Foto: Inquam Photos / George Călin
În fiecare primăvară când sărbătorim patrulaterul iubirii - 14 februarie, 24 februarie, 1 martie, 8 martie – ne bucurăm să vedem agitația exuberantă din străzi, parcuri și piețe care se umplu de puzderie de tejghele, galantare, căsuțe, măsuțe și orice altfel de display-uri improvizate.
Milioane de flori, inimioare, mărțișoare, ursuleți, lumânărele, coronițe, ciocolatele, magneți de frigider, brățări, lănțișoare, coșulețe, cosmetice, suveniruri, absolut orice vă imaginați, toate acele nimicuri minunate și creative care vestesc primavara, iubirea, revenirea la viață. Invariabil aproape toate aceste nimicuri minunate și creative sunt puse în vânzare de foarte mulți români în putere, cu vârste între 15-29 de ani care, atunci când nu poartă negocieri cu clienții stau cu ochii în telefoane, mai mult ca sigur pe rețelele sociale.
Ăștia sunt NEET-ii României – nor in education, employment or training, care nu sunt într-o formă de educație, angajare sau instructaj - 19,2% dintre tinerii cu vârsta 15-29 de ani, pe care toți angajatorii îi caută. Circa un milion de bărbați și femei în floarea vârstei și cu putere de muncă pe care angajatorii ar face orice sa îi aducă la muncă, să îi instruiască și să le dea salarii în multe cazuri comparabile cu cele din vest.
Nu încape nicio îndoială că, în afara perioadelor de sărbători, când mai ajută la câte o tejghea, NEET-ii de 15-29 de ani muncesc la negru sau sunt rentieri pe salariile părinților și pensiile bunicilor (“lasă dragul mamei și al bunicii, tu să te distrezi, am muncit eu o viață destul și pentru tine”).
Sigur ca exista și alte motive pentru care NEET-ii de 15-29 de ani îngroașă rândurile și sigur ca NEET-ul de 15-29 de ani este un fenomen la nivel european. Ce trebuie să înțelegem însă este că fenomenul este cu atat mai îngrijorator în România cu cât suntem statistic a doua cea mai mare rată din UE la acest indicator și că indicatorul se adaugă la o populație de 15-29 de ani care, în dinamică, a fost decimată prin emigrare.
Pare un sacrilegiu avand în vedere cultura sărbătorilor de primăvară la români, însă este bine să semnalăm și că asistăm la un fenomen de masă de evaziune fiscală și muncă la negru, din care se îmbogățesc cei din spatele NEET-ilor care stau la tejghea.
Cifre estimative arată că avem un milion de NEET de 15-29 de ani pregătiți de export și 400 de mii de lucrători asiatici de import. Să ne mai gândim la asta.
Ne pasă sau nu ne pasă de NEET, trecem prin cei mai buni ani economici ai României. Sper însă că inteligența artificială, roboții, digitalizarea, automatizarea și tehnologizarea vor putea lua rapid locul bunicilor pe care îi vom pierde și a părinților care se vor duce în pensie în următorii 10 ani, pentru ca la NEET-ul enorm de astăzi chiar nu va mai fi nimeni sa muncească, în afara de lucrătorii asiatici. Dar hei! Și asta este un model de dezvoltare economică, nu?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Câtă vreme salariile date începătorilor (și nu numai) sunt o mizerie, mulțimea NEET-ilor României va crește în mod garantat. La fel și mulțimea celor care vor pleca din țară, din motive strict economice.
Mai lipseau caini cu ciolaci in coada, covrigi sau ce or mai fi. Comparabile cu cele din vest inseamna de cateva ori mai mici?
Nici la bugetari nu au toți salarii foarte mari (și acolo sunt o grămadă cu salarii de mizerie). Deci NEET-ii așteaptă - probabil - oferte mult mai atrăgătoare, fie de la mediul privat, fie de la bugetari, fie își fac curaj să emigreze. Trendul ăsta îl știu că a apărut de multă vreme (acum 20 de ani lucram ca inginer de producție cu vechime de peste 15 ani, cu vreo 400-500 USD/lună, și absolvenții de facultate vroiau de la prima angajare cel puțin 800 USD/lună). În timp, s-a ajuns la această masă de nemulțumiți/debusolați (să nu uităm că milionul de NEET-i include și pe cei cu abandon școlar).
Partea ciudată e că generațiile noi nu sunt stimulate și nu simt nicio atracție către meserii foarte căutate dar care nu implică studii superioare (lucrător în construcții, instalator, electrician, tâmplar etc.), care le-ar aduce venituri foarte mari (în special ca PFA).