Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Odată cu greva profesorilor, spiritul românesc pare să-și fi găsit din nou neîmblânzirea

PRotestul profesorilor 30 mai

Foto - Inquam Photos/ Octav Ganea

Mă uit la greva profesorilor de azi, dar și la valul anunțat de greve din perioada următoare. Nu par să vină vremuri liniștite pentru guvernanți. Nu știu dacă să ne bucure că și-o iau cei care în îngâmfarea lor au crezut că pot face cătinel orice, în numele stabilității și liniștii. Pentru că grevele de acum pleacă de la realitatea că sistemul de educație e sub-finanțat. Și se izbește de altă realitate, că e greu cu banii. Și de o altă limitare, că după ce clipești o dată, va trebui să clipești și a doua oară, și a treia oară. Totul pe banii noștri. Pentru că marea coaliție nu a fost în stare, cu toată majoritatea lor, cu toată gârla de bani europeni, cu toată poziția privilegiată, să pună în ordine măcar domeniile pe care sigur aveau sprijin din aproape toată populația: educație, sănătate, infrastructură. 

După niște ani tulburi și agitați în România, politicienii aflați la putere au încercat să transforme țara în ceea ce mulți percep ca o "democrație controlată" (managed democracy) prin multiple manevre legislative, politice și sociale. Totul sub pretextul stabilității și liniștii. Cu toate acestea, eu cred că, oricât ar suna de bizar, spiritul românesc nu este ușor de îmblânzit, cu atât mai puțin de îngrădit în constrângerile unei reprezentări politice controlate. Sau nu mai e.

Nu încerc să idealizez. Dar poate că anii aspri ai comunismului au lăsat o pată pe conștiința noastră colectivă, sau poate pur și simplu lumea s-a săturat de minciuni înghițite și de realități paralele. Astăzi, căutăm un guvern transparent, liber și drept. Sau cel puțin un guvern decent. Sau care să ne lase în pace.

Sau poate că mobilitatea/migrația europeană, care a transformat plecarea din țară pentru o viață mai bună dintr-o perspectivă descurajantă într-o opțiune comună. E mai ușor să pleci, nu trebuie neapărat să îți suporți țara. Asta nu înseamnă și că nu trebuie să îți pese de ea.

Marea coaliție de la guvernare pare să fi mușcat însă mai mult decât poate mesteca. Credeau că pot instrumentaliza problemele complexe legate de salariile din sectorul educațional în avantajul lor, gândind că dețin controlul. Însă cred că e posibil să înțeleagă o realitate pe care ar fi trebuit să o înțeleagă și în anii ce a trecut - controlul este trecător și efectul de bulgăre de zăpadă pe care (poate) l-au început involuntar s-ar putea să ia amploare dincolo de puterea lor de a-l controla.

Dincolo de lecțiile lor, un efect secundar îngrijorător al acestor evenimente o să fie ascensiunea pozițiilor extremiste, anti-sistem. Ei rezonează cu o parte a populației evidențiind un adevăr pe cât de clișeic, pe atât de tulburător - sistemul este putred. Ironia este că, deși ar putea fi doar un ecou al realității, acest ecou este îndreptat spre extremism, ceea ce ar putea genera și mai multă diviziune și nemulțumire.

Spiritul ăsta al românilor care pare să își fi regăsit ceva neîmblânzire nu este întotdeauna o poveste de basm care se termină cu "și au trăit fericiti până la adânci bătrâneți...". Da, a fost de folos când au dat peste nas unor politicieni aroganți care își imaginau că au tot sau în timpul protestelor împotriva încercărilor de a face ce vor cu Roșia Montana sau cu sistemul de justiție, dar poate fi, de asemenea, o sabie cu două tăișuri. În timp ce ne luptăm cu demonii noștri politici, trebuie să ne asigurăm că nu devenim monștri noi înșine. În acest moment, se pare că cel mai mare beneficiar al acestei lupte este un partid extremist care poate genera mai multă dezbinare decât unitate. Și în loc să facă ceva pe bune pentru probleme pe bune, unii aflați la putere stau și fac calcule politice.

Nu știu care e soluția, însă știu că va fi foarte amară gălușca pe care e posibil să fie nevoie să o înghițim și noi la un moment dat, la alegerile următoare. Pentru că, în fapt, nu vor fi alegeri. Ci o punere în fața unei alegeri evidente...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Care spirit, care neîmblânzire ? Sa fim seriosi, noi nu suntem francezii despre care DeGaulle spunea cà sunt un popor neguvernabil. La noi doar s'au trezit acum din somn bugetarii ca sà mai sporeascà datoria pe la bàncile de'afarà, pe cand cei din privat sunt treji si cârpesc mereu bugetul atât cât se mai poate, farà sà se gândeascà la vreo grevà.
    • Like 0
  • Nu Doamna, nu s-a trezit niciun spirit. Doar niste ahtiati dupa bani de la stat, care nu produc nimic bun de altfel, s-au simtit jigniti de pensile speciale. Asta se intampla acuma. Romanul nu lucreaza la stat! La stat lucreaza doar jigoddile lenese, pupincuristi, pile, cumetrii, spagari si altele.
    • Like 3
    • @ ControlTheNarrative
      Marina check icon
      Deci să desființăm învățământul de stat?
      • Like 0
    • @ ControlTheNarrative
      ”Romanul nu lucreaza la stat! La stat lucreaza doar jigoddile lenese, pupincuristi, pile, cumetrii, spagari si altele.” Măi să fie! Pe de-o parte ne plângem că sunt prea mulți bugetari, iar pe de altă parte cică românii (cei buni și adevărați, desigur) nu lucrează la stat. A lucrat bine Băsescu cu învrăjbirea categoriilor sociale între ele. Iar conducătorii noștri incompetenți, corupți și malefici își freacă mâinile de bucurie și stau liniștiți că în loc să ne revoltăm, noi populația, toți împreună, pe ei, dimpotrivă, ne ostilizăm noi între noi, cei care suntem toți deopotrivă sclavii lor.
      • Like 1
    • @ ControlTheNarrative
      Reduceți chestiunea la revolta contra pensiilor speciale a bugetarilor!
      Nu vedeți amploarea problematicii.
      • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Păi, după cum vedeți, tot mai multe bresle/ categorii sociale își unesc protestul contra incompetenței guvernanților sau ,ca să vă citez, „împotriva conducătorilor noștri”!!!
      • Like 2
    • @ aurora oncescu
      Așa este. E un semn bun că România se trezește la viață.
      • Like 2


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult