Vacanța în Dominicană și agenția din UK care m-a adus în pragul nebuniei. „Femeie monstruoasă, nu vă dau nimic, vă târăsc prin tribunale și vă cer milioane de lire despăgubiri!” Agenta, calmă: „Faceți cum doriți, dar este vina dumneavoastră că nu ați verificat booking-ul”

Foto: Reinhard Dirscherl / Alamy / Profimedia

De când ne-am mutat în UK, ceva mai absurd nu cred că am pățit... 

Un banal booking pentru o vacanță s-a transformat în cel mai stresant moment posibil. Am vrut să vă povestesc întâmplarea de mai jos acum multă vreme, însă, dintr-un motiv sau altul, n-am făcut-o. Mi-am adus aminte în dimineața asta și am zis că merită totuși scrisă. Pe scurt: zborurile erau programate pentru 2023, cazarea pentru 2024. Dintr-o eroare, agenția de turism ne-a forțat să plecăm în vacanță, deși știa că odată ajunși la destinație, n-aveam unde dormi și ce mânca. Și nu oriunde, ci la mama dracului, în Republica Dominicană.

De câțiva ani, ne-am obișnuit să ne programăm vacanțele din timp, chiar și cu 12-18 luni înainte. Sunt, de obicei, mai ieftine și mai ușor de plătit. Ne convine că le putem cumpăra în rate fără dobândă, cu un depozit mic. Ne e mai ușor să cumpărăm așa o vacanță pentru care, altfel, nu cred că am fi dispuși să dăm banii ăia pe loc. Așa, în fiecare an ne alegem destinațiile și facem rezervările, fără să ne facem probleme că trebuie să cheltuim un purcoi de bani dintr-o dată. O să ziceți, probabil, că tot la suma aia ajungem până la urmă. Normal, dar e mult mai ușor să plătești vacanța în 12 luni decât în 5 secunde. În fine, noi așa ne-am obișnuit și ni se pare convenabil.

Anul trecut, prin iulie, am hotărât să luăm două vacanțe pentru 2024. Una în Grecia, în iunie, cea de-a doua în Mexic, în decembrie. Am făcut rezervările, am plătit depozitul și gata. Câteva ore mai târziu, stând de vorbă cu cineva, am aflat că riscăm să pierdem banii pentru vacanța în Mexic doar pentru că suntem români. Habar n-aveam la ora aia că autoritățile mexicane de frontieră au trimis acasă, nu o dată, turiști români, suspectându-i că, de fapt, vor să ajungă în SUA. Imaginați-vă că plătiți câteva mii bune pe vacanță, iar după un zbor de enșpe mii de ore, sunteți reținuți de polițiștii mexicani de frontieră, băgați în arest, iar apoi expulzați, fără nicio dovadă că ați fi vrut să ajungeți ilegal în SUA.

După ce am citit vreo 20 de articole pe subiect și am realizat că riscul e unul real, am anulat vacanța în Cancun și am cerut agenției de turism să-mi returneze depozitul. Toate bune și frumoase, hai să vedem unde putem merge. Până la urmă, am ales Punta Cana, Republica Dominicană. Paradis, exact ca în Mexic. Banii, cam aceiași. N-am mai stat pe gânduri, am ales un hotel și am făcut rezervarea. 14 nopți, all inclusive, boierie. Nici nu am terminat de făcut bookingul, că deja eram călare pe net ca să vedem ce putem face în Dominicană. Începea numărătoarea inversă, în condițiile în care mai aveam aproape un an și jumătate de așteptat. Asta e partea cea mai aiurea când cumperi o vacanță cu mult timp înainte: fără să vrei, stai cu amereul în cap. Mai sunt atâtea luni și plec, hai că nu mai e așa mult, și totuși, parcă nu mai trece timpul ăsta.

Toate bune și mișto. Măcar am scăpat de grija vacanțelor pentru 2024. Trece luna iulie, vine august. Nu știu ce mă mănâncă pe mine undeva și intru la un moment dat pe bookingul pentru Dominicană, în timp ce frecam duda pe la job. Parcă nu îmi convenea ceva la hotelul ăla, deși avea review-uri excelente. Dintr-una într-alta, găsesc un hotel care mi s-a părut mult mai ok. Îi trimit Anei pozele, stăm un pic de vorbă și decidem să schimbăm hotelul. Îi zic că mă ocup imediat, plătesc o taxă de 25 de lire pentru schimbat hotelul și gata. Era însă o problemă: costa mai mult cu vreo 600 de lire. Zic: hai să stau de vorbă cu un agent, poate rezolv ceva. După vreo 10 minute de așteptare, intru cu unul pe chat. Îi explic ce vreau să fac, da, cum să nu, imediat, poate vă obțin și o reducere de preț. După vreo 20 de minute, vine cu bomba: nu numai că noul hotel nu era mai scump cu 600 de lire, ba chiar era mai ieftin cu aproape 700. Minunat!

Îi scriu Anei, umflându-mă în pene cu talentele mele de negociator: dintr-un foc, găsisem un hotel mai mișto și mai ieftin. Îi dau ok-ul agentului să facă noul booking, frecându-mi mânuțele de bucurie. Știam eu că-s băiat deștept. Până la urmă, agentul îmi spune că totul e rezolvat, vechiul booking anulat, noul booking setat, reducerea aplicată. Intru în contul meu online de pe site-ul agenției, verific rapid, totul ca la carte. Mă simțeam bine, de parcă realizasem cine știe ce. Satisfacția aia că, în sfârșit, am făcut și eu o afacere bună. Parcă îmi mai atenua din gustul amar lăsat de vechile isprăvi – vezi Afacerea Mașina Vieții care m-a ruinat, plus altele mai puțin celebre, dar la fel de falimentare. 

Trece timpul, vine începutul lui noiembrie 2023. Într-o după-masă, primesc un email de la agenția de turism: “hai, bre, sunteți pregătiți să plecați în vacanță în Dominicană, mai sunt câteva săptămâni, 8 decembrie e decolarea, iuhuu!” Mă uit așa într-o dungă la text, îl mai citesc o dată. Ăștia sunt nebuni, îmi zic, vacanța e în decembrie 2024, nu peste patru săptămâni. Intru în booking, mă uit la cazare: decembrie 2024. Ah, îmi zic, se întâmplă, au greșit ei, o să-și dea seama. Îmi văd de treabă, uit de email. Peste două zile, altul. “Octavian, suntem convinși că ești foarte încântat că pleci în vacanță luna viitoare, vezi că mai ai să ne dai suma X (și câtă mai x-ul!) în maxim 14 zile, iuhuuu, pleci în Caraibe, nebunule!” What? Intru iar în booking: cazarea în decembrie 2024. Bă, voi sunteți proști? Le răspund repede la email, fără pic de stres: băieți, vedeți că ați greșit, vacanța e în decembrie 2024, corectați acolo la voi, că la mine în booking totul e ok. Îmi văd de treabă liniștit.

A doua zi, al treilea email: “Octavian, băiatule, plătește diferența de bani pentru zboruri, iar pentru cazare și păpică alege repede un hotel, dacă vrei să nu dormi pe plajă și să mănânci coajă de palmier all inclusive”. What?! Cum adică, după ce că idioții mi-au programat vacanța pentru 2023 în loc de 2024, am doar zboruri, nu și hotel?! Deja îmi urcase tensiunea și mă apucase tremuriciul. Intru repede în contul meu de pe site-ul agenției, deschid booking-ul și, pentru prima dată în aproape 5 luni, citesc cu atenție cele câteva pagini. Zboruri – decembrie 2023. Transferuri – decembrie 2023. Cazare – decembrie 2024. Păpică – decembrie 2024. Mă credeți sau nu, deși parcursesem booking-ul până atunci, nu observasem diferențele de ani. Pur și simplu, nu le-am văzut. Nu am remarcat că imbecilii mi-au programat zborurile într-un an, iar cazarea, un an mai târziu. 

Subit, m-a luat cu leșin. Cum de era posibil așa ceva? Am realizat că peste trei săptămâni și un pic trebuia să plec într-o vacanță neplătită în proporție de peste 80%, că nu aveam unde sta și ce să mănânc și că, în cel mai bun scenariu, în care să fi achitat tot restul de plată, n-aveam cum să-mi iau concediu două săptămâni ca să plec la mama dracului într-o vacanță programată peste fix un an. Tremurând de nervi, am luat telefonul și am sunat la agenția de turism. Până la urmă, mi-a răspuns o tipă. Se uită ea în booking, mă pune să aștept vreo 10 minute, după care își cere scuze în numele agenției, spune că s-a produs o eroare regretabilă din cauza agentului care mi-a schimbat hotelul în august și care între timp a fost concediat și mă asigură că, până a doua zi, se va rezolva totul și că nu trebuie să plec ca prostul în vacanță ca să dorm pe plajă. Pe scurt, că mi se vor reprograma zborurile pentru decembrie 2024, ca să coincidă cu cazarea și că orice cost suplimentar va fi suportat de agenție. Îi mulțumesc, respir ușurat și o rog să mă sune de urgență a doua zi, ca să-mi confirme modificările.

A doua zi, nimic. Nici telefon, nici email. Până la urmă, sun. Intru în legătură cu o altă tipă care, la fel, mă pune să aștept. Mă gândeam că urmează să-mi confirme că s-au făcut schimbările în booking. În schimb, îmi mulțumește pentru răbdare și îmi spune că da, dacă vreau să plec în decembrie 2023, adică luna viitoare, să achit diferența pentru zboruri și să îmi aleg repede un hotel, după care să plătesc cazarea. Mi s-a tăiat respirația. Îi explic că ieri am vorbit cu o colegă de-a ei care m-a asigurat că din cauza erorii produse la schimbarea de booking în august, agenția a făcut rahatul praf și că își cere scuze pentru asta, promițându-mi-se totodată mutarea zborurilor în decembrie anul viitor, fără costuri adiționale. “Nu, nu, nu, îmi zice tipa nouă. Trebuia matale să-ți verifici booking-ul și să ne atenționezi”. Nu scuze, nu nimic. Că da, e și o eroare internă, dar mai mult e vina mea, că nu am verificat ce-a făcut tâmpitul ăla de agent acum luni de zile. Că de fapt e responsabilitatea mea și așa mai departe, că agenția nu răspunde dacă un agent programează vacanțele random, zborurile acu’, cazarea la anul, transferurile peste un deceniu șamd. Bă, voi sunteți nebuni? Ieri îmi cereați scuze, acum sunteți incredibil de nesimțiți, mă învinovățiți de tot rahatul ăsta și mă somați să plătesc o pălărie de bani ca să pornesc într-o vacanță neprogramată. Mă cuprindea turbarea.

O iau de la capăt, încercând să-mi păstrez calmul: nu se poate, vă rog să rezolvați șamd. Aia, nimic. Super arogantă și sictirită, nu o mișca nimic. O ținea una și bună: “n-ai verificat booking-ul, să fii sănătos, ori achiți diferența și pleci când vrei tu, ori stai acasă și pierzi banii sau, dacă vrei, pleci luna viitoare și dormi în cocotier”. Simțeam cum îmi explodează creierul. Femeie, îi zic, uită-te pe desfășurător, nu vezi că mai am de plătit până în noiembrie 2024, unde mă trimiți tu în vacanță în 2023? În plus, nu vă e rușine?! Aia, imperturbabilă: “tacataca, vina ta, ori plătești, ori pierzi banii”. Trecuseră deja zeci de minute de când vorbeam cu ea, simțeam cum o iau razna. Mă enervez destul de greu, însă când o fac, s-a terminat. Ridicasem tonul de minute bune, acum deja urlam ca nebunul în tren, de se uita lumea la mine: Unde mă trimiți, femeie, în vacanță poimâine, ca boschetarul, să dorm cu maimuța-n brațe și să mănânc rădăcini prin cine știe ce colț de junglă în Caraibe?! Gata, anulează-mi vacanța, nu mai plec nicăieri, m-am săturat! 

Ea, imperturbabilă: “sigur, anulăm, dar mai trebuie să achitați o diferență de 1100 de lire pentru zboruri”. Poftim? Deci, după ce că pierd ce am plătit în astea patru luni, să vă mai dau alți bani doar ca să anulez. Totul, ca să stau acasă. Femeie monstruoasă, nu vă dau nimic, vă târăsc prin tribunale și vă cer milioane de lire despăgubiri pentru că m-ați adus în pragul nebuniei! Aia, calmă: “faceți cum doriți, dar este vina dumneavoastră că nu ați verificat booking-ul”. Nu mai puteam. Urlam în telefon ca dementul, certându-mă cu o femeie calmă, care probabil își făcea unghiile, clătinând plictisită din cap, ascultând un alt client care a luat-o razna. Am țipat așa minute în șir, fără să mă mai pot controla. Până la urmă, am închis telefonul, înjurând de toți morții și răniții. Mi se făcuse și un pic rău, am stat câteva minute să mă liniștesc, după care m-am apucat de scris un email furios, care urma să îi sperie pe nesimțiții de la agenție. I-am amenințat că le fac și le dreg, că-i falimentez, somându-i pentru ultima oară să-mi rezolve situația. Dur, așa trebuie să procedez. Bărbătește, cu capul sus!

La nici 15 minute, primesc un răspuns scurt: “faceți ce vreți, dar decideți rapid: anulați vacanța sau plătiți diferența, fie ca să plecați luna viitoare, fie anul viitor”. Mi s-a făcut rău de-a dreptul. O furie impotentă îmi paraliza creierul. Am realizat brusc că m-am băgat singur la colț și că fiecare zbatere nu rezolva nimic. Mai mult, am început să-i dau dreptate psihopatei și să ajung să cred că, de fapt, era vina mea că nu am verificat. Cu mâinile tremurânde, i-am sunat iar. Mi-a răspuns tot ea. V-am sunat ca să vă rog să ignorați emailul pe care vi l-am trimis mai devreme și să-mi reprogramați zborurile pentru anul viitor. Suport eu costurile suplimentare, numai haideți să o rezolvăm, vă rog. Nu mai suport, m-ați distrus psihic! Vă rog, ajutați-mă să o rezolvăm! Nu îmi mai păsa de nimic, eram la pământ, umil ca o râmă care se roagă de talpa bocancului să nu o strivească de tot. Trecusem de la furie extremă la acceptare necondiționată. În secundele alea, nu mai eram nebunul furios care urlase zeci de minute, bătând cu pumnul într-o masa virtuală ca să i se facă dreptate, ci doar o creatură insignifiantă ajunsă la mila unei cucoane indiferente, pe care o implora să-l jefuiască de alte câteva sute de lire ca să-i reprogrameze vacanța blestemată așa cum ar fi trebuit să fie.

Știți ce mi-a răspuns (mi s-a părut că o aud și chicotind, plină de satisfacție)? “Sigur, o să vă caut zboruri pentru decembrie 2024, nu închideți”. Atât. Ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Am așteptat vreo 20 de minute, până s-a sinchisit să-mi spună sec că mă mai costă 850 de lire ca să mute zborurile pentru decembrie 2024. Doar am mieunat un anemic “câââât?!” după care m-am grăbit să accept ca un vierme blazat oferta. “Ok, vă pun încă 5 minute să așteptați, până fac modificările în booking”. I-am mulțumit fericit și am așteptat. A revenit după 15 minute: “gata, totul e rezolvat, vă dorim o vacanță minunată în decembrie 2024, sper că ați fost mulțumit de felul în care v-am rezolvat cazul, vă mai pot ajuta cu ceva, nu, ok, o seară liniștită vă doresc!” Ciudat, dar după ce s-a terminat totul, mă simțeam aproape bine, de parcă făcusem o afacere pe cinste. Obținusem o reducere de 600 de lire în august, iar acum, câteva luni mai târziu, vacanța mi se scumpise cu 850. Aproape mă simțeam îndatorat față de femeia aia de la telefon care, uite, îmi rezolvase cazul. Eram deja convins că toate problemele fuseseră din vina mea, că nu citisem cu atenție bookingul modificat de agenție. Eram rușinat, dar fericit și recunoscător că fusesem tratat cu atâta professionalism și înțelegere. În sfârșit, mă putea gândi la vacanța în Dominicană, la plajele ei nesfârșite, cu nisip fin...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp