Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Odată cu greva profesorilor, spiritul românesc pare să-și fi găsit din nou neîmblânzirea

PRotestul profesorilor 30 mai

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Mă uit la greva profesorilor de azi, dar și la valul anunțat de greve din perioada următoare. Nu par să vină vremuri liniștite pentru guvernanți. Nu știu dacă să ne bucure că și-o iau cei care în îngâmfarea lor au crezut că pot face cătinel orice, în numele stabilității și liniștii. Pentru că grevele de acum pleacă de la realitatea că sistemul de educație e sub-finanțat. Și se izbește de altă realitate, că e greu cu banii. Și de o altă limitare, că după ce clipești o dată, va trebui să clipești și a doua oară, și a treia oară. Totul pe banii noștri. Pentru că marea coaliție nu a fost în stare, cu toată majoritatea lor, cu toată gârla de bani europeni, cu toată poziția privilegiată, să pună în ordine măcar domeniile pe care sigur aveau sprijin din aproape toată populația: educație, sănătate, infrastructură. 

După niște ani tulburi și agitați în România, politicienii aflați la putere au încercat să transforme țara în ceea ce mulți percep ca o "democrație controlată" (managed democracy) prin multiple manevre legislative, politice și sociale. Totul sub pretextul stabilității și liniștii. Cu toate acestea, eu cred că, oricât ar suna de bizar, spiritul românesc nu este ușor de îmblânzit, cu atât mai puțin de îngrădit în constrângerile unei reprezentări politice controlate. Sau nu mai e.

Nu încerc să idealizez. Dar poate că anii aspri ai comunismului au lăsat o pată pe conștiința noastră colectivă, sau poate pur și simplu lumea s-a săturat de minciuni înghițite și de realități paralele. Astăzi, căutăm un guvern transparent, liber și drept. Sau cel puțin un guvern decent. Sau care să ne lase în pace.

Sau poate că mobilitatea/migrația europeană, care a transformat plecarea din țară pentru o viață mai bună dintr-o perspectivă descurajantă într-o opțiune comună. E mai ușor să pleci, nu trebuie neapărat să îți suporți țara. Asta nu înseamnă și că nu trebuie să îți pese de ea.

Marea coaliție de la guvernare pare să fi mușcat însă mai mult decât poate mesteca. Credeau că pot instrumentaliza problemele complexe legate de salariile din sectorul educațional în avantajul lor, gândind că dețin controlul. Însă cred că e posibil să înțeleagă o realitate pe care ar fi trebuit să o înțeleagă și în anii ce a trecut - controlul este trecător și efectul de bulgăre de zăpadă pe care (poate) l-au început involuntar s-ar putea să ia amploare dincolo de puterea lor de a-l controla.

Dincolo de lecțiile lor, un efect secundar îngrijorător al acestor evenimente o să fie ascensiunea pozițiilor extremiste, anti-sistem. Ei rezonează cu o parte a populației evidențiind un adevăr pe cât de clișeic, pe atât de tulburător - sistemul este putred. Ironia este că, deși ar putea fi doar un ecou al realității, acest ecou este îndreptat spre extremism, ceea ce ar putea genera și mai multă diviziune și nemulțumire.

Spiritul ăsta al românilor care pare să își fi regăsit ceva neîmblânzire nu este întotdeauna o poveste de basm care se termină cu "și au trăit fericiti până la adânci bătrâneți...". Da, a fost de folos când au dat peste nas unor politicieni aroganți care își imaginau că au tot sau în timpul protestelor împotriva încercărilor de a face ce vor cu Roșia Montana sau cu sistemul de justiție, dar poate fi, de asemenea, o sabie cu două tăișuri. În timp ce ne luptăm cu demonii noștri politici, trebuie să ne asigurăm că nu devenim monștri noi înșine. În acest moment, se pare că cel mai mare beneficiar al acestei lupte este un partid extremist care poate genera mai multă dezbinare decât unitate. Și în loc să facă ceva pe bune pentru probleme pe bune, unii aflați la putere stau și fac calcule politice.

Nu știu care e soluția, însă știu că va fi foarte amară gălușca pe care e posibil să fie nevoie să o înghițim și noi la un moment dat, la alegerile următoare. Pentru că, în fapt, nu vor fi alegeri. Ci o punere în fața unei alegeri evidente...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Care spirit, care neîmblânzire ? Sa fim seriosi, noi nu suntem francezii despre care DeGaulle spunea cà sunt un popor neguvernabil. La noi doar s'au trezit acum din somn bugetarii ca sà mai sporeascà datoria pe la bàncile de'afarà, pe cand cei din privat sunt treji si cârpesc mereu bugetul atât cât se mai poate, farà sà se gândeascà la vreo grevà.
    • Like 0
  • Nu Doamna, nu s-a trezit niciun spirit. Doar niste ahtiati dupa bani de la stat, care nu produc nimic bun de altfel, s-au simtit jigniti de pensile speciale. Asta se intampla acuma. Romanul nu lucreaza la stat! La stat lucreaza doar jigoddile lenese, pupincuristi, pile, cumetrii, spagari si altele.
    • Like 3
    • @ ControlTheNarrative
      Marina check icon
      Deci să desființăm învățământul de stat?
      • Like 0
    • @ ControlTheNarrative
      ”Romanul nu lucreaza la stat! La stat lucreaza doar jigoddile lenese, pupincuristi, pile, cumetrii, spagari si altele.” Măi să fie! Pe de-o parte ne plângem că sunt prea mulți bugetari, iar pe de altă parte cică românii (cei buni și adevărați, desigur) nu lucrează la stat. A lucrat bine Băsescu cu învrăjbirea categoriilor sociale între ele. Iar conducătorii noștri incompetenți, corupți și malefici își freacă mâinile de bucurie și stau liniștiți că în loc să ne revoltăm, noi populația, toți împreună, pe ei, dimpotrivă, ne ostilizăm noi între noi, cei care suntem toți deopotrivă sclavii lor.
      • Like 1
    • @ ControlTheNarrative
      Reduceți chestiunea la revolta contra pensiilor speciale a bugetarilor!
      Nu vedeți amploarea problematicii.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Păi, după cum vedeți, tot mai multe bresle/ categorii sociale își unesc protestul contra incompetenței guvernanților sau ,ca să vă citez, „împotriva conducătorilor noștri”!!!
      • Like 2
    • @ aurora oncescu
      Așa este. E un semn bun că România se trezește la viață.
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult