„În Belgia vin mulți români cu studii superioare. La început, mie nimeni nu voia să îmi ofere un job, nici măcar la spălat de vase. Îmi ziceau: «Ai făcut facultatea, cum vrei să lucrezi aici?»” Interviu cu reprezentanta unui birou de plasare de forță de muncă

Imagine generică/ Foto: Matt Hage / First Light / Profimedia

Andra Mocean a plecat din România în 2010. Era proaspătă absolventă de Drept, iar soțul ei tocmai primise o ofertă să lucreze șofer pe camion, în Belgia. Cu curajul tinereții și dorința de a-și construi un viitor mai bun, au decis să se aventureze în căutarea unor noi începuturi.

„Nu a fost un start ușor, pentru că în perioada respectivă piața muncii din Belgia nu era liberă pentru români. Aveai nevoie de un permis de muncă, procedura era complicată, și nu voia nimeni sa te angajeze”, își amintește Andra.

A început prin a lucra la curățenie, apoi într-o fabrică, muncind din greu pentru a se adapta și a-și găsi locul într-o țară străină. Eforturile sale au dat roade, iar acum este manager operațional De Piloten, companie belgiană specializate în găsirea de locuri de muncă, în special pentru românii ajunși în Belgia. Este mândră de progresul făcut și de impactul pe care îl are asupra comunității românești din Belgia.

La sfârșitul anului 2021, aici locuiau aproape 137.000 de români, potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, Belgia fiind pe locul 7 în topul țărilor cu cei mai mulți români. Diaspora de acolo este considerabil mai numeroasă, unul dintre motive fiind că statele membre nu au obligația să raporteze numărul de cetățenii care locuiesc de mulți ani.

În cei șapte ani de când lucrează pe piața forței de muncă din Belgia, Andra a vorbit cu mii de români, plecați din țară, le-a aflat poveștile, bucuriile și necazurile, motivațiile și aspirațiile care i-au condus către noi destinații. 

De ce pleacă românii? „Unii pentru iubire, unii pentru a-și clădi un viitor mai bun. Mulți ne spun că în România le e greu din punct de vedere financiar și vor ceva mai bun pentru copiii lor”, sintetizează Andra, care a fost de acord să ne împărtășească povestea ei, dar și informații despre ce meserii se caută, cum sunt salariile, cum este impozitat venitul salarial sau cum se pot integra mai ușor românii ajunși în statul belgian.

„Nu credeam că sunt capabilă să avansez așa de mult. Cred că nu știm de ce suntem în stare până când nu suntem puși în fața unei astfel de situații”

La mai bine de doi ani după ce Andra și soțul ei au ajuns în Belgia, piața muncii a devenit liberă pentru români, procedurile de angajare s-au simplificat, însă le-a fost greu să găsească un loc de muncă. Chiar dacă știau engleza, nu vorbeau limba olandeză, sau erau refuzați și pentru că erau supracalificați pentru joburile la care ar fi avut acces în primă fază.

Tânăra a început imediat cursurile de limba olandeză, iar după ce a apelat la o firmă de plasare de forță de muncă, Andra a găsit un loc de muncă într-o fabrică. 

„După ce procedurile s-au simplificat, puteam în sfârșit să ne stabilim, găsisem și chirie. Acum e un pic mai ușor să găsești o locuință unde să stai cu chirie, ai nevoie doar de un istoric de trei luni că ai lucrat aici. Înainte nu era așa ușor.” „Cred că am avut și noroc la un moment dat”, continuă ea. „Cumpărasem o casă, ne mutasem în alt oraș, căutam un loc de muncă aproape de casă, iar un birou de recrutare mi-a oferit oportunitatea să încep să lucrez la ei. Am lucrat aproape cinci ani pentru biroul respectiv și pe urmă am zis că e momentul să caut altceva, pentru că îmi erau puțin îngrădite capacitățile, nu aveam oportunitatea să cresc și aveam nevoia să cresc, la un moment dat”, mai povestește Andra

La agenția de plasare de forță de muncă unde lucrează de trei ani ca manager operațional i s-a oferit de la început posibilitatea să ia decizii. „Aveam libertatea de care simțeam că am nevoie să mă afirm și am crescut ușor, ușor. Am format o echipă. Nu credeam că sunt capabilă să avansez așa de mult. Cred că nu știm de ce suntem în stare până când nu suntem puși în fața unei astfel de situații”, spune Andra zâmbind.

„În Belgia nu se poate să lucrezi la negru”

Lucrând de mai bine de șapte ani în special cu muncitori români, majoritatea celor care trec pragul agenției au ajuns în Belgia printr-o cunoștință, sau au rude aici.  „Asta îi ajută mult mai mult să se poată stabili aici, decât dacă ar zice cineva din România: Gata, merg în Belgia să muncesc. Așa, pur și simplu. Trebuie să fii un pic mai precaut, pentru că nu e simplu dacă nu ai o locuință, ai nevoie de o adresă ca să poți să obții actele necesare pentru angajare.

O diferență dintre piața muncii din România și cea din Belgia? „În Belgia nu există job neoficial. Totul e oficial. În Belgia nu se poate să lucrezi la negru. Nu zic că nu se întâmplă - în comunitatea românilor, mai lucrează unii pentru ceilalți, dar nu neapărat românii pentru companiile belgiene”, spune Andra Mocean.

Agenția de plasare pentru care lucrează Andra -  cu sedii în Roeselare si Izegem - are planuri de extindere care includ atragerea unui număr mai mare de români în Belgia, oferind, dacă este necesar, și cazare, dar este esențial ca aceștia să aibă propriul mijloc de transport - fie bicicletă, fie mașină - și să aibă resurse financiare pentru a face față perioadei până la găsirea unui prim loc de muncă. Andra a punctat că este crucial ca un candidat să aibă cunoștințe solide de limbi străine, engleză sau franceză, iar ulterior să învețe limba olandeză.

„Încercăm să cunoaștem fiecare candidat cât mai mult, să vedem la ce se pricepe cel mai bine”

Care sunt pașii pe care îi urmează un român venit în Belgia și care apelează la agenția de plasare, pentru a-și căuta un loc de muncă?

Primul pas este un interviu cu candidatul, un pre-screening telefonic cu noi și vedem atunci dacă putem să-l ajutăm sau nu. Este extrem de important să vorbească o limbă străină, trebuie să aibă propriul mijloc de transport, bicicletă sau mașină. Este importantă și experiența pe care o oferă. La noi în agenție e foarte cozy, e ca într-un living acasă, stăm la o cafea. Încercăm să-l cunoaștem pe fiecare candidat cât mai mult, să vedem la ce se pricepe cel mai bine, poate are experiență într-un domeniu, dar el nu mai vrea să activeze în domeniul respectiv. Îl întrebăm și ce hobby-uri are, asta contează foarte mult, pentru a încerca să îi găsim un loc de muncă potrivit. Apoi, pe baza informațiilor, întocmim un CV și o prezentare pe care o trimitem clienților noștri, companii angajatoare. Dacă nu avem un client cu profilul respectiv, căutăm automat companiile unde el s-ar potrivi. Noi luăm legătura cu companiile, noi stabilim un interviu și îl anunțăm pe candidat unde să meargă, la ce oră și ce funcție o să primească la firma respectivă. El poate să meargă la 2, 3, 5 sau 10 interviuri și apoi să aleagă ceea ce îi place cel mai mult și unde crede că poate să crească și să își exercite munca pe termen lung. Pentru că asta e intenția.

Agenția percepe un comision pentru serviciile oferite?

Nu. Pe candidați nu îi costă absolut nimic.

Îi puteți ajuta cu o locuință? În ce condiții?

Primim CV-uri și din România. Noi oferim cazare, avem o casă și închiriem o cameră pentru fiecare candidat în parte, dar doar pe perioada cât lucrează prin noi. În momentul în care primește contract de la compania unde va lucra, automat trebuie să-și caute și altă chirie. Dar procesul durează circa șase luni, în șase luni el lucrează prin biroul nostru, noi suntem angajatorul legal, iar contractul cu compania poate să vină mai repede sau mai târziu.

Noi lucrăm cu companii din toate domeniile, dar depinde și de zona în care persoana respectivă își caută loc de muncă. Belgia e o țară mică, dar are tot felul de regiuni, iar pe termen lung, distanțele între locul de muncă și locuință e bine să fie cât mai scurte, să nu se piardă timp în trafic.

În zona unde suntem – Roeselare, în regiunea Flandra de Vest - sunt foarte multe companii active în sectorul metalurgic și industria textilă sau de prelucrare a lemnului. Pe partea de coastă, sunt companii din domeniul Horeca. În Valonia noi nu activăm, Bruxelles nu e zona noastră.

Primăria din Roeselare/ Foto: Kurt Desplenter/ AFP/ Profimedia

Un mecanic de întreținere mașini industriale câștigă circa 17,5 euro pe oră

Ce salarii sunt pentru începători?

În general salariul unui muncitor se discută direct cu compania, la primul interviu, pentru că se ține cont si de experiența persoanei în domeniul respectiv. În Belgia, fiecare domeniu de activitate are un salariu minim. Nu e ca în România, unde este un salariu minim pe economie și toată lumea îl primește. Este și aici unul general, dar nu se poate aplica în anumite sectoare de muncă. De exemplu, dacă ne referim la un post de mecanic de întreținere mașini industriale, aici el are un salariu minim de aproximativ 17,5 euro pe oră. Pentru aceeași funcție, în sectorul textil, unde salariile sunt puțin mai mici, e cam greu să primească atât de mult. Deci depinde de sectorul unde activează. Cele mai slab plătite locuri de muncă sunt cele din vânzări, în magazine. În sectoarele mai puțin bine plătite, salariul minim este în jur de 13-15 euro pe oră.

„Sunt unele companii care au adoptat o metodă nouă și lucrează patru zile pe săptămână, iar angajații muncesc 10 ore pe zi”

Cum este structurat programul de lucru săptămânal în Belgia și care sunt variațiile posibile în funcție de industrie și companie?

Se lucrează opt ore pe zi. În Belgia este un regim de muncă diferit. Ai un full time de 38 de ore pe săptămână, dar în anumite companii și anumite sectoare de muncă se pot lucra 39 sau 40 de ore. Doar ce depășește numărul acela de ore se consideră ore suplimentare. Sunt unele companii care au adoptat o metodă nouă și lucrează patru zile pe săptămână, și muncesc câte 10 ore pe zi. Practic full time de 40 de ore pe săptămână, dar efectuate în patru zile.

În ce domenii se lucrează patru zile pe săptămână?

Cel mai mult în industria metalurgică, începând de la prelucrarea metalului până la vopsitorie, finisaje. Regimul acesta de muncă e mai puțin probabil să se aplice în sectorul construcțiilor, de exemplu, care are un regim special în Belgia. Partea de construcții e total diferită de celelalte sectoare de muncă, acolo lucrezi foarte multe ore. Sau în transport - un șofer de camion nu ar putea să lucreze fix 10 ore pe zi în patru zile pe săptămână. În general în fabrici e regimul cu patru zile pe săptămână.

Foto:  Arterra / Philippe Clément / imageBROKER / Profimedia

Ce meserii solicită în general românii în Belgia? Care sunt principalele provocări și obstacole întâmpinate de ei și cum le pot depăși?

În general ei caută orice. Dar noi ținem foarte mult cont de ceea ce știu și le place să facă, în ce domenii mai au experiență. Vin foarte mulți români cu studii superioare. Eu, de exemplu, când am venit de pe băncile facultății, nimeni nu voia să îmi ofere un job, nici măcar la spălat de vase, pentru că aveam facultatea menționată în CV. Era foarte neplăcut. Îmi ziceau: De ce, ai făcut facultatea, cum vrei să lucrezi aici? Sunt români care vin aici în Belgia, iar în România au lucrat de exemplu într-un call center, sau au lucrat la bancă, sau au lucrat în supermarketuri, în logistică, la magazie, iar aici e puțin mai dificil să găsească loc de muncă în același domeniu ca în România, fără să cunoască limba olandeză. Sunt anumite domenii în care nu poți activa fără să cunoști limba olandeză. Noi, la agenție, recent am început să oferim și cursuri gratuite de limba olandeză, în fiecare sâmbătă, pentru că știm cât de importantă e comunicarea. Oricine poate să se înscrie și poate să vină la curs care e gratuit. Lucrăm cu o companie specializată. Vine o profesoară vorbitoare nativă de limbă olandeză.

Aici majoritatea companiilor lucrează în două, trei sau chiar cinci schimburi. Lucrează de la 5:00 la 13:00 într-o săptămână, în cealaltă săptămână de la 13:00 la 21.00. Sau schimbul de noapte. În majoritatea domeniilor sunt multe schimburi. În afară de vânzări, unde se lucrează mai mult în weekend. Trebuie să aibă flexibilitatea de a lucra în schimburi.

Sunt prea puține companii care lucrează de la 8:00 la 17:00. De ce? În momentul în care lucrează în două schimburi, au o productivitate continuă și mult mai mare. Deci în loc să facă în decurs de 24 de ore, câte 8 ore lucrate pe zi, fac în două schimburi, adică în 16 ore.

Femeile pot să caute loc de muncă în curățenie. Dacă ele vorbesc și limba, am văzut din ce în ce mai des că și la supermarketuri acceptă deja și străini care vorbesc limba olandeză.

Foto: Ian Cumming / First Light / Profimedia

„Sunt candidați care ne întreabă: dar pentru ce trebuie să vorbesc limba olandeză, în munca asta?”

Olandeza nu e considerată o limbă ușoară. Cum este procesul de învățare a limbii olandeze și care sunt așteptările companiilor în ceea ce privește competențele lingvistice ale angajaților lor?

Eu cred că am învățat-o în aproximativ doi ani, dar nu mergeam zilnic la cursuri. Pentru că aici poți urma cursuri intensive, în fiecare zi, patru ore sau opt ore. Sau poți să mergi doar două seri pe săptămână. Sau le oferim sâmbăta, de dimineață, două sau trei ore. Nu e suficient doar să mergi la curs și să iei examenele scrise, ci e important să și comunici. Tot timpul trebuie exersat. E un proces lung, olandeza nu se poate învăța în șase luni. Majoritatea companiilor acceptă și vorbitori de limbă engleză sau franceză, depinde de zona unde activează. Sunt unele care nu acceptă angajați fără limba olandeză. Sunt candidați care ne întreabă - dar pentru ce trebuie să vorbesc limba olandeză, pentru munca asta? Noi le explicăm că e ca și cum am fi în România și am avea o echipă numai de români și ar veni un belgian să lucreze cu noi, iar noi ar trebui să vorbim tot timpul în engleză. La noi în țară, să nu poți să vorbi limba maternă, la tine la muncă... Exact așa e și aici. Dacă o companie e formată numai din belgieni, evident că o să ceară tot timpul ca cel ce vine să se angajeze să fie vorbitor de olandeză. Dar sunt multe companii care sunt mai open-minded și își dau seama că nu găsesc totdeauna angajați și specializați, și vorbitori de limba olandeză, așa că mai acceptă și vorbitori de limba franceză sau engleză, dar cu condiția ca respectivul nou angajat să învețe pe parcurs și limba olandeză.

Un manager dintr-o firmă din România a renunțat la job și în Belgia s-a angajat ca muncitor, pentru a fi alături de partenera sa

Ce vă spun cei care vin la interviuri? Ce povești au?

Am văzut mii de persoane până acum, la interviuri. Sunt și persoane care nu vor să se deschidă și să povestească, dar majoritatea vor. Asta ne ajută să le găsim loc de muncă cât mai aproape de ceea ce știu ei să facă și le place. Cred că majoritatea pleacă din România pentru că au auzit de la rude sau cunoștințe care sunt deja în Belgia că aici pot să își construiască un viitor. Alții vin pentru iubire - de multe ori se întâmplă asta. O persoană dintr-un cuplu tânăr e aici, iar celălalt partener vine, pentru a fi împreună. La un moment dat a venit la noi la agenție cineva din România care a renunțat la jobul lui de manager al unei companii, pentru că partenera lui locuia deja în Belgia de un an, lucra aici și voiau să fie împreună. El făcea naveta, dar nu era același lucru. Și a venit în Belgia și a fost de acord să meargă să lucreze orice, doar să poată să fie aici cu partenera lui. În România era manager în domeniul textil, iar în Belgia s-a angajat, tot într-o fabrică din sectorul textil, ca lucrător pe mașina de tăiat material cu laser, nu avea nimic de-a face cu o funcție de conducere. A fost impresionant.

Majoritatea ne povestesc că pleacă din România pentru că le e greu din punct de vedere financiar. Vor să construiască ceva pentru copiii lor. Sunt de toate vârstele românii care emigrează, sunt și peste 50 de ani. Majoritatea au deja pe cineva în Belgia, rude, prieteni.

• Noi am încercat să aducem în biroul nostru căldura caracteristică românilor. Ne implicăm practic și în viața lor de familie. Contează pentru noi susținerea pe care ei o au de acasă. De 1 iunie am pregătit cutii de cretă colorată pentru copii, de 1 decembrie mergem la locurile lor de muncă și le ducem o atenție, un simbol, de ziua națională, o zi întreagă ne ducem la toate companiile unde avem muncitori. De 8 martie am oferit flori fiecărei persoane care a intrat la noi în birou. Știm cât de mult contează să ai sprijinul acesta de acasă. 
• Oferim și informații pentru înregistrarea la școală a copiilor. În Belgia sunt multe organizații care se ocupă de diverse lucruri.
  
• Copiii de până în 12 ani intră în gimnaziu și învață odată cu ceilalți. De la 12 ani în sus aici începe sistemul școlar de liceu și atunci copiii străini, indiferent că sunt români sau altă naționalitate, care nu vorbesc încă limba și urmează să intre la liceu, primul an urmează un curs intensiv de limba olandeză. E o școală specializată numai pentru copiii străini. Fac școală, dar în limba olandeză, un pic mai intensiv, învață limba extrem de repede.
• Copiii născuți aici vorbesc 2-3-4 limbi străine lejer - dacă sunt din familie de români, vorbesc româna, olandeza, încep limba franceză din clasa a 4-a, și limba engleză la liceu. Copiilor le e foarte ușor să se integreze, doar între 15 și 18 ani le e mai greu să se adapteze, să se integreze.
• Posibilitățile de a te forma, de a te integra sunt foarte multe și se oferă de cele mai multe ori gratuit. Sunt cursuri de integrare care te învață la ce organizații să apelezi în cazul unei situații speciale, când este necesar. 
• Belgia e foarte axată pe sortare și reciclare. Sunt organizații care te învață cum să faci lucrul acesta. Sunt 10 sau 12 cursuri unde te învață tot – de la sistemul de impozitare, până la diferite lucruri importante. Și e un curs total gratuit. Dar ai obligația să mergi la curs. Ești taxat dacă nu mergi la curs.
• Sistemul de votare: votul în Belgia este obligatoriu de la 18 ani. Nu te prezinți la vot, primești amendă. Acum câțiva ani era 150 de euro amenda, acum cred că e un pic mai mult. Rata de participare e mare, nimeni nu vrea să plătească amenzi. Dar dacă ești în călătorie sau nu ai posibilitatea să mergi la vot, poți să împuternicești pe cineva.
• Ce e foarte simplificat aici este sistemul de a călători cu unul din copii fără partener în străinătate. Ca cetățean belgian de exemplu ai nevoie de documentul respectiv, dar nu mergi la notar să îl faci. Nu trebuie să plătești nimic, ci îl faci în primărie, în exact două minute. Și nu te costă nimic. E mult mai simplificată procedura. Posibilitățile de a te integra și de a construi ceva sunt mult mai bine puse la punct decât în România.
• Nu mai există cei care mai demult spuneau: gata, m-am urcat în mașină și am plecat din România. Fără să aibă ceva concret. Au tot timpul posibilitatea să se întoarcă la ei în țară.
• Sunt situații în care o familie ce locuia în Belgia, au avut necazuri, unul din parteneri a decedat, a rămas mama cu copiii, care trebuie să meargă în continuare la școală. Mama trebuie să întrețină o familie cu 2-3 copii. Deja în cazurile astea intervine statul belgian cu un ajutor. Când situația se deteriorează în așa măsură în care persoana din familia respectivă nu se mai descurcă, sau rămâne fără casă - o ajută statul belgian. Dacă rămân fără serviciu, îi ajutăm noi. Dar depinde de situația respectivă. Există asociații specializate care caută soluții pentru astfel de persoane.

Impozitarea muncii în Belgia: „Cu cât lucrezi mai mult, cu atât impozitul crește”

Belgia e una din cele mai scumpe țări, în ceea ce privește impozitul pe venit, spune Andra Mocean.

„În Belgia în fiecare an se recalculează impozitul veniturilor pe care le-ai avut anul trecut. Din salariul tău lunar ți se reține o anumită sumă, un anumit procentaj pentru impozit, dar în funcție de situația familială. După un an, statul îți recalculează impozitul și zice - ok, ai plătit prea mult, îți dăm înapoi. Sau: ai câștigat prea mult și tu nu ai alte cheltuieli, nu ai familie, nu ai pe nimeni în întreținere și așa mai departe, trebuie să plătești. Cu cât lucrezi mai mult, cu atât impozitul crește. Cu cât faci mai multe ore suplimentare, cu atât trebuie să plătești mai mult impozit.

În legislație este prevăzut un anumit număr de ore pe an pe care le poți lucra suplimentar fără să fii impozitat suplimentar. Tot ce depășește orele acelea se impozitează cu 60 la sută. Foarte mult!

Înainte, la cumpărarea unei case, aveai o reducere la impozit. În prezent nu se mai întâmplă asta. Dacă statul, după un an, zice, păi stai că tu ai avut cheltuieli cu 3 copii, și ai și casă și ai plătit și foarte mult impozit, îți mai dăm înapoi din impozitul plătit anul trecut. Și se face o reglare de impozit.

Dar dacă ai și lucrat ore suplimentare și ai și avut un salariu foarte mare și nu ai familie, nu ai copii, statul belgian poate să zică: păi tu trebuia să plătești 25% impozit și ai plătit numai 20%. Ăia 5% pe un an trebuie să îi plătești înapoi. Și îți vine factura să plătești. Într-un fel e bine, într-un fel e mai puțin bine. Pentru că se plătesc niște sume foarte mari la impozit.

În legislația belgiană este prevăzut un anumit număr de ore pe an pe care le poți lucra suplimentar fără să fii impozitat suplimentar. Tot ce depășește orele acelea se impozitează cu 60 la sută. Foarte mult!

La 100 euro câștigați, cât plătești la stat? Ce sfaturi oferiți celor care își încep activitatea în Belgia în ceea ce privește gestionarea impozitelor și a veniturilor lor?

Ai posibilitatea să alegi, practic cel mai mic impozit (pe venit) pe care poți să îl plătești e de 11%. Ai posibilitatea să pui un impozit de 18%, 25% la sută. E alegerea ta, în funcție de câștigul pe care îl ai. Dacă cineva câștigă un salariu de aproximativ 13 euro pe oră și e persoană singură și plătește un impozit mare, din cei 13 euro, să zic 20% din ei, statul o să zică: ai plătit prea mult, pentru că 13 euro nu este un salariu suficient încât o persoană să își permită un trai decent în Belgia. Statul ia în considerare și lucrul asta: ce sumă are nevoie o persoană ca să ducă un trai decent, să nu fie nevoit să cerșească de exemplu. Dar la fel de bine, o persoană care câștigă 20 de euro pe oră și plătește tot 11% impozit, statul o să zică - a, păi tu ai câștigat atât de mult, și tu mi-ai dat așa de puțin. Trebuie să îmi mai dai. Cred că undeva procentajul trebuie să fie la mijloc.

De asta foarte mulți când vin în Belgia nu vor să plătească un impozit mare de la început și e ok. În primele 4-5-6 luni, este în regulă. Dar pe urmă sugerăm întotdeauna să mărească procentajul, tocmai pentru a nu fi în situația de a plăti bani înapoi la stat. Asta e impozitul pe salarii în Belgia, pe venit.

La impozitul amintit se adaugă contribuții, de tip CAS, CASS.

În Belgia e o reținere, este standard, pentru toată lumea, 13% (*) pentru partea socială.

Românii, când muncesc în Belgia, primesc salariul pe oră la fel ca belgienii?

Toată lumea are aceleași drepturi, nu primește nimeni mai puțin doar pentru că e din altă țară sau că vorbește altă limbă. Categoric e interzis. E o discriminare și e prevăzut în legislație, indiferent că lucrează cu contract sau prin noi, prin agenție, sau dacă activează pe aceeași funcție, cu o persoană, ca e belgian sau altă naționalitate, nu au voie să primească alt salariu. Toată lumea lucrează pe același salariu.

Chiria cât este, în medie? 

În Belgia majoritatea chiriilor sunt greu de obținut în zonele extrapopulate. Depinde dacă alegi să fie un apartament sau o casă, dacă e nouă, sau e veche. Chiria poate să ajungă la circa 980-950 euro pe lună.

Care considerați că este un salariu lunar pentru un trai decent acolo? 

Cred că ar trebui să fie peste 2.000 euro pe lună. Dar să lucreze ambii parteneri dintr-un cuplu. De cele mai multe ori se întâmplă să lucreze doar o persoană.

Povestea Andrei arată că, prin determinare și mult efort, românii pot depăși dificultățile și se pot integra cu succes în societatea belgiană și nu numai. Experiențele lor subliniază importanța solidarității și a sprijinului reciproc într-o țară străină.

UPDATE. (*) În urma unor întrebări din partea cititorilor, Andra Mocean a venit cu câteva precizări: „În Belgia se vorbește întotdeauna de salariul brut, însă CAS sau CASS din România nu este același lucru cu cel din Belgia. În cei 13% întră asigurările sociale, banii de vacanță/an pe care fiecare îi primește 1x/an și multe altele. Nu are nicio legătură cu asigurările de sănătate, care aici sunt separat și ești obligat să te asiguri tu la o casă de sănătate, nu este obligația angajatorului”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp