oameni pur și simplu nu vor avea abilități pentru un loc de muncă. Vor mai fi unii care vor lucra, dar cred că mulți oameni vor ieși din forța de muncă tradițională și vor face altceva. Poate vor studia, poate vor face voluntariat sau vor avea un fel de mică afacere.

Roboții vor lucra pentru noi?

Roboții și algoritmii software probabil vor face o mare parte din sarcini. Nu știu dacă așa vor fi cele mai multe locuri de muncă sau poate jumătate din locurile de muncă, dar mulți, mulți oameni nu vor lucra așa cum lucrează acum.

Care sunt locurile de muncă care vor dispărea? 

Orice lucru care presupune o rutină, activități repetitive. Și nu contează dacă este un guler albastru, cum ar fi lucrul într-un depozit sau într-o fabrică, sau un guler alb, precum avocați sau medici. Joburile care presupun scrierea aceluiași tip de raport din nou și din nou, sau folosirea unei foi de calcul sau realizarea de prezentări, toate aceste tipuri de lucruri se vor face, cred, în mod automatizat.

Ce pot face oamenii și roboții nu pot?

Sunt zone care necesită multă mobilitate și dexteritate. De exemplu munca unui electrician sau a unui instalator. Cu siguranță, roboții nu pot face asta încă. Formele sofisticate de creativitate vin cu idei noi și lucrează cu alți oameni. Activitățile care au la bază construirea cu adevărat a relațiilor între oameni. Cred că acestea sunt domeniile principale (unde munca oamenilor nu va fi înlocuită în viitorul apropiat de roboți - n.n.), dar, treptat, și în fiecare dintre aceste domenii va pătrunde tehnologia.

Cum poate o țară ca România să participe la noua revoluție tehnologică, având în vedere că oamenii cei mai capabili și bine pregătiți pleacă din țară, cercetarea nu are finanțare, iar inovația practic nu există?

Inteligența Artificială va pătrunde peste tot, va fi disponibilă peste tot. Anul trecut am fost la Cluj și am văzut acolo mulți oameni care înființează companii în domeniul tehnologiei informației. Nu cred că toți tinerii pleacă din România. Poate unii cred că sunt mai multe oportunități în altă parte, dar A.I. este peste tot, devine un instrument pe care toată lumea îl poate folosi. Așa că, dacă vrei să începi o companie, o poți începe aici, în România, nu trebuie să mergi în alt loc. Nu va conta unde locuiești, A.I. va fi peste tot. Este foarte greu de prezis viitorul, dar cred că, așa cum am spus, sunt prea multe îngrijorări pentru că totul este în Silicon Valley. Acolo sunt cei care fac A.I., dar A.I. vine peste tot și toată lumea o poate folosi.

Martin Ford
  • Unul dintre lucrurile la care s-a gândit expertul în inteligență artificială este o analogie între A.I. și electricitate. Inteligența artificială devine, spune el, tot mai mult o utilitate de o amploare comparabilă cu electricitatea. Aproape tot ceea ce facem depinde într-o oarecare măsură de electricitate, iar când energia electrică se întrerupe este un adevărat dezastru. Electricitatea este peste tot, atinge fiecare aspect al economiei noastre, al societății noastre, aproape totul este într-un fel dependent de ea. Martin Ford crede că și inteligența artificială va deveni la fel de omniprezentă. A.I. va fi integrată în tot, vom ajunge să depindem enorm de ea, va atinge fiecare aspect al societății și culturii și economiei, fiecare organizație va deveni dependentă de A.I., fiind practic imposibil să gestionezi o afacere competitivă fără o dependență semnificativă de inteligența artificială, vede Martin Ford. Diferența este că electricitatea este o marfă constantă, standardizată, nu contează de unde o iei și când o iei. În schimb, inteligența artificială este în continuă evoluție accelerată, iar capacitatea sa se va apropia tot mai mult de inteligența de nivel uman, și, poate, chiar dincolo de aceasta, vede expertul în A.I. Inteligența artificială este dinamică, este mult mai imprevizibilă decât o marfă precum electricitatea, vede expertul.

„Va fi din ce în ce mai dificil să știm ce este adevărat și ce este fals”

Dincolo de impactul asupra pieței muncii, Martin Ford a vorbit și despre riscurile îngrijorătoare pe care le implică inteligența artificială. „Inteligența artificială este deja folosită pentru a crea dezinformare. Se pot crea imagini, înregistrări audio, puteți crea chiar și videoclipuri cu lucruri care sunt complet fabricate. Pot fi create fotografii cu oameni care par complet realiste, dar acești oameni nu există în lumea reală, aceasta devine o problemă din ce în ce mai mare. A.I. poate fi folosită de oameni răi pentru a-i înșela pe alți oameni. Sunt deja cazuri în care A.I. a fost instruit cu privire la vocile unor oameni proeminenți, pentru a înșela alți oameni. (...) Va fi din ce în ce mai dificil să știm ce este adevărat și ce este fals și cred că acesta va fi unul dintre cele mai mari lucruri cu care va trebui să ne confruntăm.”

  • Arme autonome. „A.I. poate fi folosită pentru crearea de arme autonome. Vedem că sunt folosite drone complet autonome, A.I. poate fi încorporată în arme și atunci acele arme, în teorie, ar putea ataca ființele umane, ar putea ucide oameni, fără ca o ființă umană să autorizeze asta. Dacă o tehnologie ajunge pe mâinile teroriștilor, ei ar putea să atace civili, ar putea deveni un adevărat dezastru devastator.”
  • Supraveghere. „AI poate fi folosită în recunoașterea facială. Va fi o problemă pentru fiecare societate, pe măsură ce facem compromisuri între faptul că da, aceste tipuri de sisteme pot reduce criminalitatea, pot reduce riscul terorismului și așa mai departe, dar există un cost real în ceea ce privește confidențialitatea noastră. China, desigur, este punctul zero, se construiește o societate cu adevărat orwelliană, în care totul este supravegheat.”
  • Superinteligența. „Riscul superinteligenței - ideea că într-o zi putem construi o mașină, un computer care depășește capacitatea umană și atunci întrebarea este cum controlați acel sistem, cum preveniți A.I. de la a face rău. Sunt niște oameni foarte inteligenți foarte îngrijorați de asta, Elon Musk a vorbit despre asta, sunt think tank-uri care sunt dedicate acestui lucru, care lucrează la asta, dar cred că aceasta este mai mult o preocupare pentru viitor și nu ar trebui să lăsăm să ne distragă atenția de la impactul potențial al A.I. asupra pieței muncii, pentru că acele lucruri vor începe să se întâmple chiar acum.”

„E nevoie de o agenție guvernamentală pentru reglementarea aplicațiilor care folosesc A.I.”

  • „Cred că în mod clar trebuie să reglementăm aplicațiile de inteligență artificială, astfel încât să fie o abordare a unor lucruri precum dezinformarea sau înarmarea și așa mai departe. Nu cred că ar trebui să reglementăm sau să încetinim cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, deoarece nu cred că ar fi eficient.”
  • „Cred că ar putea fi nevoie de noi agenții guvernamentale pentru a aborda aceste noi riscuri care apar ca urmare a inteligenței artificiale.”
  • „O mare problemă care naște îngrijorare - impactul asupra inegalității. Pe măsură ce A.I. avansează, mulți oameni ar putea fi lăsați în urmă. Amintiți-vă că sănătatea economiei în ansamblu depinde de a avea oameni care pot avea bani de cheltuit, care pot cumpăra produsele și serviciile. Așa că, pe termen lung, va trebui să găsim o modalitate de a decupla, în esență, veniturile de locurile de muncă tradiționale și să se ofere o anumită formă de suplimentare a venitului, poate un venit de bază garantat, un venit de bază universal. Sunt mulți oameni care vorbesc despre aceste probleme acum și există niște experimente în desfășurare cu diferite sisteme.”
  • „Vreau să închei cu o notă foarte pozitivă. Cred că inteligența artificiale va fi nu doar bună, ci și indispensabilă, ne va ajuta să rezolvăm cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în viitor, lucruri precum schimbările climatice, nevoia de noi surse de energie, rezolvarea sărăciei la nivel mondial”, spune Martin Ford.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    AI a început ca algoritm pentru jocul pe care omenirea l-a considerat imbatabil: șahul. Încă din anii 70 s-a descoperit că jocul de șah poate fi trișat foarte ușor: în loc să înveți strategii complexe ajunge doar să memorezi că la anumită piesă mișcată în cutare partidă s-a jucat o anumită piesă. Partidele de șah s-au transformat în adevărate concursuri de memorat.
    Computerul a putut face acest lucru mai bine decât orice minte umană, datorită capacității imense și a rapidității. De aici până la modelele conversaționale n-a mai fost decât un pas.

    Ala Turing a stabilit ca act de naștere al inteligenței artificiale momentul în care o mașină va păcăli un om, dându-i impresia că vorbește cu o ființă vie. Cei de la Google l-au trecut oficial, deși bariera fusese depășită cu mult înainte:
    https://www.youtube.com/watch?v=mCh_r6HoDn4

    Cred că lucrurile se precipită, și nu în direcția pe care ne-o dorim...
    • Like 1
    • @ Valentin
      La șah numai deschiderile sunt clasice, "de memorat" iar finalurile țin de combinații logice. Greutatea jocului este în partea de mijloc a partidei, când mutările nu mai sunt standardizate. Aici nu mai este o problemă de memorare ci de calcul în avans cu “n” mutări a celor mai bune variante de joc. Și cum calculatoarele au evoluat suficient de mult – pentru ele acel “n” poate fi oricât de mare, la fel și numărul variantelor posibile de joc – iată că au început să bată marii maeștri (umani), dovedind astfel că atât memorarea cât și procesarea datelor aparțin unui domeniu în care creierul electronic este net superior celui uman. Singurul avantaj care îi rămâne omului este creativitatea. Mașina nu va face decât să rostogolească algoritmii învățați, dar nu va crea niciodată nicio succesiune de 0-uri și 1-uri care să aibă semnificație și utilitate total noi pentru omenire (dacă suntem de acord că numai sufletul poate sta la baza unei creații adevărate).
      • Like 1
    • @ Valentin
      ceb check icon
      1. Fuziunea nucleara este si acum inutilizabila pentru a produce stabil mai multa energie decat cea consumata pentru a o produce. Inca nu se intrevede solutia acestei probleme.
      2. Procesoarele actuale sunt incapabile sa genereze numere perfect aleatoare, find construite sa aplice algoritmi ce conduc la rezultate previzibile. Abia cand se va intampla asta, masina va lua locul creierului uman. Pana atunci, asa-zisa “inteligenta artificiala” nu e decat un instrument pentru eficientizarea muncii intelectuale a Oamenilor! Atat. Nu va inlocui pe nimeni.

      Chiar daca ar aparea in final o masina capabila sa “gandeasca” ca noi, ea va fi utilizata pentru explorarea spatiului si nu spre inlocuirea muncii remunerate. In cazul in care cineva ar fi tentat sa inlocuiasca munca intelectuala cu o masina AI, civilizatia noastra ar disparea cu totul sau ne-am intoarce la nivelul de vanatori-culegatori.
      • Like 1
  • ceb check icon
    Inteligenta, fie artificiala sau naturala, presupune creatie, inovatie, inventivitate, viziune. Nu este un proces predictibil.

    Ceea ce numim azi "inteligenta artificiala" nu e altceva decat o aplicatie informatica ce poate gestiona un volum urias de date in baza unor algoritmi/rutine. Cu cat volumul de date prelucrate este mai mare, cu atat rezultatul prelucrarii lor este mai apropiat de perfectiune. Numai ca inteligenta in sine e un proces imperfect si imprevizibil, ce conduce la un progres. Evident ca aceste aplicatii vor inlocui activitatile repetitive care sunt remunerate (motivul fiind de natura economica). Dar nu in totalitate! Exista roboti de vopsit sau de sudat dar acestia nu asigura 100% partea de vopsire sau de sudura pentru ca o mica modificare a fabricatiei poate bloca intregul proces de vopsire sau sudare. Cineva ar trebui sa le "spuna" robotilor ca s-a schimbat ceva si sa-i reprogrameze sa "tina minte" schimbarea, ceea ce nu renteaza. De aceea inca exista vopsitori/sudori care se pot adapta din mers la schimbari. La fel se va intampla si cu profesiile care presupun activitati de rutina. Se vor reduce drastic dar nu vor disparea.
    Inca ceva care scapa: munca remunerata este cea care sta la baza economiei si o face sa functioneze. Presupunand ca "robotii" vor face totul, facand sa dispara complet munca remunerata, vor disparea si sistemele economice care, la randul lor sustin societatea, in ansamblu. In aceasta situatie, robotii, pur si simplu nu vor mai avea motivatie sa "munceasca".

    Recunosc, AI va schimba radical modul de gandire al salariatului viitorului si mecanismele de generare/distribuire a valorii, asa cum le percepem astazi. Dar nu va substitui salariatul, indiferent ce profesie ar avea.
    • Like 2
    • @ ceb
      Valentin check icon
      Cu siguranță că pot exista blocaje, dar o reprogramare se poate face rapid de către o persoană autorizată. O fabrică cu 10.000 de roboți și 50 de programatori nu e chiar o formulă în favoarea oamenilor. Și lucrurile se întâmplă.
      Da, este adevărat că aceste creiere inteligente doar manipulează date și nu au o învățare directă, dar ne aflăm încă în era înregistrărilor pe cilindru de ceară în acest domeniu. Salturile pot fi uimitoare, chiar fantastice. Ceea ce astăzi admirăm ca High Tech s-ar putea să devină o simplă fotografie îngălbenită peste 50 sau 100 de ani. Ceea ce nu e mult. Cam două generații. Foarte, foarte puțin.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu vor fi doar 50 de programatori. Roboții ăia mai trebuie unși pe la încheieturi, să nu înceapă să scârțâie. Mai trebuie reparați și dezvoltați în mod continuu.
      Mai e mult până când oamenii vor rămâne șomeri în timp ce roboții Marcel vor face de toate, doar curent la priză să fie.
      • Like 2
    • @ Andrei Tarlea
      Valentin check icon
      Cu siguranță, ne aflăm în perioada de început a fenomenului, dar schimbările sunt majore. Orașele industriale au dispărut deja. În anii 70 - și este un fenomen pe care l-au trăit și alte state - era posibil să construiești un oraș în jurul unei fabrici. Muncitorii aveau familie, era ne voie de magazine alimentare, de școli, creșe etc.

      În SUA există numeroase orașe fantomă, cu fabrici părăsite, mâncate de rugină. Ele formează chiar o salbă numită Centura Ruginită (Rust Belt), unde găsești fabrici abandonate.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Rust_Belt
      Fenomenul este numit DEZINDUSTRIALIZARE (sau postindustrial).
      • Like 0
    • @ Valentin
      ceb check icon
      Nu au disparut. S-au mutat in China.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult