Persoanele care au de plătit rate în euro sau care vor să facă tranzacții valutare de anvergură ar fi bine să mai aștepte o perioadă, pentru că piețele financiare manifestă o anumită nervozitate după decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană. Profesorul de economie Cristian Păun, contributor Republica și director Executiv al Societății Române de Economie, a vorbit, într-un interviu pentru Republica.ro, despre ce efecte va avea Brexit-ul asupra românilor din țară și din Marea Britanie, asupra UE și a Regatului Unit.
Păun consideră că proiectul european are nevoie de o reformare din rădăcini de care se vorbește de multă vreme. Britanicii se pare că nu mai au răbdare și oarecum bine fac, este de părere profesorul de economie.
„S-ar putea ca Uniunea Europeană să învețe o lecție din acest gest și să dea o mai mare importanță vocilor care vorbesc despre această reformă. Nu sunt de acord cu niciun scenariu apocaliptic prezentat de diferite instituții sau diferiți specialiști. Până la urmă, Marea Britanie nu pleacă nicăieri. Poporul britanic nu părăsește planeta. Vor rămâne în continuare acolo unde sunt și vor avea un interes clar să coopereze cu toată lumea. Inclusiv cu cei pe care acum îi părăsesc”, este de părere Cristian Păun.
Interviul acordat Republica.ro de profesorul de economie, Cristian Păun.
- Ce implicații poate avea rezultatul votului la referendumul din Marea Britanie?
- Efectele Brexit pot fi analizate din trei direcții. Să începem cu efectele asupra Marii Britanii. Pe de o parte Marea Britanie ar putea avea o problemă pentru că renunță la accesul liber la o piață importantă - Piața Comună. Totuși, Marea Britanie este o țară destul de competitivă din punct de vedere economic și în continuare produsele britanice pot avea căutare pe piețele europene, cu sau fără rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. În momentul de față circa 50% din exporturile britanice au ca destinație Piața Comună și 50% din importuri provin de pe această piață. Echilibrul face ca schimburile comerciale să aibă de suferit numai în măsura în care Uniunea Europeană va impune bariere comerciale puternice împotriva Marii Britanii. Eu cred că nu este de dorit ca Uniunea Europeană să facă așa ceva, pentru că pe de altă parte și Marea Britanie poate răspunde la o astfel de politică comercială a Uniunii Europene și pentru că istoria a dovedit că astfel de bariere nu ajută prosperității niciunei părți. Sunt sigur că pe termen lung lucrurile se vor reașeza pe un făgaș normal și cred că, din punct de vedere economic, este destul de neconcludent dacă Marea Britanie va pierde economic semnificativ din această rupere de Uniunea Europeană. Pe de altă parte Marea Britanie își câștigă independența politică și poate să decidă, mult mai bine și mult mai adecvat politicile publice destinate economiei sale și nu numai. Marea Britanie poate decide ce este mai bine pentru cetățenii ei și nu va mai trebui să mai aștepte să i se impună de la Bruxelles tot felul de măsuri cu care britanicii sunt mai mult sau mai puțin de acord, și care îi afectează într-un mod pe care ei probabil nu și l-ar dori. Această independență a motivat din plin votul ieșirii din Uniunea Europeană și poate fi tratată ca un beneficiu clar. Totuși, dacă politicienii britanici folosesc puterea pe care o primesc suplimentar prin acest vot strict pentru profitul lor, adică deturnează această putere pentru a obține privilegii mai mari pentru buzunarele proprii, în final lucrurile nu sunt neapărat bune pentru cetățeanul de rând al Marii Britanii. Se schimbă un tip de intervenționism supra-statal - cel de la Bruxelles- cu amplificarea intervenționismului local. Există însă și riscul ca anumite porțiuni din Marea Britanie - Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord - să își dorească independența de Marea Britanie așa cum britanicii au decis separarea lor de Uniunea Europeană. Marea Britanie va rămâne unită atâta timp cât regiunile respective vor găsi un câștig net din această afiliere. Tot ce trebuie făcut este crearea unor condiții care să alimenteze permanent această dorință, iar condițiile respective trebuie să vizeze cu precădere bunăstarea individuală.
- Care vor fi efectele Brexit în ce privește Uniunea Europeană?
- Este evident că cea care pierde cel mai mult din această rupere a Marii Britanii este Uniunea Europeană. În primul rând pierderea este dată de faptul că este puternic afectat un proiect ambițios politic, care se baza pe ideea de încredere, unitate, voce comună la nivelul Uniunii Europene. În momentul de față acest proiect este aruncat în aer de ceea ce se întâmplă în Marea Britanie. Politicienii de la Bruxelles pierd și ei foarte mult pentru că se retrage una din cele mai importante puteri economice din această structură. Politicienii europeni pierd resurse financiare importante, pentru că Marea Britanie cotiza la bugetul Uniunii Europene pe care apoi aceștia îl redistribuiau în interiorul Uniunii Europene pe o sumedenie de proiecte și priorități de dezvoltare din ce în ce mai generoase, dar din ce în ce mai depărtate de bunăstarea cetățenilor europeni. Pierderea se mai traduce printr-o încredere în scădere, printr-o panică posibilă, sau printr-o rearanjare a polilor de putere - deciziile se luau până acum cu implicarea Marii Britanii, care era și o forță militară importantă, o sursă de securitate importantă și care a decis să nu se mai alăture proiectului european. Uniunea Europeană mai pierde și sprijinul direct al unei piețe financiare importante, cea mai dezvoltată piață valutară, a doua piață de capital din lume.
- Pentru România efectele Brexit-ului vor fi mai mult indirecte. La ce ne putem aștepta concret noi, românii?
- Din punctul meu de vedere România nu va fi neapărat afectată direct. Efectele pot să apară însă indirect, prin faptul că România face parte din Uniunea Europeană care clar va suferi direct în momentul de față un șoc destul de important. Cum țările din UE sunt partenerii noștri importanți pentru produsele pe care noi le realizăm, cum suntem beneficiari ai unor investiții care vin în mare parte din Uniunea Europeană și cum suntem beneficiari ai unor finanțări care vin de la Bruxelles și care probabil vor fi ajustate ca urmare a problemelor legate de buget, vom avea de suferit un efect indirect, numit de contagiune. Criza din Uniunea Europeană ne poate îmbolnăvi indirect destul de consistent însă. Îmbolnăvirea poate apărea în România mai ales pe fondul vulnerabilităților noastre interne. România este astăzi într-un echilibru macroeconomic, dar acest echilibru macroeconomic este destul de precar și se bazează pe prea puțină economie privată, prea puțină piață liberă, prea puțină inițiativă antreprenorială autentică. Se bazează foarte mult pe intervenționismul statului, iar criza ne-a arătat că atunci când o țară este vulnerabilă intern din considerentele enunțate, orice șoc extern ne poate scutura destul de zdravăn. Marea Britanie nu este nici cel mai important partener comercial al României și nici cel mai important investitor în economia românească. Nu sunt foarte multe companii românești listate pe bursa londoneză. Dar apartenența noastră la o grupare economică ce poate fi scuturată puternic de șocul Brexit-ului ne poate împinge într-o nouă recesiune. Tocmai de aceea autoritățile din România trebuie să fie foarte atente în perioada următoare mai ales pe partea de cheltuieli publice, deficite bugetare sau promisiuni electorale costisitoare. Să fie atente cu politicile publice - fiscale, monetare mai ales - pe care le propun pentru a nu agrava și mai mult situația. Facilitarea activității și inițiativelor sectorului privat în astfel de momente poate diminua semnificativ expunerea la efectul posibil de contagiune. O prudență bugetară ne-ar salva de măsuri disperate, cum au fost cele din perioada de criză, când simultan am crescut TVA și apoi am început să tăiem salarii bugetare, cheltuieli bugetare, într-o proporție destul de însemnată. România nici nu poate beneficia mult de pe urma acestui Brexit. Nu vom putea înlocui ușor produsele britanice cu produse românești pentru că nu avem încă nici competitivitatea, nici competențele și nici resursele financiare ale britanicilor. Suntem o țară mică și, cu sau fără Brexit, nu putem schimba peste noapte economia românească.
- Pe termen scurt cum credeți că va reacționa piața financiară din România? Ce să facă cei care au rate de plătit în euro? Să le plătească acum, sau să mai aștepte, dacă pot?
- Pe termen scurt va fi o anumită nervozitate a piețelor. Piața de capital românească este prea mică și prea puțin integrată la nivel european. Nu vom avea evoluții spectaculoase. Sfatul meu este ca cine poate să aibă răbdare câteva zile, câteva săptămâni, să aștepte, pentru că nervozitatea se va atenua, se va calma. Este o nervozitate de moment specifică oricărui eveniment major. Nu este momentul să facem tranzacții de anvergură și aici mă refer mai ales la tranzacții valutare, cumpărări sau vânzări de titluri financiare sau la decontări importante în valută.
Deocamdată este bine să așteptăm ca piețele să se calmeze puțin, pentru că este clar că există o anumită aversiune, o temere în piață, dar care se va tempera cu trecerea timpului și pe de altă parte se va tempera și odată cu clarificarea situației. Pentru că deocamdată situația politică este destul de încâlcită: poporul britanic a votat la referendum ieșirea din Uniunea Europeană, însă decizia finală aparține Parlamentului Marii Britanii.
Dacă Parlamentul Marii Britanii decide, printr-o majoritate de voturi, că ar fi bine ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană și votează rămânerea în Uniunea Europeană, atunci lucrurile vor lua o altă turnură. Lucrurile nu sunt încă pe deplin clarificate și nu sunt chiar definitivate. Nu s-a parafat încă acordul de părăsire a Uniunii Europene de către Marea Britanie și nici nu a început să fie pus în aplicare.
- Ce s-ar putea întâmpla cu românii care lucrează în Marea Britanie și care nu au cetățenie britanică?
- Revenind la efectele pentru România, există și niște efecte la nivel individual - nu doar macroeconomic -, iar aici mă refer la românii care au drept de muncă în Marea Britranie ca cetățeni ai Uniunii Europene și care nu au dobândit cetățenia britanică. Ei vor avea într-adevăr o problemă. Sunt foarte mulți medici care au plecat pe baza statutului de cetățean al UE și care probabil se vor reîntoarce în România pentru că încă nu au dobândit cetățenia britanică. Ei vor pierde automat dreptul de muncă în Marea Britanie din cauza acestei scindări apărute.
- Liderii extremiști din Olanda, Franța și Italia cer și ei referendum. Am putea asista la destrămarea Uniunii Europene?
- Trebuie accentuat faptul că mai există la nivelul Uniunii Europene și un pericol al secesiunii generale. Este clar că cetățenii europeni încep să pună sub semnul întrebării unitatea Uniunii Europene, existența pe mai departe a acestui proiect care nu a fost lipsit de controverse în ultima perioadă. Probabil că vor fi și alte țări care vor începe să preseze în direcția ieșirii din Uniunea Europeană, nemulțumite de faptul că până la urmă beneficiile nete obținute din a face parte dintr-o astfel de grupare economică sunt tot mai mici. Uniunea Europeană a plecat inițial de la un proiect ambițios și foarte puternic motivat economic: acela de piață unică ce presupune libera circulație a bunurilor, a capitalurilor, a persoanelor. Încetul cu încetul însă, proiectul european a fost capturat de către intervenționiștii europeni care l-au transformat dintr-un proiect cu considerente economice clare, într-un proiect puternic intervenționist. Au adăugat intervenționismului local un intervenționism supranațional, acela de la Bruxelles, bazat pe finanțări pe care le trimit țările membre către acei oameni de la Bruxelles. Observăm că în loc ca intervenționismul să scadă, în loc ca barierele să scadă, proiectul european a adăugat noi și noi straturi birocratice, noi și noi bariere, uneori nevăzute, în calea inițierii și derulării unei afaceri, în calea bunăstării fiecăruia dintre noi.
Omul de rând simte că prosperitatea lui se diminuează pe zi ce trece, participând la un astfel de proiect și e clar că pentru cel care lucrează pentru o afacere privată lucrurile încep să devină tot mai complicate. Cetățenii europeni se prind tot mai mult că nu subvențiile generos împărțite doar unora de către Bruxelles, sau fondurile europene distribuite pe proiecte lipsite de consistență economică, iluzia serviciilor publice gratuite plătite foarte scump, inflația colosală generată de tiparnița Băncii Centrale Europene ar fi soluția prosperității lor. Ruptura dintre funcționarii și politicienii de la Bruxelles și cetățenii europeni este tot mai evidentă. Reglementările făcute de aceștia fie nu țin cont de binele general, fie vizează lucruri absolut inutile (a se vedea celebra asomare a porcului menită să curme suferința acestuia la sacrificare). În concluzie, este clar pentru mine că proiectul european are nevoie de o reformare din rădăcini și de foarte multă vreme se vorbește despre o astfel de reformă. Britanicii se pare că nu mai au răbdare și oarecum bine fac. S-ar putea ca Uniunea Europeană să învețe o lecție din acest gest și să dea o mai mare importanță vocilor care vorbesc despre această reformă. Nu sunt de acord cu niciun scenariu apocaliptic prezentat de diferite instituții sau diferiți specialiști. Până la urmă, Marea Britanie nu pleacă nicăieri. Poporul britanic nu părăsește planeta. Vor rămâne în continuare acolo unde sunt și vor avea un interes clar să coopereze cu toată lumea. Inclusiv cu cei pe care acum îi părăsesc. Sunt sigur că știu mult mai bine decât mulți europeni importanța schimbului, a piețelor, a capitalului și a prosperității derivate din asumarea specializării în producție și din competitivitate autentică.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.