Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bisericuțele de la birou omoară echipa când șeful închide ochii: managementul conflictului nu vrea pedepsirea „păcătoșilor”, ci îndreptarea lor

Bisericuțe la birou

Foto: Dmitriy Shironosov/ Alamy/ Profimedia

„Nu te minți singur, un conflict nu are legătură cu ce e la suprafață. Are legătură cu rănile nespuse, netratate și nevindecate ale cuiva.”

Pentru început aș vrea să eliminăm ideea că un conflict este ceva automat negativ. Există la fel de multe lucruri bune care ies dintr-un conflict, ca și lucruri rele. Faptul că nu este vizibil de la distantă nu înseamnă că un conflict dispare de la sine, ci doar că e nevoie să agităm un pic apele pentru a-l identifica. Credeți-mă, e mai bine să avem un foc vizibil pe care îl putem stinge și din care învățăm, decât să avem un foc mocnit care distruge încet baza organizației sau a echipei noastre. O cultură care ignoră tensiunile sau bagă conflictele sub covor nu face decât să prelungească suferința din echipă.

Este important să avem o cultură care nu ignoră conflictele, ci își propune activ să le gestioneze și să învețe cât de mult se poate din ele. Pentru a acționa în direcția aceasta este nevoie de motivație, care poate să fie susținută din doua direcții, negativ – ce pierd dacă nu fac asta versus pozitiv – ce câștig dacă fac asta. Reacționăm mai rapid la motivația negativă, ideea că pot aparea lucruri negative ne sperie și luăm decizii sau trecem la acțiune. Rezultatele negative ale conflictelor sunt o motivație puternică pentru a construi un proces de gestionare a acestora și astfel să evităm pierderile în organizație. Vorbim despre: reducerea nivelului de implicare, scăderea motivației, greutăți în luarea deciziilor, formarea de „bisericuțe” și reducerea nivelului de încredere în forțele proprii. Toate elemente ce pot afecta echipa și implicit eficiența activităților organizației.

Pe de altă parte, motivarea pozitivă de a gestiona conflictele nu este de ignorat, prin urmare părțile bune care reies dintr-un conflict rezolvat sunt la fel de importante în ecuația funcționării unei organizații. Ne putem gândi la: stimularea apariției ideilor noi, creșterea motivației pentru schimbare, îmbunatățirea lucrului în echipă, dezvoltarea creativității, creșterea coeziunii grupului, crearea cadrului pentru discuții și dezbateri. Și putem fi cu toții de acord că ne dorim aceste lucruri în interiorul echipei noastre.

Managementul eficient al unui conflict se bazează pe o idee simplă, astfel putem să obținem rezultate reale pe termen lung. Încercați permanent să disociați problema de persoane. Concentrați-vă pe corectitudine, nu pe forță. Fiți dur cu problema și blând cu oamenii! Putem folosi aceiași pași simpli pentru a obține un rezultat avantajos pentru ambele părți.

1. Aflați de ce le trebuie ceea ce solicită – clarificați cerințele fiecărei părți și motivațiile lor.

2. Depistați punctele de complementaritate – două persoane pot dori același lucru din motive diferite.

3. Identificați ideile de rezolvare – începeți prin a vedea care sunt soluțiile propuse de către fiecare parte.

4. Cooperați – continuați prin a găsi împreună noi soluții posibile. Cooperând, arătați clar celuilalt că îl tratați ca un partener, nu ca pe un oponent. Astfel, chiar dacă relația nu va fi întărită, ea va fi cel puțin menținută.

Un alt element important pentru gestionarea conflictului eficient este să identificăm rădăcina acestor deprinderi. De-a lungul timpului sociologi și psihologi au studiat și analizat motivele comportamentelor conflictuale apărând astfel diferite abordări.

Abordarea biologică – conflictul există în ADN-ul nostru, natura umană este înclinată spre violență și conflict, iar una dintre poveștile care au la bază această abordare este „Împăratul muștelor”, a lui Wiliam Goulding. Avem doi experți care au dezvoltat subiectul, Konrad Lorenz care spune că agresiunea are rol în supraviețuirea și dezvoltarea unei specii și Ardrey care a făcut legătura intre agresiune și protecția grupului.

Abordare educațională – am învățat conflictul prin socializare, la școală sau acasă, prin modul prin care am fost crescuți. John Watson spune că orice copil poate fi transformat în orice prin educație. Pavlov si Skinner au demonstrat cum comportamentul poate fi modificat. Din punct de vedere al managementului putem vorbi despre bonusuri pe baza performanței și la strategii de people engagement.

Abordare bazată pe ipoteza frustrare-agresiune – dezvoltată de Dollard, Doob și Miller. Conflictul și agresiunea vin din frustrare, rezolvarea conflictului se face prin identificarea sursei acesteia și eliminarea ei. Întotdeauna adevărata cauză se află prin comunicare și întrebări bune, deoarece la suprafață nu este ce a declanșat cu adevarat frustrarea.

Ultima, dar nu cea din urmă, este abordarea lui Albert Bandura, care identifică trei surse din care își ia energia conflictul. Știm că personalitatea și comportamentul general ale unui om, principiile sale de bază putem spune, se creează în primii 7 ani de viață. De aici și celebra expresie „cei șapte ani de acasă”. Astfel sursele sunt familia, contextul subcultural și mesajele simbolice la care este expus copilul (jocuri video, filme, reviste). Avantajul acestei abordări este teoria self-efficacy care spune că dacă învățăm noi comportamente le și implementăm.

Atât timp cât conflictul este gestionat corect, iar soluția este una win-win și de durată, este recomandat să ne dorim să existe conflict în loc de tensiuni și frustrări care cresc. Nu luați nimic personal, înțelegeți că e nevoie să vă ocupați de problemă și nu de oameni. Urmați pașii prezentați pentru a evita escaladarea respectivului conflict. La sfârșitul zilei e posibil să aveți mai multe surprize plăcute decât dureri de cap, în urma gestionării și rezolvării unui conflict.

În societate, în familie, la locul de muncă, perioada prin care am trecut a dus la escaladarea multor conflicte, în special din cauza tensiunii create de context, care a eliminat din zidurile ce ne țineau energiile negative închise. Deși rămânem cu impresia reacțiilor negative ce apar, vreau să cred că din gestionarea conflictelor apărute în perioada aceasta vom avea organizații mai puternice, echipe mai eficiente și familii mai iubitoare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult