sursa foto: Profimedia
Pentru că sunt în a cincea decadă de viață, preocuparea mea pentru longevitate este una firească. Îmi doresc să trăiesc mult și bine. Chiar așa! Să dau viață anilor și nu doar să adaug ani vieții. Detest toată această marketizare a conceptului anti-aging, în produse și servicii de toate felurile. Nu declar război îmbătrânirii, nu mă lupt cu propriul corp care intră într-o altă etapă de viață, una care are luminile și umbrele ei, deopotrivă. Sunt atâtea conflicte pe lumea asta, mai mult sau mai puțin armate, așa că nu mai trebuie unul, culmea, îndreptat împotriva mea. “Good aging” versus “anti-aging”. Prefer prima variantă, într-o cultură a firescului înaintării în vârstă. Nu declar niciun război, nu mă lupt cu nimeni, cu atât mai puțin cu propria mea maturitate. Good-aging e mantra decadei 50+.
Se vorbește mult despre bio-hacker, e trendy să fii numit astfel. Habar n-am dacă sunt unul, cert e că sunt pasionată de longevitate și de ce poate aduce bun pentru viața mea și a colegilor mei de generație X. Trăim o epocă privilegiată în care știința, tehnologia, spiritualitatea își dau mâna pentru a oferi instrumente viabile de a ne transforma stilul de viață, cu scopul de a optimiza performanțele fizice și mintale.
De aceea nu am ezitat să particip la evenimentul Early Recognition for Lifelong Health, organizat de Ortho Institute și care a beneficiat de intervențiile extraordinare ale unor profesioniste de marcă: Dr. Ela Bănică, specialist în ortodonție și ortopedie dento-facială, și Sanda Valcu-Pinkerton, COM®, RDHAP, cofondatoare a The Breathe Institute (Los Angeles) și directoare a Programului de Terapie Miofuncțională Orofacială.
Am mers să aflu cum să trăiesc mai mult. Nu căutam secretul longevității, ci moduri în care să înțeleg mai bine cum funcționează corpul meu și cum pot să îi valorific la maximum resursele. Iar respirația e una dintre cele mai importante și mai la îndemână resurse, de ale cărei beneficii nu suntem prea conștienți. Nu degeaba se spune că la naștere, omul primește o viață, un nume și respirația dintâi. Înțelepții lumii spun că „respirația este viață, așadar dacă respiri corect vei trăi mult și bine pe pământ.” Așa că am mers să aflu cum să trăiesc mai mult. Când vorbim despre longevitate, ne gândim adesea la analize sofisticate, suplimente, tehnologii sau metode care promit să încetinească trecerea timpului. Am descoperit însă o altă perspectivă asupra sănătății, care începe de la o funcție fundamentală, atât de firească încât rareori îi acordăm atenția necesară: respirația.
Sănătatea începe cu respirația
Ideea că vine în țară un specialist care activează la „Institutul Respirației” mi s-a părut din start o idee grozavă. Deci, undeva în lume există un astfel de institut care se ocupă doar cu respirația și felul în care aceasta poate fi antrenată și re-educată astfel încât organismul fiecăruia să benficieze la maximum de avantajele unei respirații corecte, sănătoase.
Am aflat că respirația nu ține doar de o singură specialitate medicală, așa cum am fost obișnuiți să mergem doar la medicul pneumolog sau pneumoftiziolog atunci când respirația e profund afectată în urma unor viroze severe sau pneumonii. Această funcție vitală și înțelegerea ei vizează mai multe discipline medicale – ORL, pediatrie, somnologie, kinetoterapie, stomatologie și ortodonție, osteopatie, logopedie, terapie miofuncțională, nutriție, alăptare, medicină de familie, longevitate.
Dacă aș fi știut acum 20 de ani ce înțeleg astăzi despre respirație, multe lucruri ar fi fost diferite pentru copiii mei
Nu în ultimul rând, ca părinte, genul acesta de informații este foarte util pentru că te ajută să conștientizezi mai mult efectele nocive ale unei respirații deficitare și felul în care aceasta influențează negativ creșterea și sănătatea ulterioară a copilului pe diverse paliere – în zona ORL, a dezvoltării mușchilor și oaselor, a dezvoltării dinților și cavității bucale, inclusiv a unui facies bine proporționat, a unei bune oxigenări a creierului care favorizează un somn odihnitor și performanță școlară bună. Toate, dar absolut toate au în comun o respirație corectă, pe nas, și nu pe gură. Așa am înțeles mult mai bine de ce fiica mea, care făcuse în copilăria mică dese episoade de infecții respiratorii, polipi nazali, cu scrâșnirea frecventă a dinților în somn, cu somn foarte agitat, a ajuns să dezvolte mai târziu probleme de postură (aliniere defectuoasă a corpului) și de ortodonție (încălecare a dinților). Abia când am înțeles respirația defectuoasă a fiicei mele, am început să o înțeleg și pe a mea. M-am gândit că mi-ar fi fost mult mai ușor dacă aș fi avut acces la astfel de informații când copiii mei erau mult mai mici. M-ar fi ajutat să acționez mai devreme și să previn efectele.
Perspectiva promovată de Sanda Valcu-Pinkerton de la The Breathe Institute propune o abordare interdisciplinară, care conectează respirația și sănătatea căilor aeriene cu sănătatea dinților și funcția orală, postura corpului, dezvoltarea craniofacială, adaptabilitatea sistemului nervos.
„Corpul este un sistem inteligent, dinamic și interconectat, care se adaptează și se reorganizează permanent în jurul nevoii înnăscute de a respira, de a regla presiunile, de a se mișca, de a crește, de a-și menține echilibrul și reziliența. Într-o perioadă în care medicina se îndreaptă tot mai mult către prevenție și colaborare între specialități, înțelegerea relației dintre respirație, sănătatea dentară, o bună funcție orală și dezvoltarea organismului poate aduce beneficii importante atât copiilor, cât și adulților. În special copiii, viitorii adulți de mâine, pot beneficia de această viziune care invită la o nouă abordare a pacientului - ca fiind un sistem integrat, în care forma și funcția se influențează reciproc pe tot parcursul vieții”, susține Sanda Valcu-Pinkerton.
Sanda Valcu-Pinkerton este clinician, educator și speaker cu vastă experiență clinică și educațională în terapia miofuncțională orofacială, sănătatea căilor aeriene, respirație, postură, dezvoltare craniofacială și integrarea funcțională a întregului corp. Activitatea sa evidențiază relația dintre sănătatea dinților, funcția orală, respirație, organizarea corporală, mișcare, reglarea presiunilor și adaptabilitatea sistemului nervos, printr-o perspectivă interdisciplinară și integrativă. Abordarea sa urmărește înțelegerea modului în care organismul se adaptează, se organizează și dezvoltă strategii de protecție și funcționare, în locul evaluării simptomelor în mod izolat. Cunoscută pentru filosofia sa „Wayfinder”, Sanda Valcu-Pinkerton promovează observația atentă, adaptabilitatea și respectul pentru inteligența proprie corpului, ajutând atât pacienții, aparținătorii, cât și profesioniștii din sănătate să înțeleagă funcția prin prisma întregului sistem.
Care e legătura dintre respirație corectă, postură, calitatea somnului, performanțele cognitive și… astigmatism?
Una dintre cele cele mai surprinzătoare abordări a fost cea în care co-fondatoarea The Breathe Institute din Los Angeles a explicat legătura dintre forma și osatura feței - în special a mandibulei, cea care dă aspectul de „bărbie îngustă” - și prezența astigmatismului, acel viciu de refracție care provoacă vederea distorsionată sau încețoșată. Persoanele cu astigmatism tind inconștient să își modifice postura (apleacă capul sau înclină gâtul) pentru a focaliza mai bine obiectele. Această postură compensatorie poate duce la rigidizarea mușchilor gâtului și spatelui. M-am identificat în această situație, cu desele mele dureri de spate și tensiuni musculare și pentru prima dată am înțeles intercondiționarea acestor probleme medicale pe care le abordam separat, de sine stătător.
Respirația modelează dezvoltarea: o nouă perspectivă asupra sănătății copiilor și adulților
În calitate de ambasador The Breathe Institute în România, dr. Ela Bănică pune respirația în centrul prevenției, prin inițiative pentru sănătatea copiilor și longevitatea adulților și promovarea unei abordări în care respirația, somnul, dezvoltarea craniofacială, funcția orală și postura sunt privite împreună, nu ca probleme separate.
„Cum ar fi dacă am aborda fiecare pacient pornind de la un principiu esențial - grija pentru sănătatea pe termen lung nu începe în momentul apariției bolii, ci mult mai devreme, prin felul în care respirăm, dormim, mestecăm, înghițim, ne dezvoltăm și ne adaptăm? Pacientul trebuie privit ca un întreg, iar semnele aparent izolate trebuie analizate în contextul dezvoltării și funcționării întregului organism”, explică dr. Bănică viziunea pe care o promovează în activitatea sa profesională.
În practica medicală, medicii observă frecvent simptome precum respirația orală (cu gura deschisă), sforăitul, scrâșnitul dinților în somn (bruxism), tulburările de somn, infecțiile ORL recurente, dificultățile de alimentație, problemele de postură, dificultățile de învățare și concentrare sau oboseala cronică. Fiecare dintre aceste manifestări poate conduce familia către un alt specialist. Copilul ajunge la pediatru pentru infecțiile recurente, la medicul ORL pentru nasul înfundat, la ortodont pentru dinții înghesuiți, la logoped pentru dificultățile de pronunție sau deglutiție și la kinetoterapeut pentru postură. Problema apare atunci când fiecare simptom este privit exclusiv prin lentila unei singure specialități, fără ca toate elementele să fie reunite într-un tablou comun.
„Și eu întâlnesc deseori situații în care problemele de aliniere dentară vin la pachet cu anomalii ale dezvoltării craniofaciale (asimetrii faciale, mandibulă insuficient dezvoltată), probleme de postură (scolioze, cifoze), infecții recurente ale căilor respiratorii, agitație și iritabilitate. Pentru o mai bună înțelegere a acestui tablou clinic complex, care să aducă rezultate mai bune în tratarea pacienților, e nevoie să putem crea echipe interdisciplinare. Îmi propun să creez punți între ortodonție, sănătatea căilor aeriene, medicina somnului, terapia miofuncțională, ORL, pediatrie, logopedie și recuperare posturală. Miza nu este doar tratarea unei probleme dentare, ci recunoașterea cât mai timpurie a factorilor care pot influența sănătatea copilului și, ulterior, calitatea vieții adultului”, a explicat Dr. Ela Bănică.
Cum spuneam și mai sus, educația pentru sănătate la care să aibă acces toți părinții poate aduce plusvaloare uriașă în calitatea vieții copiilor de azi, viitorii adulți de mâine, pe care ni-i dorim cât mai sănătoși și echilibrați. Unul dintre cele mai importante demersuri ale Dr. Ela Bănică este aducerea acestor informații din spațiul strict medical în zona educației pentru sănătate. Am înțeles că părinții nu trebuie transformați în specialiști și nici încurajați să își diagnosticheze singuri copiii. Dar au nevoie să recunoască semnele care justifică o evaluare. Un părinte informat poate observa că al său copil doarme constant cu gura deschisă, sforăie, se trezește obosit, respiră dificil pe nas, mestecă greu sau are frecvent buzele întredeschise. Acestea sunt semnale de alarmă care să-l facă să solicite un consult medical înainte ca problemele să se agraveze. Este direcția pe care Dr. Ela Bănică o dezvoltă în România: o medicină bazată pe recunoaștere timpurie, colaborare interdisciplinară și prevenție.
Ce am înțeles despre longevitate după ce am ascultat un specialist de la un institut care studiază respirația? Că prima lecție de viață – cea a respirației – e una la care rămânem mai mereu corigenți, dar că nu e niciodată prea târziu să ne îndreptăm și chiar să excelăm. Dacă noi ca adulți am pierdut un tren important, putem să îl recuperăm prin copiii noștri, prin prevenția pe care o putem face pentru sănătatea lor. Iar noi, ca adulți, putem face corecții printr-o mai bună înțelegere a felului în care funcționează corpul nostru și o mai atentă conectare la semnalele pe care ni le transmite.
Iar eu, la 50+, nu mă mai lupt cu timpul. Învăț să respir împreună cu el. Pentru că atunci când deții controlul asupra respirației tale, nimeni nu-ți mai poate fura sănătatea trupului și pacea inimii.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.