Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cât de coruptă va fi România peste 20 de ani? Uitați-vă cu atenție zilele acestea la examenul de bacalaureat

Suntem în perioada examenelor de admitere la liceu, a examenelor de bacalaureat și a celor de admitere la facultate. Examene care, fiecare, evaluează cunoștințele și deprinderile copiilor noștri căpătate într-un anumit ciclu de învățământ, fie cel gimnazial, fie cel liceal. Intră zilele acestea în examen generația care va avea 40-45 de ani în anii 2040 și care se va adăuga celor cu vârste de 50-55 ani în acei ani, și care, împreună, vor constitui generația la putere în România în anii 2040. Le urăm succes!

Generația la putere în prezent în România, a celor cu vârste cuprinse între 40-55 de ani, a parcurs ciclul gimnazial în perioada de dinainte de 1989, cei cu vârste de 50-55 de ani au parcurs chiar întreg ciclul de învățământ, inclusiv cel superior în perioada comunistă, cei de 45 de ani doar gimnaziul și liceul, iar cei de 40 de ani doar gimnaziul. Oare deprinderile și cunoștințele căpătate de ei în perioada gimnaziului și a liceului au un impact în modul lor de acțiune în prezent, atât în viața privată cât și în cea publică? Poate că da, poate că nu…

Studii recente arată că în perioada gimnazială 51% dintre elevi declară că au copiat cel puțin o dată la o materie, în timp ce la liceu, numărul elevilor care copiază depășește în prezent 74%. Unii copiază temele de la colegul de clasă, în timp ce alții copiază la teste și examene.

Există o vastă literatură și o dezbatere extinsă la nivelul societății pe acest subiect, încercând să răspundă la întrebări de genul: „De ce apare copiatul?”, „Ce soluții există în combaterea copiatului?” Aș lăsa experții să se pronunțe pe aceste teme, eu intenționând doar să atrag atenția asupra unui singur aspect: Cât de sinceră și aplicată este intenția celor la putere în 2016 în minimizarea acestui flagel care bântuie și erodează în străfunduri societatea românească contemporană?

Cei care sunt astăzi în fața unor examene esențiale în formarea lor intelectuală și profesională sunt copiii generației de 40-50 de ani, adică a acelora care sunt azi la putere în România și care și-au finalizat, la rândul lor, gimnaziul și liceul înainte de 1989. Copiii lor sunt cei care fac parte din materialul uman supus studiilor care au furnizat cifrele de mai sus.

Suntem deseori asaltați cu exemple de politicieni, care fiind expresia politică a puterii deținută de generația de 40-55 de ani în toate compartimentele vieții economice și sociale, care și-au finalizat studiile liceale la vârsta maturității ori studiile superioare chiar în deplină maturitate, ca un adagio la funcția politică deja deținută. Nu mai vorbesc de inflația de doctorate pe care și le-a agățat în CV această clasă conducătoare a societății - și aici nu vorbesc numai de politicieni, ci și de membrii în administrații și alte instituții, în general de stat, care întăresc ideea că doctoratele, de cele mai multe ori, au fost construite cu deprinderi căpătate în anii lor de gimnaziu și liceu de dinainte de 1989.

Iresponsabilitatea cu care trecem pe lângă fenomenul de furt intelectual, de la copiuță, la doctorat plagiat, devine, în timp, atac la securitatea statului. Zilele acestea de examene pot constitui un nou prilej de reflecție pe această temă, din partea noastră, a adulților responsabili.

Oare scandalul plagiatelor, cu câteva exemple răsunătoare, dar care are o întindere greu de evaluat, nu reprezintă tocmai „progresul” tranziției de la copiuța din gimnaziu și liceu de dinainte de 1989 la doctoratul plagiat din prezent? În anii aceia ai comunismului nu cunosc să se fi efectuat studii care să măsoare câți dintre elevii de gimnaziu și liceu de atunci au copiat cel puțin o dată. Fiecare dintre noi cunoaștem însă amploarea fenomenului de atunci din școlile prin care am trecut…

Iată că am ajuns în prezent ca mai mult de jumătate dintre elevii actuali să capete în școală și deprinderea de a copia. Cred eu că această deprindere s-a accentuat în perioada tranziției la capitalism, una dintre explicații fiind și aceea că o parte dintre cei puși să împiedice acest flagel în creștere, corp profesoral și părinți, au fost dintre cei care, într-o oarecare proporție, înainte de 1989 au copiat cel puțin o dată în viața lor de elev.

Și atunci o întrebare legitimă se naște: copiii care își dau examenele în anul 2016 vor tolera furtul (intelectual) în 2040, când vor ajunge să conducă societatea? Câtă permisivitate vor avea ei la rândul lor cu copiii lor ca să-i descurajeze să copieze, cât de mult vor elimina cauzele care i-au determinat pe ei, justificat sau nu, să procedeze în acest fel? Vor înceta să rostogolească acest bulgăre extrem de nociv pentru societate?

Este o întrebare profundă cu puternic impact asupra destinului societății românești. Copiatul în diversele lui manifestări, de la simpla fițuică, până la plagiat, reprezintă o formă de furt intelectual care, din ‘89 până în prezent, pare să se amplifice. O societate sănătoasă nu se poate întemeia pe furt, fie el și intelectual. Este clar că acest drum se înfundă în viitor. O soluție de tip asiatic, așa cum a luat de curând China, care a introdus pedeapsa cu până la șapte ani de închisoare pentru copiatul la examenele de admitere la facultate, pare una disperată, dată de amploarea fenomenului și nu este de dorit a fi aplicată într-o societate democratică. Barierele la copiat, cred eu, trebuie puse încă din primul an de învățământ, în fiecare zi de școală, prin crearea și forjarea unei mentalități a elevului care să anatemizeze furtul intelectual. Aici este nevoie de specialiști în științele educației, de voință politică reală și de susținerea continuă a societății. Fără acești trei factori implicați coerent și consecvent, viitorul nostru ca nație, și din acest punct de vedere, devine incert și la mâna celor mai puternici. Nu cred că întâmplător o țară mică precum Finlanda are unul dintre cele mai evoluate sisteme de învățământ din lume, ca o formă de apărare strategică și de supraviețuire în viitor a unui popor mic numeric.

Iresponsabilitatea cu care trecem pe lângă fenomenul de furt intelectual, de la copiuță, la doctorat plagiat, devine, în timp, atac la securitatea statului. Zilele acestea de examene pot constitui un nou prilej de reflecție pe această temă, din partea noastră, a adulților responsabili.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alina check icon
    Faţă de 2010 acum este mult mai drastic la examenele naţionale. După ce s-a introdus monitorizarea video şi audio, şi mai ales după ce au fost condamnaţi profesori pentru că au permis copierea la examen contra unor sume de bani, acum este foarte greu să mai poţi copia la bacalaureat sau evaluarea naţională. Riscul este ca cel care este prins să nu mai poată să susţină examenul două sesiuni de bacalaureat, să i se anuleze toate notele şi să reia toate probele, iar la nivelul comisiei să fie anchetă penală. Datorită faptului că destul de mulţi profesori au fost în astfel de anchete, atitudinea celor din comisiile de la examenele naţionale a devenit destul de atentă, uneori exagerată. Şi atitudinea candidaţilor şi a părinţilor s-a schimbat. Preferă să participe la mai multe sesiuni de bacalaureat până reuşeşte să promoveze toate probele. Iar la nivelul clasei a 8-a, au început să aibă destul de mult succes şcolile profesionale şi învăţământul dual. Societatea începe să se aşeze, şi să revină, încet, încet, la un comportament corect privind examenele naţionale. Şi mai vreau să fac o remarcă. Copierea la examenul de bacalaureat se făcea din anii 80 ai secolului trecut. Şi nu la liceele de top. Ci la liceele de profil tehnic. Iar elevii erau încurajaţi chiar de directorii şi de profesorii de atunci să copieze (chiar erau ajutaţi, li se dicta la propriu, de către profesorii din comisie rezolvarea) pentru că trebuiau să raporteze procente mari de promovabilitate. Situaţia s-a perpetuat până în anul 2011, când ministrul educaţiei de atunci, pentru a stopa un flagel îngrozitor de furt (o proba scrisă costa 50 de lei pentru a fi promovată) a decis introducerea monitorizării video a examenului de bacalaureat.
    • Like 0
  • Sistemul de examinare este invechit pentru cei ce sustin examene de cultura generala (gimnaziu, liceu si chiar licenta). Elevii trebuie evaluati in baza unor teste grila, asa cum se practica la unele examene din diferite domenii (medicina, examen teoretic auto etc) si trebuie sa fie de un grad normal de dificutate pentru a afla mai exact nivelul de cunostinte ale candidatilor. Examenele de cultura generala nu sunt olimpiade si nici concursuri!
    • Like 0
  • Exista un sistem "R score" (en) sau "cote R" (fr), in care elevii sunt evaluati in functie de propriul rezultat cat si rezultatele colegilor de clasa. Sistemul este dragut deoarece nici unul din colegi nu va accepta ca un altul sa triseze.
    L-am tot sfatuit pe fiu-meu sa nu parasca atunci cand vede pe cineva trisand. Intr-o zi vine de la scoala si-mi spune ca si-a vazut cel mai bun prieten folosind copiute. Am gasit amuzant modul cum a rezolvat situatia. Nu si-a permis sa-si parasca propriul prieten deoarece acesta s-ar fi suparat pe el. De asemenea sfaturile acasa au fost de a-si tine gura. In consecinta l-a facut atent pe un alt coleg iar acesta a raportat frauda :-) Adica nu te parasc eu dar nici nepedepsit nu te las :-)
    • Like 0
  • Inca o constatare: deja in strainatate diplomele romanesti nu mai sunt vazute bine. Din cauza copiatului!
    Ba un mare sef de prin Bruxelles m-a intrebat daca am terminat si eu facultatea ca si presedintele (nu stia ca Ponta nu a castigat alegerile..). E musai sa multumim profesorilor universitari de la Spiru Haret pt reusita lor: au scos diplome acolo in ultimii 20 de ani cat alte facultati timp de 200 de ani, Spiru Haret a ajuns in topul universitatilor private din lume pt cantitatea de diplome.

    Asa ca daca va educati copilul, ganditi-va sa vi-l educati si pt o universitate in strainatate (si cum sa ia o bursa).
    • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      Victor66 check icon
      Daca prietenul dumitale de la Bruxelles nu stie macar ce presedinte avem si mai si vorbeste in necunostinta de cauza, poate ca nu ar trebui sa comenteze cultura si educatia altora.
      In plus, Spiru e o facultate buna si numarul de diplome sa datoreaza numarului mare de facultati care-i poarta numele.
      Sa nu mai vorbim despre faptul ca nu toti avem bani sa trimitem copiii in strainatate.
      • Like 0
  • check icon
    Nu copiatul este problema ci aprobarea lui!
    Eram elev și profesorii se prindeau imediat când cineva încerca să-i trișeze: nu este greu, este chiar la îndemâna oricărui om matur cu o inteligență medie, însă pare a fi prea dificil pentru actualii profesori de română care vorbesc cu dezacorduri și cacofonii! Nu spun că nu pot, spun că nu-i interesează: timpul trece, leafa merge ...
    Din păcate, totul pornește de la educație, de la acest domeniu lăsat pe mâna unei Abramburici sau pe „laba” jegoasă a altor specialiști flămânzi: vom investi în educație, vom avea rezultate notabile și stabile peste zece ani sau mai mult, nu vom investi, vom fi în continuare lada de gunoi a altora și sursa lor de mână de lucru necalificată!
    Este bine așa?
    Se pare că într-adevăr „țara te vrea prost”!
    • Like 2
  • Cea mai importanta cauza, care nu a fost atinsa sub nici o forma de acest articol, este insasi sistemul de invatamant. Ce rost are sa iti bati capul cu ceva care este absolut inutil? Ce rost are sa studiezi desen, muzica, geografie, chimie si multe altele care nu au o minima finalitate in viata de zi cu zi si care sunt in opozitie directa cu dorintele elevului? Ce motivatie ai avea sa inveti la o materie pe care o consideri inutila si care este predata de un profesor slab pregatit sau care considera ca materia pe care o preda e singura care conteaza cu adevarat? Din aceasta perspectiva copiatul devine de fapt o un fel de unealta prin care se echilibreaza neajunsurile sistemului. "Ei se fac ca ne predau, noi ne facem ca-nvatam", cam asa ar suna sloganul scolii romanesti. Poate daca elevul ar fi tratat mai mult ca un beneficiar al sistemului de educatie si un contributor direct la propria-i educatie si mai putin ca un "produs" ce trebuie sa arate bine in statisticile goale de continut ale persoanelor cu putere decizionala Romania ar fi departe...
    • Like 3
    • @ Dan Culea
      Acesta este rostul formarii culturii generale. Desigur in ultima perioada s-a exagerat prin ridicarea nivelului de cunostinte atat la gimnaziu cat si a liceu.
      • Like 0
  • Depinde mult de caracterul celui pus in fata unui test(examen).Mie personal,mi-a fost "oferita" posibilitatea de a "trisa" la admiterea in invatamantul superior(inainte de '89).Cineva cu "influenta" la institutia unde voiam sa sustin examenul de admitere s-a oferit sa-mi faciliteze accesul,fiind bun prieten cu decanul de atunci.Am refuzat.De ce ? I-am spus ca nu-mi sta in caracter sa "fur" ! Uitati-va in jurul dumneavoastra acum.Cine pe cine voteaza,cine este considerat "descurcaret" si veti vedea ce importanta mai are cinstea, corectitudinea !!!
    • Like 2
  • "Copiatul", ca filozofie de viata, are 2 radacini. Prima radacina, mai veche, are originea in comunismul anilor '50. In momentul in care proprietatea privata a devenit proprietate a intregului popor s-a nationalizat si proprietatea intelectuala. In plus, actiunile comuniste de distrugere sistematica a elitelor romanesti au intarit sentimentul ca nu e bine sa fii "creator de proprietate intelectuala", prin urmare, intelectualii creatori de continut sunt derizorii ca valoare sociala si pot fi furati fara consecinte legale.
    A doua radacina este mai noua si are originea la mijlocul anilor '90. Incepand cu 1994-1995, romanii au inceput sa devina posesori de PC-uri. Nimeni nu platea pentru software-ul instalat pe PC-urile cumparate sau primite cadou. Sistemele de operare, aplicatiile de tip office, jocurile, erau "gratuite". In acea perioada, cumpararea unui produs software era foarte dificila, pentru ca nu existau reprezentanti legali, ai acelor producatori de proprietate intelectuala, in Romania. In timp, sa folosesti produse piratate a devenit regula generala, o regula care a creat prima generatie de tineri IT-isti. In prezent, si a doua radacina produce efecte negative, pentru ca proprietatea intelectuala creata de generatiile actuale de IT-isti este foarte greu de aparat si, mai ales, foarte greu de valorificat din punct de vedere material, la noi in tara.
    Existenta celor 2 radacini ale "copiatului" a impiedicat, mai ales dupa 1990, crearea unor structuri care sa impiedice si sa pedepseasca furtul si traficul de proprietate intelectuala si asa am ajuns in situatia din 2016. Solutia si schimbarea trebuie sa vina, chiar fortat daca este nevoie, de la mediul academic. De acolo trebuie sa inceapa reintoarcerea la respectul pentru proprietatea intelectuala si pentru cei care o creeaza. Restul ... o sa fie istorie.
    • Like 1
  • Normal ca in 2016 copiii copiaza la scoala cand se fac atatea materii inutile. Normal ca ei nu stiu ce vor sa faca mai departe si nu stiu de ce este importanta o facultate, daca noi ii punem sa alegem la 14-15 ani profilul unui liceu (deci practic sa-si aleaga viitorul). Si ce stii la 14-15 ani? Nimic. Nimic legat de cum stau treburile cu "viata de om mare" pe care toti o asteptam cand eram mici. Si asa isi gresesc toata cariera, isi distrug viitorul de la bun inceput. Apoi devin someri. Normal ca se duc unii la facultate si fac respectiva facultate, ca doar mami si tati vor ca el sa devina inginer, medic, avocat, chiar daca copilul habar n-are in ce s-a bagat.
    Aveti atatia pretentii de la copii, cand ei la TV vad doar scandaluri de coruptie si pitipoance care n-au deloc scoala si uite ca au ajuns sa castige mai mult decat un medic.
    Nu mai dati vina pe generatia noastra. Voi ati crescut-o. Voi ati educat-o. Sa ne ajute Dumnezeu ca noi sa o facem mai bine.
    • Like 1
    • @ Adelina Bociat
      Materii inutile existau si in perioada comunista. Atat in scoala generala, liceu si mai tarziu politehnica am avut la greu materii de umplutura. Invatam sa-mi iau examenele, in cateva zile totul se stergea cu buretele. Dar nu copiam.
      Fiu-meu este student, nu a copiat niciodata. Nu este meritul meu, ci al lui. Indiferent de ceea ce va fi, realizarile sau insuccesele pe care le va avea va fi meritul sau povara lui, nu a mea.
      Eu sunt ceea ce sunt datorita mie, cu bune sau rele. Generatia parintilor mei nu a influentat viata mea asa cum generatia noastra nu influenteaza viata voastra. Te poti folosi de conflictul intre generatii ca scuza dar sti foarte bine ca nu noi stam in spatele succesului sau esecului vostru ci voi insiva.
      • Like 0
  • Venom check icon
    La trecutul mare, mare viitor: decrețeii, generația MTV și generația Xerox. Și întrebați profesorii, de ce îi lasă. Întrebați profesorii de ce nu folosesc nici măcar nota corect. Procentajele mari ale furtului la școală au și o componentă din culpă. Nu știm cu cât la sută ar fi scăzut media fraudelor, dacă cel de la catedră era corect cu elevul și îl lăsa fără "inspirație" la oră, la lucrarea scrisă, la teză, la bac, la admitere, la examene, la lucrarea de diplomă, la doctorat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult