Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Școala românească visează la olimpici, dar îi uită pe copiii „obișnuiți”

Școală

Foto: Guliver/Getty Images

În general, lumea în care trăim e formată din oameni obișnuiți.

Nu avem toți vocația geniului. Nu toți ne-am născut având șansa unei înțelegeri superioare a universului sau sclipirea unor abilități remarcabile.

Cei mai mulți dintre noi avem un bagaj genetic modest. Putem spera doar că vom avea norocul unei educații care să repare. Să șlefuiască. Să eficientizeze la maximum capacitatea fiecăruia dintre noi de a se adapta la mediul înconjurător. Să ne facă responsabili față de cei din jurul nostru și față de noi înșine. Conștienți de trecut și de viitor. Capabili de a fi fericiți.

Acesta ar trebui să fie scopul primordial al educației.

E un deziderat, să recunoaștem, încă greu de atins.

În viața de zi cu zi, prezența sau absența educației e o realitate ce ne afectează în mod direct. Poate fi vecinul, prietenul sau colegul de serviciu. Poate fi șoferul care te depășește pe linia de tramvai sau medicul de familie din cartier. Funcționarul de la ghișeu sau instalatorul care îți repară chiuveta. Poate fi fata pe care vrei să o inviți în oraș și, poate, îți va fi soție și mama copiilor tăi.

Societatea românească are o fascinație pentru geniu. Pentru apartenența la elite. O obsesie de-a dreptul. Indiferent de cât de adâncă e prăpastia istorică în care ne aflăm, vom clipi vesel ori de câte ori vom auzi de olimpici, Hagi și Nadia Comăneci. Ne hrănim cu iluzii și refuzăm să ne acceptăm mediocritatea. Poate pentru că ne-a însoțit mereu de-a lungul istoriei.

Toate astea au ca numitor comun educația. Calitatea relațiilor dintre noi este influențată de cât de mult i-a păsat școlii de tine în copilărie și adolescență. Da, școala nu e doar etapa aia de care trebuie să scapi repede ca să ajungi să câștigi bani. E prăjina cu care îți ții echilibrul mergând pe sârma vieții de zi cu zi. Cu cât educația a fost mai consistentă, cu atât ești mai sigur pe tine și mai rațional în alegerile făcute.

Societatea românească are o fascinație pentru geniu. Pentru apartenența la elite. O obsesie de-a dreptul. Indiferent de cât de adâncă e prăpastia istorică în care ne aflăm, vom clipi vesel ori de câte ori vom auzi de olimpici, Hagi și Nadia Comăneci. Ne hrănim cu iluzii și refuzăm să ne acceptăm mediocritatea. Poate pentru că ne-a însoțit mereu de-a lungul istoriei.

Foarte bine că școala are resurse să cultive elite. Copiii cu vocație de geniu. În egală măsură, însă, are obligația de a da tot ce are mai bun pentru copiii obișnuiți. Orgoliul de a se împăuna cu medalii sau diplome ar trebui să fie o preocupare secundară. Obligațiile față de comunitatea care o susține primează în fața prestigiului.

Școala este prima responsabilă pentru lumea de mâine. De oamenii care, în viitor, vor fi prietenii tăi, vecinii sau colegii de serviciu. Funcționarii de la ghișeu sau medicii de familie din cartier. Fata pe care o inviți în oraș.

Sau agresorul care te înjunghie fără nici o nici o ezitare pentru bani sau, pur și simplu, din ură.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Briefing : "cei obisnuiti" ? Deja ati facut o discriminare...la fel ca si relatarea doamnei Andreii Esca la o stire despre plebea Romaniei : "noi cei din spatiul public si restul oamenilor de rand". Cu regret constat ca deja apele s-au separat : cei bogati - cei saraci. Asta referitor la mentalitate, cat despre invatamantul romanesc sa stiti ca nu toti trebuie sa ajunga Olimpici pentru a da bine la imagine....
    • Like 0
  • fc check icon
    societatea românească este încă una rurală, care nu a descoperit, încă!, ideea de principiu. sistemul educațional merge exact așa cum a fost gândit: perfect! pentru că școala trebuie să creeze idioți funcționali, care nu pot prezenta pericolul gândirii. abrambureala din ministerul de resort dovedește profesionalism, un profesionalism căreia societatea, aia formată din părinți, nu-i poate aduce contraofensivă, deși i se cere. genetica... genele nu sunt moștenire de la antecesesori, nici părinți nici bunici, e strict propria muncă, strict cât ai agonisit. la Dumnezeu nu există șmen, palmare, corupție, frăție. de când a apărut sfântul goagăl, nu mai este utilă memorarea de info. este, în schimb, ultranecesară stimularea implicării-n problematica societății confiscate ori revolute. este ultranecesară trezirea nevoii de empatie cu tot ce este viu. este vitală provocarea la curaj social. este obligatoriu (pentru a mai avea un viitor ca întreg) să structurezi morala întregului în detrimentul reflexului animalic al egoului (din care derivă parvenitismul, burghezia) cât încă cimentul eului adolescent este moale. școala nu se face după directive. nici după norme. nici după „metrici”. care le impune... să și le bage și să umble. școala se face din dragoste (adecă vocație, nu limba scoasă dupe salariu) pentru talantul primit și pentru copiii noștri. că ei sunt viitorul nostru. există undeva statuată iubirea pentru meserie/profesie? conțopist vorbind. iar cât privește admirația pentru vârfuri... s-avem pardon. poporul român n-o are. o ”are” unii. o visează unii. poporul român disprețuiește vârful, îl urăște, îl bagă-n pizda mă-sii, îl urăște. reflexul respectului pentru vârfuri îl va avea poporul român, îl vom avea, când vom fi capabili să vedem autenticul și vom alege doar calitatea și, mă repet, când vom descoperi scheletul invizibil a tot ce concret și doare: principiile. începeți cu statul la semafor, seara, la unșpe fără un sfert, când ”a murit” mașinile, până trece pe intermitent... singuri sau sub disprețul superior al... consătenilor noștri de la oraș sau sat sau capitală.
    • Like 0
  • Leonard check icon
    Asa este avem un sistem de educatie bazat pe individualism care invata copii sa fie invidiosi pe succesul celuilalt . De exemplu profesorii sunt platiti daca au copii care participa la olimpiade si concursuri in consecinta sunt profesori care lucreaza la clasa numai cu acei copii inscrisi la olimpiada ignorand practic ceilalti copii din clasa.
    • Like 1
    • @ Leonard
      camypos check icon
      Mare adevar! Stiut de toti cei care au copii scolari! Dar daca obiectezi, copilului tau ii va scadea media pe veci la acel profesor, cu 2-3 puncte! Iar apoi profesorii se plang ca vin la ei parinti ce pretind ca ai lor copii invata mai mult decat reflecta notele.
      • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Se creeaza impresia ca profesorul, cand intra la clasa, intra cu ideea ca in fata lui are un bazin de recrutat olimpici. Pe aceia ii are in vedere, ii vaneaza (head hunting?), iar pe restul ii lasa de izbeliste. Fals. Scoala romaneasca de mult nu mai merge spre performanta. Profesorii insisi nu o mai fac. E un sistem inertial de supravietuire intr-un mediu caracterizat de lipsa de autoritate si de atacuri din toate partile (in special parinti si opinia publica manipulata de presa). Singurii care ne mai inteleg si ne vad stradania sunt elevii nostri. Este stradania de a cara apa cu ciurul, de a incerca sa educi si sa faci carte intr-o societate in care nu se vrea asta. De peste tot ne vin semnale: sunteti prea duri (iar noi, de fapt, nu mai avem nicio exigenta si niciun standard) sau sunteti prea croiti spre performanta (cand noi suntem fie blazati, fie obositi, fie nu mai stim nici noi cu adevarat carte.... Da, anonimele facultati, inclusiv cu forma de IDD, se revarsa si spre noi... Noroc ca examenul de titularizare, dur, inca tine multi impostori - dar nu pe toti - in afara sistemului). Se scrie despre olimpic si elevul de rand, creandu-se asa o antiteza perpetua, de parca am avea olimpici pe toate drumurile. Sunt cateva scoli si licee mari cu olimpici si nici macar acolo lucrurile nu mai sunt ce au fost. Dar nu inteleg efectiv antagonizarea asta, ostilitatea catre ideea de performanta. 90 la suta din ceea ce se scrie in presa romaneasca puncteaza severitatea excesiva a profesorului (? ne auzim despre ce vorbim??? intrebati-va copiii ce haos e la multe ore) sau razboiul, dihotomia elev mediu - elev olimpic. Iarasi, ne auzim ce vorbim? cine mai viseaza la performanta in tara asta? Nu neaparat a olimpicului, dar si a fiecarui copil? Azi copiii nu mai trebuie indemnati sa se depaseasca, pentru ca ii stresam sau ii discriminam sau, sau
    • Like 1
    • @ Rucs
      Leonard check icon
      Va contrazic ! Scoala este educatie si pregatirea copilului pentru viata de adult , scoala are obligatia de a descoperi si de a cultiva aptitudinile native ale copiilor ,indrumarea acestora in vederea alegerii unei cariere bazate cat mai mult pe aptitudinile native ,iar acolo unde se descopera o inteligenta peste medie sa mute acel copil intr-o clasa speciala adaptata nevoilor si capacitatilor acelui copil . Ce faveti dumneavoastra in scoala la momentul acesta este doar sa perpetuati modelul de predare al epocii comuniste fara a dezvolta personalitatea individului integrat in societatea moderna si ca sa stiti respectul se castiga nu se impune
      • Like 2
  • "Ne hrănim cu iluzii și refuzăm să ne acceptăm mediocritatea. Poate pentru că ne-a însoțit mereu de-a lungul istoriei."- nu stiu despre ce iluzii vorbiti, si Hagi si Nadia Comaneci sunt oameni cat se poate de reali. Si da, poate dupa niste ani de mediocritate, unii ne-am saturat si vrem ceva mai bun. Eventual avem si niste idealuri, poate niste oameni care ne inspira. Ce e rau in asta?
    " Copiii cu vocație de geniu. " - am auzit de prea multe ori ideea asta, cum ca olimpicii ar avea vocatie de geniu, sau ca sunt genii. Si e stupida. Vreti sa vedeti un geniu real? Uitati aici: https://www.youtube.com/watch?v=OR36jrx_L44
    Asta e geniu. Elevul olimpic in cele mai multe cazuri nu e la nivelul asta, este pur si simplu un copil obisnuit care a muncit foarte mult la o anumita materie. E vorba de motivatie, vointa, putere de munca. E vorba de alegere, nu de vreun mare avantaj genetic. Asta si un mediu bun, mai ales cel familial.
    • Like 5
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      Mediul bun (mai ales familial) nu tine de alegere.
      Reversul medaliei este ca nici analfabetii (care sunt mult mai numeosi decat olimpicii) nu sunt (toti) niste retardati congenitali incapabili de mai mult, ci tot doar niste oameni normali dar care au avut parte de alegeri proaste. Nu ale lor, ca nu poti face alegeri la 5 ani, ci ale celor din jurul lor. Iar daca sistemul PUBLIC de invatamant, care mai e si obligatoriu pe deasupra, nu le poate compensa, atunci e inutil si poate fi desfiintat fara grija. Si sa ramana eventual doar unul privat pentru aia din mediul care trebuie si care stiu sa faca alegerile bune.
      • Like 1
    • @ Alien
      Nu tine de alegerea copilului, asta e adevarat, nici nu am vrut sa insinuez altceva. Nu stiu in ce masura sistemul public e obligatoriu. Licee particulare sigur exista, poate sa fie obligatoriu pentru clasele 1-4, dar nu sunt sigur, cred totusi ca nici pentru alea.
      Nu credeti ca cereti totusi un pic cam mult de la sistemul de invatamant, oricare ar fi acela? Copilul totusi e influentat mult mai mult de mediul de acasa decat de cel de la scoala. Scoala ajuta pana la un punct, dar nu creste copiii in locul parintilor.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      Din cate stiu invamantul in Romania e obligatoriu 10 ani (in scadere de la 12 pe vremea impuscatului). 4 clase obligatorii au fost introduse de Cuza :)
      Problema e ca inca eu inca nu am reusit sa aflu ce se cere sistemului public de invatamant. Nimeni nu mi-a zis clar care ar fi obiectivele. Si de asta fiecare isi inventeaza propriile lui criterii de performanta.
      Eu unul in mare vreau ca sistemul de invatamant sa ridice generatia urmatoare peste nivelul celei anterioare. Vreau ca odraslele noastre sa inteleaga mai bine lumea din jurul lor si sa fie mai bine pregatite profesional decat noi. Chiar daca se poate intampla unii sa ramana mai "prosti" decat parintii lor e important ca cei care devin mai "destepti" decat parintii lor sa fie mai numerosi.
      Tinand cont de definitia asta personala a obiectivelor sistemului public de invatamant, pentru mine daca numarul de analfabeti creste mai repede decat ala de olimpici e un rateu iar sistemul e unul prost care nu merita pastrat. Sunt de acord ca poate metrica mea e una proasta, si sunt gata sa accept una mai buna in conditiile in care mi se explica care-s obiectivele pe care le masoara (si sa fiu de acord cu ele, evident).
      • Like 1
    • @ Alien
      E obligatoriu 10 ani, dar asta nu inseamna ca acei 10 ani trebuie facuti in sistemul public. Stiu persoane ale caror copii au terminat un liceu particular din Bucuresti, iar la sfarsit acei copii nici nu au dat bacul romanesc, au dat bac international. Daca nu ma insel au facut chiar 8 ani in acea institutie (gimnaziu + liceu).
      Obiectivele cred ca sunt scrise intr-un document fie pe site-ul ministerului, fie cel al inspectoratului, s-ar putea chiar sa fie niste obiective scrise in fiecare programa, pentru fiecare disciplina in parte. Nu m-am mai uitat peste ele de ceva vreme, o sa verific. Nu cred ca metrica dvs. e gresita, cu ce nu sunt de acord insa e ideea asta de a reseta absolut tot, de relua tot sistemul de la 0. Cred ca sunt aspecte bune care ar trebui pastrate, pe langa cele care trebuie schimbate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      M-am uitat si eu pe site, si nu prea am gasit obiective propriu zise, ci doar tot metrici. E drept ca m-am plictisit repede de cautat. Ceea ce cautam eu trebuia sa fie pe prima pagina :D
      Sunt de acord, ca nu trebuie resetat in mod necesar tot. Insa ma intreb daca nu e mai simplu decat reforma dupa reforma dupa reforma si nimeni nu mai stie exact ce urmarim de fapt de vreo 30 ani.... plus ca atunci cand aceeasi generatie trece prin 5 reforme ale sistemului e greu sa iti mai dai seama ce a functionat si ce nu.
      • Like 1
    • @ Alien
      Site-urile sunt foarte prost organizate, e adevarat. Cine vrea ceva informatie in afara poate de subiecte/bareme/rezultate de examene are de sapat, nu gluma. Si asta nu de ieri-de azi, ci de ani buni.
      Si reformele au fost tampite, cele mai multe din ele. Si clar fara o planificare adecvata. Partea buna e ca de multe ori nu au stricat prea mult pentru ca aproape totdeauna au fost de forma. Ministrul baga reforme ca sa arate ca nu sta degeaba, nu avea alt scop. Momentul de maxim amuzament pentru mine a fost o schimbare de programa in urma careia am facut la liceu oscilatii si unde de 2 ori, o data in clasa a 10-a si inca o data in a 11-a. N-a fost o mare drama, doar ceva stupid. De acord oricum ca modul asta de a face reforma nu e unul bun.
      • Like 0
  • Bianca check icon
    E o concluzie pe care deja o știe toată lumea, inclusiv omul de rând, inclusiv statul.
    Nu văd elementul de noutate pe care-l aduce articolul în toată discuția asta. Parcă era vorba să publicăm doar texte bune.
    • Like 0
  • Bogdan check icon
    N-am vazut articol mai prost in viata mea. Pe langa faptul ca abordeaza cat se poate de superficial problema, desi identificata corect, se mai si repeta...

    As fi vrut sa vad o analiza putin mai in amanunt, cum ar fi despre faptul ca suntem printre ultiumii in UE la rezultatele testelor PISA, cum profesorii isi construiesc prestigiu pe spinarea elevilor olimpici, cum se neglijeaza faptul ca producem analfabeti functionali pe banda rulanta, cum multe din acele varfuri si personalitati cu care ne laudam pleaca in strainatate si fac lucruri uimitoare pentru altii pentru ca la noi nu-i baga nimeni in seama, la fel si cu personalitatile din trecut, multe au luat calea strainatatii in cautarea respectului si a recunoiasterii valorii, unde le-au si gasit de altfel, iar noi ne laudam cu ei de parca am avea noi vreun merit. Cam despre asta as fi vrut sa citesc pe tema.
    • Like 4
  • Cum se face ca evolutia nu ne-a adus pe toti la acelasi nivel. Discriminare in toata regula. Ce unii sunt mai cu mot?
    • Like 0
    • @ Ietam Cano
      Alien check icon
      Intrebarea e de ce n-am fost creati toti la fel. De ce exista atata varietate desi ne tragem toti din Adam si clona lui?
      Evolutia nu a prezis niciodata uniformizarea, nici macar pe vremea lui Darwin.
      • Like 2
    • @ Alien
      Aici e cheia, ca nu stiti de ce.

      Atunci e valabila discriminarea. De ce, unii au stat intr-o mocirla mai mare? Au luat mai milti nutrienti?

      Totusi sunteti beneficiarul acelei clone. Ce ati fi facut fara ea.
      • Like 0
    • @ Ietam Cano
      Nu exista nici o dovada pentru ipoteza cu Adam si clona lui. Pentru evolutie insa exista suficiente. Evolutia nu presupune disparitia varietatii, ci din contra varietatea e un element esential. Iar incepeti sa vorbiti despre lucruri pe care clar nu le intelegeti.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Am vorbit cu cineva care si-a gasit clona. Dvs. NU. E clar ca nu intelegeti.
      • Like 0
    • @ Ietam Cano
      De unde stiti? Poate mi-am gasit si eu clona :D
      Ce nu inteleg, mai exact?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Pai, daca o gaseati erati casatorit. Sunt mai multe variante. Ori ati trecut pe langa ea, ori ea pe langa dvs., sau din necunoastere unul sa faca un pas gresit. Aici intra multi factori si acum nu ma refer doar la dvs., ci per ansamblu. e un domeniu foarte vast, inclusiv homosexualitatea. Dar in evolutionism nu conteaza, numai in creationism. Asa ca nu trebuie sa aveti dureri de cap pe tema aceasta.
      • Like 0
    • @ Ietam Cano
      Alien check icon
      Deci rolul creationismului e sa ne dea dureri de cap, iar evolutionismul e noul algocalmin naturist?
      • Like 1
    • @ Alien
      Pentru gandirea evolutiomista e o tema prea grea, si doresc sa menajez. Pentru cineva care sufera de evolutionita cronica, cine stie, ce efecte devastatoare pot aparea. Durerile de cap s-ar putea sa fie un efect prea bland.
      • Like 0
    • @ Ietam Cano
      Nici nu am dureri de cap, pentru ca
      1) Asa cum v-am mai spus deja de mai multe ori, nu ma intereseaza casatoria. Nu imi caut partenera, nu vreau sa ma casatoresc, nu ma intereseaza aspectul asta.
      2) nu am cerut niciodata terapie sau consiliere de la un model stiintific. Nu este treaba teoriei evolutiei sa ofere asa ceva, pentru asta exista alte lucruri.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      In cazul acesta sunteti dublu perdant. Alien doar 50%
      • Like 0
    • @ Ietam Cano
      Si de ce ar fi asa, mai exact?
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      Pentru ca pe mine doar nu ma doare capul!
      • Like 2
    • @ Alien
      LOL :D
      • Like 1
  • John check icon
    Felicitari ptr articol si subiectul abordat. Merita o dezbatere nationala in jurul subiectului.
    • Like 0
  • Foarte bine punctat în ceea ce privește abandonul cvasitotal a omului obișnuit. În ceea ce privește rolul școlii în educație cred că se pierde din vedere rolul familiei și al mediului social-economic în educație. Degeaba vine profesorul și încearcă să inducă în comportamentul copiilor regulile etice și morale de bază, dacă în familie, în cercul de cunoștințe și în media se promovează alte „rețete” de succes, în contradicție flagrantă cu ceea ce se încearcă a fi promovat de profesori. Școala nu trebuie să abandoneze promovarea valorilor, trebuie să se bazeze pe principiile „picăturii chinezești” și „repetiția este mama învățăturii”.
    • Like 2


Îți recomandăm

Banca Transilvania-logo

Finanțăm spitale, fabrici, şcoli, universități de stat şi private, baraje şi hidrocentale, autostrăzi şi cabinete veterinare, dar şi sute de mii de oameni. Susținem tot atâtea planuri şi vise ale românilor. Suntem cel mai mare finanțator instituțional al Statului prin impozite şi titluri de stat, precum şi al mediului de business românesc. Facem asta cu capitalul şi datorită competențelor acumulate în cei 25 de ani, aici, în țara noastră.

Citește mai mult

Café Istanbul

Boabe de cafea Arabica Mocha din Yemen se adaugă boabelor din India și Indonezia și te poartă cu simțurile într-un bazar oriental din alte vremuri. Amestecul exotic, intens, cu ale sale note condimentate, ce amintesc de piperul negru, te invită într-o călătorie prin istorie al cărui punct terminus este veacul în care Istanbulul, numit pe atunci Constantinopole, era cel mai bogat și mai populat oraș din lume și forfotea de viață și de tentații.

Citește mai mult
sound-bars icon