Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Bisericuțele de la birou omoară echipa când șeful închide ochii: managementul conflictului nu vrea pedepsirea „păcătoșilor”, ci îndreptarea lor

Bisericuțe la birou

Foto: Dmitriy Shironosov/ Alamy/ Profimedia

„Nu te minți singur, un conflict nu are legătură cu ce e la suprafață. Are legătură cu rănile nespuse, netratate și nevindecate ale cuiva.”

Pentru început aș vrea să eliminăm ideea că un conflict este ceva automat negativ. Există la fel de multe lucruri bune care ies dintr-un conflict, ca și lucruri rele. Faptul că nu este vizibil de la distantă nu înseamnă că un conflict dispare de la sine, ci doar că e nevoie să agităm un pic apele pentru a-l identifica. Credeți-mă, e mai bine să avem un foc vizibil pe care îl putem stinge și din care învățăm, decât să avem un foc mocnit care distruge încet baza organizației sau a echipei noastre. O cultură care ignoră tensiunile sau bagă conflictele sub covor nu face decât să prelungească suferința din echipă.

Este important să avem o cultură care nu ignoră conflictele, ci își propune activ să le gestioneze și să învețe cât de mult se poate din ele. Pentru a acționa în direcția aceasta este nevoie de motivație, care poate să fie susținută din doua direcții, negativ – ce pierd dacă nu fac asta versus pozitiv – ce câștig dacă fac asta. Reacționăm mai rapid la motivația negativă, ideea că pot aparea lucruri negative ne sperie și luăm decizii sau trecem la acțiune. Rezultatele negative ale conflictelor sunt o motivație puternică pentru a construi un proces de gestionare a acestora și astfel să evităm pierderile în organizație. Vorbim despre: reducerea nivelului de implicare, scăderea motivației, greutăți în luarea deciziilor, formarea de „bisericuțe” și reducerea nivelului de încredere în forțele proprii. Toate elemente ce pot afecta echipa și implicit eficiența activităților organizației.

Pe de altă parte, motivarea pozitivă de a gestiona conflictele nu este de ignorat, prin urmare părțile bune care reies dintr-un conflict rezolvat sunt la fel de importante în ecuația funcționării unei organizații. Ne putem gândi la: stimularea apariției ideilor noi, creșterea motivației pentru schimbare, îmbunatățirea lucrului în echipă, dezvoltarea creativității, creșterea coeziunii grupului, crearea cadrului pentru discuții și dezbateri. Și putem fi cu toții de acord că ne dorim aceste lucruri în interiorul echipei noastre.

Managementul eficient al unui conflict se bazează pe o idee simplă, astfel putem să obținem rezultate reale pe termen lung. Încercați permanent să disociați problema de persoane. Concentrați-vă pe corectitudine, nu pe forță. Fiți dur cu problema și blând cu oamenii! Putem folosi aceiași pași simpli pentru a obține un rezultat avantajos pentru ambele părți.

1. Aflați de ce le trebuie ceea ce solicită – clarificați cerințele fiecărei părți și motivațiile lor.

2. Depistați punctele de complementaritate – două persoane pot dori același lucru din motive diferite.

3. Identificați ideile de rezolvare – începeți prin a vedea care sunt soluțiile propuse de către fiecare parte.

4. Cooperați – continuați prin a găsi împreună noi soluții posibile. Cooperând, arătați clar celuilalt că îl tratați ca un partener, nu ca pe un oponent. Astfel, chiar dacă relația nu va fi întărită, ea va fi cel puțin menținută.

Un alt element important pentru gestionarea conflictului eficient este să identificăm rădăcina acestor deprinderi. De-a lungul timpului sociologi și psihologi au studiat și analizat motivele comportamentelor conflictuale apărând astfel diferite abordări.

Abordarea biologică – conflictul există în ADN-ul nostru, natura umană este înclinată spre violență și conflict, iar una dintre poveștile care au la bază această abordare este „Împăratul muștelor”, a lui Wiliam Goulding. Avem doi experți care au dezvoltat subiectul, Konrad Lorenz care spune că agresiunea are rol în supraviețuirea și dezvoltarea unei specii și Ardrey care a făcut legătura intre agresiune și protecția grupului.

Abordare educațională – am învățat conflictul prin socializare, la școală sau acasă, prin modul prin care am fost crescuți. John Watson spune că orice copil poate fi transformat în orice prin educație. Pavlov si Skinner au demonstrat cum comportamentul poate fi modificat. Din punct de vedere al managementului putem vorbi despre bonusuri pe baza performanței și la strategii de people engagement.

Abordare bazată pe ipoteza frustrare-agresiune – dezvoltată de Dollard, Doob și Miller. Conflictul și agresiunea vin din frustrare, rezolvarea conflictului se face prin identificarea sursei acesteia și eliminarea ei. Întotdeauna adevărata cauză se află prin comunicare și întrebări bune, deoarece la suprafață nu este ce a declanșat cu adevarat frustrarea.

Ultima, dar nu cea din urmă, este abordarea lui Albert Bandura, care identifică trei surse din care își ia energia conflictul. Știm că personalitatea și comportamentul general ale unui om, principiile sale de bază putem spune, se creează în primii 7 ani de viață. De aici și celebra expresie „cei șapte ani de acasă”. Astfel sursele sunt familia, contextul subcultural și mesajele simbolice la care este expus copilul (jocuri video, filme, reviste). Avantajul acestei abordări este teoria self-efficacy care spune că dacă învățăm noi comportamente le și implementăm.

Atât timp cât conflictul este gestionat corect, iar soluția este una win-win și de durată, este recomandat să ne dorim să existe conflict în loc de tensiuni și frustrări care cresc. Nu luați nimic personal, înțelegeți că e nevoie să vă ocupați de problemă și nu de oameni. Urmați pașii prezentați pentru a evita escaladarea respectivului conflict. La sfârșitul zilei e posibil să aveți mai multe surprize plăcute decât dureri de cap, în urma gestionării și rezolvării unui conflict.

În societate, în familie, la locul de muncă, perioada prin care am trecut a dus la escaladarea multor conflicte, în special din cauza tensiunii create de context, care a eliminat din zidurile ce ne țineau energiile negative închise. Deși rămânem cu impresia reacțiilor negative ce apar, vreau să cred că din gestionarea conflictelor apărute în perioada aceasta vom avea organizații mai puternice, echipe mai eficiente și familii mai iubitoare. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult