Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„La noi dacă sosește o remorcă cu bani, s-ar putea să nu aibă cine s-o descarce”. Cât de pregătită este România să absoarbă fondurile europene

strada - sosea -  Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

România față în față cu un potențial „Plan Marshall”. Cât de pregătită este România să absoarbă acești bani? Sau banii vor avea soarta celor din exercițiile de finanțare anterioare, când nu am reușit să scriem, la termen, proiectele necesare pentru finanțare? Ne plac banii europeni până când suntem întrebați ce facem cu ei, sau ce am făcut…Karma de partid nu este suficientă pentru a atrage banii europeni.

Dacă imediat după război, în plin proces de rigiditate ideologică, am ratat șansa de a beneficia de avantajele “Planului Marshall”, care a fost destinat atât pentru învingători, căt și pentru învinși, la indicația fratelui de la răsărit care ne-a promis prosperitatea în cadrul CAER-ului, iată că, acum, avem șansa să ne “răzbunăm” și să beneficiem de avantajele unei finanțări consistente din partea Uniunii Europene.

Dacă atunci nu ne-au permis “prietenii” noștri să profităm de acei bani, acum numai superficialitatea și incompetența noastră ne pot împiedica să accesăm aceste fonduri.

Criza Covid-19 a adus acest surplus de finanțare din partea UE, ori aceasta îmi aduce aminte de spusele lui Paul Romer, economist la Stanford: „Ce lucru îngrozitor este să irosești o criză”.

Banii ofertați de UE se ridică la circa 80 de miliarde (granturi plus credite), iar perioada de accesare este de șapte ani. Aceste sume pot degreva o parte din bugetul țării, e vorba doar de cheltuielile de investiții, oferindu-ne nesperata șansă de a pune puțină ordine în finanțele țării, foarte bine jugulate transpartinic. Și, deocamdată, tracțiunea în economie poate fi dată de aceste fonduri.

Foarte important de precizat este faptul că acești bani se dau pentru proiecte, și nu pentru majorarea salariilor cu 75% pentru cei ce lucrează în domeniu.

Dar, atenție! Banii nu sunt obținuți decât pe hârtie! Accesarea acestora trebuie să devină un base word! Banii nu vin în mod direct, ci doar în anumite condiții, care ar putea avea un rol inhibitor pentru doritori.

Nu trebuie neglijat nici programul de 100 de miliarde de euro, anunțat de guvern, cu ceva timp în urmă, în stilul unui discurs de aulă studențească de anul I.

Cei care comentează negativ acordarea acestor sume, minimalizându-le impactul, trebuie să-și aducă aminte în ce condiții umilitoare ne împrumutam, în anii 2000, de la FMI și Banca Mondială.

Politicienii s-au grăbit, precum Fidipide, să anunțe vestea acordării generoasei finanțări din partea UE, la pachet cu eforturile lor, supraeroizate, neglijând un aspect esențial, nu oferta de bani a fost problema României, ci accesarea lor, sau, mai explicit, scrierea de proiecte viabile pentru a obține banii alocați. Căci, nu trebuie să uităm un fapt evident: după integrarea în UE, bani au fost, dar noi nu am fost în stare să-i accesăm în totalitate

Trebuie să recunoaștem, cu maximum de luciditate, că acești bani nu ne vor rezolva problemele majore cu care se confruntă economia românească.

Profesorul Mircea Coșea afirma faptul că România ar avea nevoie de circa 170-180 de miliarde de euro pentru a-și dezvolta economia în condiții de modernitate.

Fiecare exercițiu bugetar din banii europeni a început cu un puternic elan ceapist și s-a sfârșit cu intrarea în prelungiri (N+3), încercând, ca de obicei, să marcăm (accesăm) în ultimul minut.

Intrăm în acest nou exercițiu de finanțare europeană cu o încredere puternic zdruncinată în capacitatea noastra de a accesa acești bani.

Ar fi o entorsă logică să nu profităm de acești bani ieftini, o parte chiar granturi, dar nici să nu considerăm că s-a deschis sezonul Black Friday, pe banii contribuabilului european, pentru societatea românească.

Deși din punct de vedere declarativ, suntem cei mai proeuropeni cetățeni ai Europei, nu suntem prea entuziasmați să accesăm banii europeni, aceasta datorându-se îndeosebi birocrației excesive - la cea bruxelleză adăugându-se cea dâmbovițeană -, cât și mecanismelor ultrasofisticate de control al folosirii acestora. Excavarea frauduloasă a acestor bani este, uneori, aproape imposibilă. Cuplarea la ugerele/cuferele UE este adesea un proces intimidant, cronofag.

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, afirma, acum câțiva ani, că la noi dacă sosește o remorcă cu bani s-ar putea să nu aibă cine s-o descarce.

Sunt nevoit, aici, să fac apel la câteva cifre pentru exemplificarea ratărilor din anii trecuți.

Am mai avut exerciții de finanțare cu bani europeni pe care le-am făcut praf, le-am mioritizat în stilul nostru: din totalul banilor alocați pentru perioada 2007-2013 (șapte ani, așa funcționează bugetul UE, pe șapte ani) am absorbit abia 79%, dar aceasta prin anul 2017, după un aproximativ N+3. Nici în cel de-al doilea exercițiu de finanțare nu stăm mai bine: 2014-2020, avem o rată de absorbție de 42%, probabil în prelungiri, prin 2023, vom ajunge pe la 75-80% rată de absorbție.

Vrând-nevrând trebuie să recunoaștem că suntem corijenți la capitolul absorbția fondurilor europene, am ratat până acum două exerciții bugetare, mai explicit, le-am dus în prelungiri, pentru a evita fenomenul de dezangajare a fondurilor, în speranța că vom accesa toți banii disponibili.

Îți recomandăm

Să nu demonizăm UE pentru eșecurile noastre, atât timp cât nu am fost în stare să scriem proiecte viabile, în concordanță cu cerințele economiei. Aceasta înseamnă, de departe, că problema noastră cronică este cea a scrierii de proiecte.

Norocul nostru este că UE dispune de aceste mecanisme, N+2, N+3, pentru prelungirea termenelor de accesare a banilor europeni.

Înainte de a se trece la accesarea acestor fonduri se impune să se facă un „big picture” asupra necesităților și priorităților din țară.

Este necesar să înceteze conceperea de proiecte macrostupide: Bursa Peștelui de la Tulcea (nefuncțională), săli de sport în localități depopulate, parcuri și locuri de joacă în care nu a intrat nimeni.

Se impune și o ajustare substanțială a lanțului de aprobări care îngreunează și mai mult procesul de accesare.

Autoritățile de Management, Organismele de Intermediere, Agențiile de Dezvoltare Regională trebuie să fie pregătite din timp pentru accesarea acestor fonduri.

Apoi se impune formare unui corp de profesionisti care să lucreze pe aceste fonduri, excluzând din componența acestuia neamurile, amantele, deținătorii de carnete de partid, ospătarii și șoferii cu facultăți făcute la gogoșerie, dar având școala vieții.

Atât timp cât „învârtiții” și descurcăreții din administrația publică au o imagine detestabilă, și e normal să fie așa, în ochii cetățenilor, este foarte greu să-i convingi pe aceștia să apeleze la serviciile lor.

Paleo bugetarii care lucrează pe fonduri europene trebuie analizați pe baza criteriilor de performanță, și nicidecum pe baza prezenței la serviciu. Aceștia trebuie să se dezică de aerul strengăresc în relația cu aplicantul pentru banii europeni. Se impune spargerea cochiliei instituționale ( au devenit bastioane ale delăsării) populate cu haite de partid, unde lenea și incompetența și-au găsit un habitat excelent. Niciun funcționar public nu trebuie să se considere un țar al fondurilor europene, și nici nu tebuie să facă bullying cu cei care aplică pentru proiecte. Căci, fără îndoială, cetățenii oricum sunt traumatizați de aroganța funcționarilor publici.

Pentru selectarea personalului care lucrează la aceste fonduri cred că se impune să folosim conceptul “autobuzul” al lui Jim Collins. Aceasta înseamnă că trebuie să ne asigurăm că în autobuz sunt oamenii potriviți, că cei care nu trebuie să fie acolo au rămas în stație, iar că cei dintâi stau fiecare pe locul lui. Doar atunci pui mâna pe volan și apeși puternic pe accelerație.

Este momentul să ne depășim stadiul de etern candidat la bacalaureatul fondurilor Uniunii Europene, să realizăm că accesarea acestor fonduri este un „must have” și nu ne mai putem permite să dăm un „skip” birocratic acestor bani.

Și, totuși, dacă cineva se îndoiește că poate accesa bani europeni, îi recomand să treacă pe la Primăria din Luncavița, județul Tulcea, pentru a vedea ce s-a realizat aici cu fondurile de la UE.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan check icon
    Foarte bine ,prezentat subiectul ,;
    --Trist dar si adevarat , asa este ,ca , forta de munca calificata ,s-a transferat in diaspora, Iar aici , nu prea mai sunt ,specialistii in domeniul , ofertarii intocmirii documentatiilor ptr investitiile care urmeaza sa se faca in Romania si sa , se , intample ,sa se faca 1 km de drum asflatat in Teleorman ==800ml ,!! sau alte ,,smecherii dambovitene , Acum ,cand avem ,si Parchetul European in domeniu , cu sefa Doamna ,LC Kovesi , Este foarte important ,sa se faca documentatia necesara , accesarii fondurilor in timp real si eficient, care ,absorbtie , sa antreneze si absorbtia fortei de munca din afara sa vina ,,acasa,,
    • Like 1
  • Lipsesc oarece informatii aici: se pune la un lco orice functionar in domeniul fondurilor europene! Curat murdar Coane Fanica! Ex: ordin pt acordarea de stimulente: functionarul de la AMPNDR pentru a primi stimulente depinde de toanele secretarului de stat, directorului general de la ampndr sau sefei de serviciu de la asistenta tehnica, functionarul de la afir nu are nicio treaba:primeste fara intreruperi, luna de luna stimulent indiferent de cine este unde este. Acum, mai nou,prin noua versiune a ordinului cu stimulente are o problema cu cocnediul de odihna: daca-si ia concediu se considera zi nelucrata si nu primeste procent din stimulente. Micul dumnezeu hmmm- hazardata afirmatie si nefondata de fapt nedocumentata!!! Un exemplu concret: apelul de proiecte pe masura 1 a fost deturnat de statul in stat numit AFIR!!! Concret: AM PNDR trimite raportul proiectelor selectate iar AFIR comite cu buna stiinta o dubla finantare ilegala: reia evaluarea proiectelor de la administrativ, eligibilitate, selectie si din 80 de proiecte ajung sa fie ifnantate 40 de proiecte pe motiv ca...poate sa pice drobul de sare. Exemple sunt multe, deci cu putina documentare lucrurile se schimba, functionarii nu sunt toti mici zei.Este suficient sa urmaresti rubrica documentelor publicate pe siteurile de specialitate. Un exemplu des tudiat este ce si cum se intampla cu cerea de concediu a functionarilor de la fonduri....
    • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult