Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Amendamentele propuse pentru Codul penal și Codul de procedură penală. Care sunt și cum ne afectează?

Liviu Dragnea - Laura Codruța Kovesi

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Scena politică romanească cunoaște noi timpuri și noi provocări. Analizând ultimele propuneri legislative, am rămas uimită de lipsa de reacție a majorității. Singura armă cu care putem combate indiferența este, la momentul de față, informarea, iar importanța ei este una covârșitoare. Așadar, am luat la rând o serie de amendamente propuse în Parlament și am încercat sa fac o descriere succintă a efectelor pe care acestea le-ar avea dacă ar intra în vigoare.

1. Legea 135/2010 – Codul de Procedură Penală, articolul 4, se introduc încă 2 alineate:

”(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni.”

Practic, aceste amendamente instituie o cenzură totală în ceea ce privește comunicarea oricăror date cu privire la persoanele anchetate în fazele de urmărire penală și cameră preliminară. Aceste prevederi vor fi aplicabile inclusiv în privința politicienilor și a persoanelor ce ocupă funcții publice. Presa nu va mai putea publica informații cu privire la acuzațiile ce sunt aduse, chiar dacă interesul public va avea de suferit. 

2. Codul de procedură penală, articolul 83, se adaugă două litere (b1 si b2) privitoare la drepturile inculpatului:

”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni;

b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului.”

Modificările propuse îi conferă inculpatului (infractorului) dreptul legal de a participa la audierile celorlalte persoane, inclusiv la audierea persoanei vătămate (victima). Mai exact, să luăm exemplul unei infracțiuni de viol, în cazul căreia victima va trebui să raspundă la întrebările puse chiar în fața atacatorului său. Aceeași ar fi situația și în cazul violenței domestice, situație care oricum pune în dificultate victima în ceea ce privește denunțarea faptei.

De asemenea, inculpatul poate cere să fie informat cu privire la momentul în care vor fi efectuate anumite acte de urmarire penală. Putem lua drept exemplu percheziția – infractorul va fi anunțat cand va avea loc percheziția în care se caută anumite probe referitoare la infracțiunea de care este suspectat.

3. Codul de procedură penală, articolul 97, alineatul 2, litera e) se modifică astfel:

”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”.

Se elimină din enumerare raportul de constatare ca mijloc de probă.

Mai mult decât atât, se abrogă alineatul (7) care instituia posibilitatea utilizării oricarui “alt mijloc de probă care nu este intezis prin lege”

În acest fel, se împuținează numărul de probe care pot fi folosite în cadrul unui proces penal. De exemplu, înregistrările video provenite de la camerele de supraveghere stradală nu ar putea fi utilizate, chiar daca suprind un hoț în timp ce sustrage bunurile victimei.

4. Codul de procedură penală, articolul 139, alineatul 3:

„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.

De aici dispare teza a doua a alineatului și anume: “Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.

Așadar, se limitează și posibilitatea folosirii unor înregistrari în cadrul anchetelor. O înregistrare facută de un terț ce surprinde discuția dintre doi infractori cu privire la faptele comise nu va putea fi utilizată în instanță.

5. Codul de procedură penală, articolul 168, mai apare un alineat după alineatul (15) :

 „(151)  Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte.”

Practic, orice informație/probă care rezultă din percheziția unui sistem informatic cu privire la o altă infracțiune decât cea pentru care se efectuează percheziția, nu va mai putea fi folosită. Dacă, investigând o infracțiune de corupție, se descoperă date privitoare la un omor, acestea vor fi inutile. Mai mult decât atât, formularea amendamentului este mai mult decât deficitară, ștergerea datelor informatice din copiile efectuate neputând fi făcută fără alterarea întregului conținut al acesteia.

6. Codul de procedură penală, articolul 223, alineatul (2) se modifică astfel:

„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar  sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”.

Din această enumerare au fost eliminate următoarele infracțiuni: o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, infracțiunile de corupție, spălarea de bani și evaziunea fiscală. Având în vedere numărul ridicat de politicieni, în special PSD-ALDE, care au dosare penale pentru fapte de corupție, este lesne de înțeles de ce aceștia ar propune ca arestarea preventivă să nu reprezinte o opțiune.

7. Codul de procedură penală, articolul 267, alineatul (2) va avea urmatoarea formă:

(2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme.”

Teza a doua a alineatului a fost introdusă în proiectele de modificare și presupune posibilitatea suspectului, de exemplu, de a avea acces la orice bază electronică de date folosită de către procuror sau instanța de judecată în scopurile enunțate. Mai exact, ar însemna că ANAF nu ar putea furniza date procurorului de caz într-un dosar de evaziune fiscală până nu îi oferă și suspectului acces la baza lor de date.

8. Codul de procedură penală, articolul 283 se modifică astfel:

”(1) Fapta de a pune în mișcare acțiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, știind sau acceptând că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

(2).Reținerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, știind sau acceptând că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Pentru a vedea mai clar modificările, aici este și textul inițial:

1) Următoarele abateri săvârşite în cursul procesului penal se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:

a) neîndeplinirea în mod nejustificat sau îndeplinirea greşită ori cu întârziere a lucrărilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum şi a oricăror alte lucrări, dacă prin aceasta s-au provocat întârzieri în desfăşurarea procesului penal;

b) neîndeplinirea ori îndeplinirea greşită a îndatoririlor de înmânare a citaţiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum şi neexecutarea mandatelor de aducere.

(2) Lipsa nejustificată a martorului, precum şi a persoanei vătămate, părţii civile sau părţii civilmente responsabile, chemate să dea declaraţii, sau părăsirea, fără permisiune ori fără un motiv întemeiat, a locului unde urmează a fi audiate se sancţionează cu amendă judiciară de la 250 lei la 5.000 lei.”

Au fost scoase, așadar, prevederile referitoare la îndeplinirea cu celeritate a actelor ce țin de buna desfășurare a procesului penal și cele cu privire la lipsa martorilor sau a altor persoane cheie. Nu contează dacă martorii nu vin atunci când trebuie să dea declarații, nimeni nu este tras la răspundere dacă citațiile nu sunt înmânate sau dacă mandatele de aducere nu sunt executate corespunzător. ÎNSĂ, conform propunerilor, magistrații vor risca sancționări drastice de fiecare dată când sunt acuzați de erori judiciare. Va fi un adevarat act de curaj să trimiți în judecată o persoană influentă. 

9. Codul de procedură penală, articolul 335, alineatul 1 se modifică astfel:

”(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință de apariția faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”

Textul actual nu prevede perioada de 6 luni, astfel încât redeschiderea dosarului poate interveni oricând apar împrejurari noi sau dispar cele pe care s-a întemeiat soluția de clasare. Introducerea acestui interval de 6 luni blochează procedeul chiar dacă apar în viitor dovezi noi care îl incriminează pe făptuitor. Să zicem ca se deschide un proces penal pentru infracțiunea de furt. Datorită probelor neîndestulatoare și a lipsei de martori, se dispune clasarea dosarului. Ulterior, se descoperă întamplător o nouă probă pe baza căreia s-ar putea redeschide cazul. Ei bine, conform noilor modificări, dacă trec 6 luni de la acest moment, dosarul va rămâne clasat, iar infractorul nepedepsit.

10. Codul de procedură penală, la articolul 364 se mai introduc încă două alineate:

(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului.

(8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunțate în lipsa inculpatului poate fi declanșată numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii inițiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informației legate de hotărâre.”

Astfel, condamnarea în lipsă devine greu accesibilă în cazul în care inculpatul se sustrage de la judecată, își schimbă domiciliul în mod constant și nu vrea să fie găsit de către autorităti. Ultimul caz de acest gen, puternic mediatizat, este cel al lui Sebastian Ghiță.

11. Codul de procedură penală, articolul 542, se adaugă încă un alineat după alineatul (1):

„(11) Fapta persoanei care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune constituie abuz în serviciu şi se pedepseşte conform art. 297. alin. (1).”

Această prevedere îi vizează pe magistrați, în mod special. Astfel, în cazul unei erori judiciare, situație în care statul trebuie să dovedească reaua-credință sau grava culpă profesională, cei gasiți vinovați vor fi sancționați și conform reglementărilor de la abuzul în serviciu. Din ce se observă, magistrații sunt ținta intimidării prin propunerea unor noi infracțiuni.

O altă problemă cel puțin interesantă este reprezentată de amendamentele propuse de deputatul Cătălin Rădulescu. Acesta a anunțat recent faptul că își va retrage semnătura și, implicit, proiectul de lege, invocând existența unor modificari asemănătoare, depuse deja în fața comisiei. Având în vedere inepțiile propuse, consider că este necesară, totuși, o trecere în revistă a amendamentelor, pentru a acoperi ipoteza conform căreia aceleași modificări se află pe masa comisiei. Urmează, așadar, lista cu amendamentele propuse și ulterior retrase: 

1. Codul Penal – Legea 286/2009, Articolul 38 (1), litera b se modifică astfel:

(1) în caz de concurs de infracțiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplica pedeapsa dupa cum urmează:

b) cand s-au stabilit pedepse numai cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită cu până la 1/3 din aceasta.”

Modificarea survine în teza a doua a enunțului, care reglementează “posibilitatea” adăugării unui spor de “până” la 1/3 din pedeapsa mai grea. La acest moment, pe lângă pedeapsa cea mai grea, se adaugă un spor fix de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite. Să luăm un exemplu clar: un individ săvârșește un furt, un viol si o faptă de corupție. În concret, se stabilește câte o pedeapsă pentru fiecare infracțiune comisă, iar din cele rezultate, se va executa cea mai mare, plus o treime din totalul celorlalte. Dacă modificările vor intra în vigoare, infractorul va putea ispași doar pedeapsa principală, mai mare.

2. Codul Penal, articolul 60 se modifică și se completează astfel:

(1) Închisoarea constă în privarea de libertate pe durată determinată, cuprinsă între 15 zile si 30 de ani, și se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.

(2) Pedepsele cu închisoarea până la 3 ani se execută la domiciliu.

(3) Pedeapsa cu închisoarea la domiciliu se aplică și în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea peste 3 ani, dar cu vârsta de cel puțin 60 de ani sau a celor care suferă de boli grave sau incurabile stabilite prin lege.”

Reglementarea actuală prevede doar primul alineat al acestui articol. Conform modificărilor propuse, infractorii care primesc pedepse sub 3 ani vor executa condamnarea acasă. Mai mult decat atât, oricine dovedește o boală gravă sau incurabilă beneficiază de același tratament, precum și persoanele cu vârsta de minim 60 ani. Atenție la faptul că nu se face nicio distincție măcar cu privire la tipul infracțiunilor de care se fac acuzate persoanele respective: fie crimă, fie corupție, dacă are peste 60 de ani, infractorul va ispași pedeapsa în confortul propriei case.

3. Codul penal, se modifică articolul 289, alineat (1):

“(1)Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine, pretinde ori primește bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase în legătura cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legatură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 10 ani si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.”

Astfel, din textul inițial este modificată sintagma “pentru sine ori pentru altul”. Așadar, luarea de mită pentru altul NU va mai fi incriminată. Atât timp cât beneficiarul nu este același cu făptuitorul, această faptă nu mai reprezintă infracțiune!!! De asemenea, sunt menționate doar foloasele materiale, excluzând astfel foloasele de alt tip. Mai mult decât atât, limitele de pedeapsă sunt mai mici, reglementarea prezentă avand închisoarea de la 3 la 10 ani. Din nou, vedem modificări menite să ii protejeze pe corupți, pe cat mai multe planuri.

4. Codul penal, Art. 290, se modifică alineatul 1 si se abrogă alineatul 3:

(1): “Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.”

(3): se abrogă.

*alineatul 3 avea urmatorul conținut: “(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmarire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”

Practic, ne lovim de aceeași modificare întâlnită și la luarea de mită, dată fiind trimiterea la condițiile articolului 289. Oferirea de mită în folosul altcuiva nu va reprezenta infracțiune. De asemenea, limitele de pedeapsă sunt micșorate de la 2-7 ani la 6 luni-5 ani.

Prin abrogarea alineatului (3), se micșorează șansele ca cel ce a luat mită să fie denunțat, mituitorul nemaiavând posibilitatea de a denunța fapta (înainte de descoperirea acesteia pe alta cale) fără a se autoincrimina. 

5. Codul penal, articolul 291, se modifică alinatul (1) astfel:

“(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine, savârsită de catre o persoană care are influența sau lasă să se creadă că are influența asupra unui funcționar public și care promite ca îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întarzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.”

Din nou, sunt șterse din norma legală cuvintele “ori pentru altul”, ceea ce înseamna că nici traficul de influența pentru altul nu va mai fi incriminat sau sancționat. Bineînteles, și aici se micșoreaza limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 1-5 ani, tratamentul sancționator fiind mai blând pentru infractori.

6. Codul penal, se modifică articolul 292, alineat 1 și se abrogă alineatul 2:

“1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine, direct ori indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) se abrogă.”

Așa cum ne-am obișnuit deja, nici cumpărarea de influență nu mai este incriminată dacă este săvârșită pentru altul, iar limitele de pedeapsă sunt modificate de la 2-7 ani la 1-5 ani.

Alineatul (2), care în forma actuală are următorul conținut: “2) Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmarire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”, este și el abrogat. Acest lucru va avea ca efect scăderea numărului denunțurilor privitoare la infracțiunea de cumpărare de influență.

7. Codul penal, articolul 297, alineatul (1) se modifică astfel:

“(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplineste un act sau îl îndeplinește prin încalcarea legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de euro unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Textul actual este: “(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Acesta este, probabil, cel mai disputat amendament, dată fiind istoria ordonanței 13, care viza impunerea unui prag la abuzul in serviciu. Ei bine, de această dată, ne lovim de aceeași problemă, cu un prag chiar mai ridicat (200.000 euro), inițiativă pornită acum in Parlament. Pe lângă pragul sfidător, se micșorează și limitele de pedeapsă cu câte 2 ani. Așadar, funcționarii publici pot băga în buzunar până la 200.000 euro fără a fi pedepsiți. Mai mult decât atât, dacă depașesc această sumă, ei pot primi până în 3 ani de închisoare și pot executa această pedeapsă chiar acasă (conform noilor propuneri).

8. Codul penal - se abrogă în întregime articolul 299:

Aceasta este varianta actuală a textului legal:

“(1) Fapta funcționarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întarzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obține favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.

(2) Pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală de către un funcționar public care se prevalează sau profită de o situație de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcția detinută, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă si interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.”

Practic, acest text de lege este șters în întregime, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual fiind dezincriminată, lăsând loc abuzurilor sexuale din partea funcționarilor publici. Încercând să găsim o rațiune în spatele acestei propuneri, am aflat că principalul inițiator al proiectului de modificare a fost acuzat de infracțiunea în cauză.

9. Codul de procedură penală, articolul 202, alineatul (1) se modifică astfel:

“(1) Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoana a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurarii bunei desfașurari a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”

Textul actual presupune ca din probe și indicii temeinice să rezulte o banuială rezonabilă conform careia persoana a săvârșit infracțiunea. Modificarea propusă statuează că probele ar trebui să fie undeva la același nivel cu probele necesare pentru a justifica o condamnare, lucru care trebuie să intervină mai tarziu, în cursul procesului penal. Este absurd să fie necesare pentru luarea unei măsuri preventive (reținere, arest preventiv, control judiciar, control judiciar pe cauțiune, arest la domiciliu) probele care în mod normal se adună și administreaza în cursul întregului proces. Un asemenea text legal va pune multe probleme în practică și va îngreuna considerabil procedura luării măsurilor preventive, având ca efect lăsarea în libertate a multor infractori până la momentul condamnării.

10. Codul de procedură penală, articolul 290 se completează așa cum urmează:

(3) Denunțul poate fi făcut în termen de 6 luni de la data la care denunțătorul a aflat despre săvârșirea faptei, cu excepția infracțiunilor contra persoanei și a infracțiunilor contra securității naționale.

(4) Dacă denunțătorul nu denunță fapta în termenul prevazut anterior, va raspunde penal, iar denunțul său nu va putea constitui probă în procesul penal.”

Absurditatea acestui text propus este greu de explicat. Dacă o persoană ce află de săvârșirea unei fapte de corupție este amenințată timp de 6 luni de către autorul infracțiunii, denunțul ulterior al acesteia NU va mai putea fi folosit ca probă. Mai mult decât atât, denunțătorul riscă să fie tras la raspundere penală.

Legile țării noastre sunt croșetate, la momentul actual, de niște infractori, iar corupția poate fi observată lejer la orice pas. Problemele reale cu care ne confruntăm ca națiune sunt zilnic ignorate de cei ce ar trebui să lucreze la rezolvarea lor. Rezultatul?! Fie că vorbim despre sistemul de sănătate sau despre cel al educației, fie că ne îndreptăm atenția către sistemul de adopții si protecția copilului sau către alte domenii cheie ale unei societăți normale, vedem cum problemele nu contenesc să apară.

Este cumplit să ne regăsim în acest tablou, în această situație, însă și mai cumplit este să ne resemnăm și să nu luptăm pentru schimbarea de care avem atâta nevoie! Îndrăznesc să cred ca mai există speranță și că răul făcut până acum nu este ireparabil, însă e nevoie de o mobilizare exemplară, de o voință de fier și de oameni capabili (pe care, Slavă Domnului, îi avem dacă îi vrem). Și totul pornește de la informare! 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adevarul este unul si mai crunt: In Rromanistan-ul anului fara pic de gratie 2018 nu mai exista decat borfasi si cativa inadaptati care comenteaza p-aci. Alegerile la noi sunt o farsa pentru ca, in cuvintele lui Stalin, nu conteaza cine cu cine voteaza, ci cei care numara voturile. Tind sa cred ca noi am depasit gandirea retrograda a maestrului Iosif si STS-ul face o treaba si mai buna: pana cand ajung PV-urile de la sectii la destinatar, care destinatar le baga ori pe foc ori intr-o arhiva inundabila, STS-ul va comunica ce date trebuie cui, ca doar n-o fi vre-un sistem informatic transparent si online prin care fiecare sectie de votare cu tot cu observatorii ei sa verifice datele reale trasmise la "centru", asa ca ....
    • Like 0
  • check icon
    Mizerie și sfidare la dresa tuturor oamenilor cinstiți. Riscăm să devenim o țară de hoți. Cel puțin în lumina ”noului cod penal”.
    • Like 0
  • Statul paralel, parodie blasfemică.

    Geneza.
    La început, era doar duhul lui Nicolae Ceaușescu. Și duhul acesta umbla rătăcitor pe deasupra apelor, genunei și oamenilor, fiind un duh malefic întrucât "nu avusese nimic de-a face cu socialismul științific, întinând nobilele idealuri ale comunismului'. În vidul de putere lăsat în urma sa, duhul își căuta un avatar și, găsindu-l, s-a întrupat în omul viu, de tip nou, Ion Iliescu, o mai veche cunoștință a sa. Acesta din urmă, preluând toate prerogativele maleficului duh și văzând că statul moștenit e netocmit și gol, iar întuneric, haos și neascultare era deasupra capetelor ucenicilor săi revoluționari, a zis:
    "Să fie F.S.N, aici și-n toate genunele țării !". Și s-au creat fronturi pe dearândul. A văzut el, creatorul, că este bine și i-a despărțit pe enoriași în prozelitiști și potrivnici. Potrivnicii, s-au dezis de creator în vreme ce prozelitiștii l-au urmat. În erezia lor, potrivnicii au fost catalogați golani iar prozelitiștii revoluționari. Continuînd facerea, Ion Iliescu, a zis: "Să fie o tărie prin mijlocul revoluționarilor și să se despartă în politicieni și oameni de afaceri". Pe afaceriști i-a numit "capitaliști de cumetrie" iar pe politicieni i-a grupat în partide politice. Și iar a zis creatorul: "Să se adune partidele nou înființate în putere și opoziție". Astfel, a început competiția între partide și în ziua sfântă de Duminică Orbului, Ion Iliescu s-a ales mai marele atotstăpânitor peste capetele ucenicilor săi, încheindu-și perioada de interimat. Potrivnicii, au revenit la statutul de dizidenți. Nu toți. Parte din ei, văzând binefacerile edenului în care se lăfăiau prozelitiștii, la ce favoruri mercantiliste aveau acces, au achiesat și ei. Și iară creatorul a zis: "Să facem Om de tip nou, după chipul și asemănarea Noastră, ca să stăpânească tot pământul și toată bogăția și agoniseala înaintașilor noștri". Și voia sa s-a împlinit. Astfel au apărut "arogantul", "prostănacul", "cârlanul", Vanghele, Vadim, Codrin și mulți, mulți alții. Și a mai zis: "Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți, iar progeniturile voastre să stăpânească peste mări (se acceptă și brațe ale Dunării) și peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ, peste tot pământul !". Și pentru că se temea de revolta opozanților, în primă fază, a chemat cetele de ortaci întru apărarea democrației sale. Și a fost primăvara lui '90 !
    A urmat Construcția statului paralel și a celorlalte nouă cete. Asta o veți afla însă într-un demers ulterior. Până atunci, numai de bine !
    • Like 0
  • aveți dreptate!
    ȘI!?
    După tot ceea ce ați scris (cu scuze) INUTIL! concluzia este :

    TOTUL PENTRU EVITAREA PUȘCĂRIEI PENTRU CEI CARE AU FOST ,SINT ȘI VOR FI...În veacul veacului! AMIN!
    dar stați liniștiți ...cică în noiembrie e gata de.....inaugurare marea catedrala .....
    .a neamului desigur!
    • Like 0
  • Psd a afirmat, prin gura lui ponta, încă din 2012, că atunci cand vor lua puterea vor stăpâni justiția. In favoarea lor. Nimic nu-i de mirare acum. Revoltător da, dar puțini sunt cei ce realizează nenorocirea comisă de slugoii caricaturali. E clar, vor să fure fără a mai fi deranjați. O mâna de cretini le-a facilitat accesul neîngrădit la putere, iar năpârcile pesedistoaldistoudemeriste, cei mai numeroși si veroși hoți și corupți își fac mendrele. Să vedem cum se va normaliza situația, căci va veni și ziua aia.
    • Like 0
  • Aha! 2018? Anul razboaielor! In Romănia, de exemplu: STATUL MAFIOT VA ATACA STATUL PARALEL!
    • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult