Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie

Pe biroul meu se află o cărțulie subțire, cartonată, frumos colorată, scrisă pentru copiii cu vârste între 2 și 7 ani. Se numește „De ce fac copiii crize de furie”, iar la una dintre pagini are un desen cu doi copii care dau afară pe ușă un tigru fioros și o gorilă înspăimântătoare.

 Este un fel de a pune în imagine una dintre cele mai importante lecții de viață pe care părinții din toată lumea încearcă să le-o dezvăluie copiilor lor de toate vârstele: cum să nu țipe, să nu înjure, să nu spargă, să nu lovească, să nu bată, să nu muște. 

Este, de fapt, doar o parte din procesul de a-i învăța pe copii să își controleze emoțiile și să își însușească reguli de comportament care îi vor ajuta să devină oameni echilibrați și integrați în lume. 

E o lecție despre furie pe înțelesul celor mici. Însă de multe ori, copiii simt cum, în sala de clasă, furia se dezlănțuie asupra lor înșile. Cei responsabili sunt niște adulți aflați în poziție de autoritate, oameni mari care le cer, de obicei, celor mici să se controleze.

„Cel mai adesea la furie adoptăm comportamentul agresiv. Asta se întâmplă destul de des în clasă”

Cazurile în care profesorii au accese de furie în fața elevilor nu sunt rare, a văzut Sorina Petrică (foto), un psiholog care ține cursuri pentru formare dedicate profesorilor. Ca orice altă abilitate, autocontrolul se exersează. Iar capacitatea de autocontrol este esențială pentru un om care lucrează cu copiii. 

„Când furia ajunge la un nivel foarte înalt e posibil ca creierul emotional al profesorului să preia controlul și el să adopte automat, fără prelucrare conștientă, unul dintre cele două comportamente: de luptă sau fugă. Cel mai adesea la furie adoptăm comportamentul agresiv. Și lucrul ăsta se întâmplă destul de des în clasă”, spune ea. 

Din acest motiv, profesorii trebuie intre în programe de dezvoltare de abilități emoționale, să învețe tehnici pentru a-și gestiona furia, să învețe ce să facă astfel încât să nu afecteze relația cu copiii sau să nu afecteze imaginea copilului despre el însuși. Trebuie, însă de multe ori nu sunt. 

Psihologii, consilierii școlari și inspectorii vorbesc despre felul în care sunt monitorizate cadrele didactice de care depinde educația copiilor români. Arată găurile din sistem prin care ajung în clasă profesori care nu ar avea ce căuta acolo. Mai grav, arată cum oameni care au derapaje de comportament pot deveni imposibil de înlăturat din preajma copiilor.

Unii sunt înlăturați. Doar unii. Datele referitoare la aceste cazuri sunt insuficiente. Doar jumătate dintre inspectoratele cărora le-am cerut informații despre numărul profesorilor ieșiți din sistem din cauza derapajelor de comportament și a problemelor psihice au răspuns cererii noastre. La multe dintre acestea răspunsul a fost zero sau „nu avem informații în acest sens”. La București, de exemplu, un profesor a ieșit din sistem din cauza alcoolismului și un altul din cauza unei patologii psihice agravante. La Neamț, un cadru didactic a fost exclus din învățământ din cauza unor probleme comportamentale și psihologice, la Satu Mare, un altul pentru derapaje de comportament, la Vâlcea un altul, în Harghita un altul. Pentru probleme de comportament.

Testele psihologice și marja de eroare. „Suntem întrebați dacă ne este frică să dormim noaptea”

Un filtru care ar trebui să îi împiedice pe profesorii cu probleme psihologice sau de comportament să predea este testul psihologic. Suntem întrebați dacă ne este frică să dormim noaptea, dacă ne este frică de întuneric, dacă ne place culoarea roșu, ce am simți dacă ne-am plimba într-o câmpie cu maci. Dacă ne este teamă. Da, mi-e teamă pentru siguranța copiilor mei. Nu cred că sunt relevante. Ar fi relevate, dacă am primi niște îndrumări, dar eu nu am văzut niciodată rezultatul. Doar o hârtie pe care scrie apt de a preda”, spune Corina Bâlbâie. 

Este învățătoare într-o școală din București de peste 25 de ani și, de-a lungul carierei sale, a dat nenumărate teste psihologice. Unul durează în jur de 15 minute. Nu îi oferă unui profesor niciodată șansa de a afla despre sine lucruri care să îl ajute să predea mai bine, nici nu îi spune întotdeauna unui director că are un om-problemă în echipă.

Aceste teste psihologice au ceea ce se numește marjă de eroare. Evaluează starea unui om la intr-un anumit moment, dintr-o anumită zi, dintr-o anumită lună, dintr-un anumit an. 

„Pentru o acuratețe mai mare, directorul unității școlare ar trebui să îi pună la dispoziție date suplimentare cu privire la comportamentul pe termen lung al persoanei, rezultatele activității ei”, crede Constantin Edmund Cracsner, președintele Filialei București a Colegiului Psihologilor din România. Încearcă să explice astfel cum oameni care au trecut azi testul psihologic îi înjură mâine pe copii în clasă.

„Experiența ne arată că avem multe cazuri de schizofrenie la clasă”

Potrivit Ministerului Educației, profesorii trebuie să obţină de la medicul de familie o adeverinţă din care să reiasă că nu suferă de boli cronice şi, de asemenea, trebuie să participe la o testare psihologică care se poate realiza, fie de către psihologul şcolii, fie de un cabinet psihologic cu care şcoala încheie un contract. De fapt, lucrurile nu sunt atât de clare în legislație. Legea Educației nu prevede în mod explicit efectuarea unui control psihologic la începutul fiecărui an școlar. Din ea și din HG 355/2007 privind sănătatea lucrătorilor, completată cuHotărârea de Guvern 1169 din 25 noiembrie 2011, reiese că profesorii trebuie să treacă anual printr-un examen de medicina muncii, iar medicul îl poate trimite pe un profesor la un control psihiatric, dacă crede că este nevoie. Multe dintre școlile din România au însă contracte cu cabinete psihologice, iar profesorii dau, în fiecare an, testul psihologic. Majoritatea lor covârșitoare îl trece fără probleme. Când un profesor pică testul psihologic, face ședințe de consiliere. Apoi îl ia. În tot acest timp continuă să predea în școală.

Sunt tulburări de personalitate în care persoanele sunt viabile din punct de vedere social, pot avea o profesie. Dar nu de dascăl.

Aura Stănculescu, director CMBRAE

Aura Stănculescu (foto), directoarea Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, spune că testele diferă de la o școală la alta, în funcție de cabinetul psihologic cu care instituția a semnat contract. 

„Unii pot fi testați cu mai multe teste, pot fi teste de personalitate, de aptitudini, fiecare firmă vine cu bateria ei de teste. Directorul poate să fie de fizică, n-are de unde să știe. A făcut contractul, are prețul bun, are evaluarea, a răsuflat ușurat. Însă problema îi apare mai târziu și este contrariat. Dar a trecut testul! Da, l-a trecut, însă testul acela îmi arată cum este persoana respectivă la un anumit moment. Sunt tulburări de personalitate în care persoanele sunt viabile din punct de vedere social, pot avea o profesie. Dar nu de dascăl. Experiența ne arată că avem multe cazuri de schizofrenie la clasă. Ei sunt viabili social, dar copiii sesizează că este o problemă, iar calitatea actului didactic are de suferit”, crede Aura Stănculescu. 

În cazul în care un director de școală are întrebări cu privire la starea psihică a unui profesor îl poate trimite la un control psihiatric de specialitate. Însă acesta are dreptul să îl refuze, atâta timp cât a trecut deja testul psihologic de la început de an.

Profesorul de mate care ținea ore singur

Și șeful Inspectoratului Școlar Cluj, Valentin Cuibuș, s-a lovit de o situație asemănătoare cu ani în urmă. 

„Am avut un caz, de pildă, care nici acum nu este finalizat după 14 ani, în care am dat afară pe cineva care ținea ore de matematică singur. Efectiv singur, nu mai venea niciun copil. Elevii veneau după aceea în pauză și își copiau tema. Deci omul, evident, avea o problemă, dar avea hârtia de la medic că e în regulă. În momentul în care am încercat să îl trimitem la niște investigații amănunțite a refuzat. Deci eu pot sa îi cer, dar el poate să mă refuze. Pentru că el are certificatul care îi permite să predea. Ceea ce îți creează o problemă mare în sistem. Din 10.000 de profesori pe care îi avem la Cluj, or fi cinci sau opt care nu au ce căuta în școală”, spune acesta. În cele din urmă profesorul a fost dat afară, dar a atacat decizia în instanță, iar procesul, potrivit lui Cuibuș, se judecă și astăzi. „Dacă va câștiga, va trebui să îi plătim salariile pentru toți cei 14 ani”.

„Legislația te împiedică pe tine ca director să-ți alegi profesorii”

În cazurile în care se ajunge ca un profesor să îi abuzeze pe copii un părinte trebuie să intervină imediat, să vorbească cu profesorul, să se plângă directorului. Acest lucru nu se întâmplă, de fapt, în România, unde părinților le este teamă că, dacă o fac, copilul lor va avea de suferit. Nu intervin, iar lucrurile se agravează și devin aproape imposibil de rezolvat. Aura Stănculescu vorbește și despre felul în care trebuie să acționeze directorii școlilor.

Avem și cazuri care sunt la graniță cu patologia. Avem. Există. Nu putem să le ascundem

Aura Stănculescu, director CMBRAE

„Când știi că într-o clasă ai un profesor la care ai reclamații an de an, ca să nu spun săptămână de săptămână, de la elevi, de la părinți, trebuie să faci ceva. Trebuie să te ajute și legislația, faci comisii de disciplină, ar trebui trimis la niște cursuri”, spune ea. Garanția că acel om s-a schimbat după un curs nu există. De aceea, trebuie ajutat în mod constant de către ceilalți profesori, trebuie monitorizat. Însă acest lucru presupune oameni, oameni pe care școlile nu îi au. Și mai este ceva. „Legislația te împiedică pe tine ca director să-ți alegi profesorii. Cu cei pe care îi ai ai contract pe perioadă nedeterminată și atunci ești puțin legat de mâini și de picioare. Chiar dacă ai o discuție, chiar dacă știi ce trebuie să faci. Și avem și cazuri care sunt la graniță cu patologia. Avem. Există. Nu putem să le ascundem”, spune Aura Stănculescu. 

Profesorii care iau personal comportamentul nepotrivit al copiilor

Profesorii iau parte la cursuri de management al clasei, făcute de Casele Corpului Didactic din țară, dar și diferite organizații care obțin fonduri europene pentru asta. În timpul unui curs de formare pentru profesori, derulat de către Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, Sorina Petrică a încercat să îi învețe pe profesori cum să interpreteze corect comportamentul copiilor și cum să își gestioneze emoțiile în fața clasei. A văzut că, de multe ori, profesorii nu au parte de o formare care să îi ajute să înțeleagă cauzele pentru care copiii au un comportament nepotrivit. De cele mai multe ori, iau ceea ce face un elev extrem de personal.

 „Ceea ce se întâmplă este că reacționează cu furie și sunt tentați să pedepsească copilul. Și asta nu îl ajută pe copil să își dezvolte abilitatea deficitară. Pentru că în spatele unui comportament nepotrivit se ascunde o lipsă de abilitate. I-am învățat să privească comportamentele copiilor dintr-o manieră diferită. Să le perceapă corect astfel încât să aibă niște instrumente adecvate care să le permit să gestioneze situațiile dificile apărute la clasă. Când nu reușesc să facă asta, pare neputința. Își zic: Sunt un eșec”. Atunci când un profesor nu reușește să își gestioneze corect propriile emoții, există riscul să și le descarce asupra copiilor pe care îi are în față.

Un consilier școlar la două-trei școli

Resursele pe care le pot accesa profesorii care simt că nu își pot gestiona corect emoțiile sunt însă extreme de limitate. Se poate duce la un consilier școlar, un om angajat de Ministerul Educației să ofere susținere elevilor, profesorilor, dar și părinților. 

Însă consilierii sunt foarte puțini la număr: există unul angajat la 800 de copii, ceea ce înseamnă că, uneori, un om trebuie să facă naveta într două sau chiar trei școli. Iar în momentele în care se află în școală, niciun profesor nu îi trece pragul: nu vrea să pară vulnerabil în fața copiilor și a colegilor. Ședințele de terapie la un cabinet psihologic sunt costisitoare și puțini profesori și le permit. Problemele profesorului pot deveni și mai împovărătoare, comportamentul său poate ajunge să se schimbe. Când acest lucru se întâmplă, numărul celor afectați crește dramatic.În el intră toți elevii cărora acel om le predă.

 „Impactul aupra copilului este foarte mare că starea emoțională în care se află un cadru didactic care este în burnout afectează calitatea predării, calitatea procesului de învățare, prezența lui în mediul real este foarte redusă. În relația cu copiii în loc să se apropie se îndepărtează, nu poate fi atent la nevoile copiilor și asta este crucial, pentru că la școală, dincolo de cunoștințe, copiii învață să fie oameni, tot felul de abilități sociale, emoționale”, spune Sorina Petrică. 

Sunt foarte multe situații în care copiii trebuie să învețe să facă față unui conflict, unei situații de disconfort sau eșecului. Sunt foarte mulți copii care plâng pentru că au luat o notă mică. Un om aflat într-o stare de epuizare psihică și emoțională nu are resurse și atunci nu le poate oferi copiilor lucrurile de care au nevoie. 

Neputința unui profesor se traduce într-o calitate slabă a predării. Într-o calitate slabă a relației pe care o stabilește cu elevii săi. Într-o calitate slabă a susținerii pe care o acordă celor mici. 


FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educație, sub egida Premiilor Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea. Competiția anuală Premiile Superscrieri este o inițiativa a Fundației Friends For Friends, care promovează jurnalismul narativ și scrierea creativă în România.

În seria „AL TREILEA PĂRINTE” au mai apărut.

Al treilea părinte

Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor: „Vino, dracului, la catedră”

Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...”

AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ”

AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România

Singurătatea profesorului român:de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Directorul de scoala trebuie sa aiba atributii similare unui director de firma, adica sa poata concedia oameni si sa poata sa-si aleaga colaboratori. Vor aparea abuzuri, nu le poti evita decat in generatii. Directorul trebuie evaluat de consiliul de administratie pe baza unui contract de management pe 4-5 ani. Daca directorul are probleme cu un profesor trebuie sa-l trimita la consiliere psihologica, pentru ca poate degenera ulterior in comportament agresiv. Sunt convins ca bugetul MEN poate suporta mai multi psihologi si mai multi profesori de sport. Sunt convins ca daca elevii ar avea 3 ore de educatie fizica pe saptamana ar fi diminuat comportamentul agresiv al acestora. Dar trebuie inteles ca un profesor de invatamant preuniversitar nu are venituri care sa-i permita un trai confortabil si atunci frustrarile acumulate acasa se muta la serviciu.
    • Like 3
    • @ Marian Bastiurea
      Directorii nu au dreptul sa ia astfel de masuri pentru ca peste 90% sunt numiti politic , criteriile profesionale sunt puse intr-un plan secundar.
      • Like 2
    • @ Marian Bastiurea
      Dar sunteți de acord că, de cele mai multe ori, în astfel de cazuri, membrii CA care provin dintre profesori își acoperă colegul cu probleme de comportament, asta dacă nu au un conflict personal cu persoana respectivă? Că, în multe cazuri, mai ales în școlile mici, CA este mai mult un organism cu rol de figurație, în care se votează unanim propunerile directorului? Că managementul unei astfel de școli, al oricărei școli, de fapt, nu este independent, atâta timp cât hotărârile și deciziile CA-ului și ale directorului sunt cenzurate de niște funcționari din inspectorate care nu au habar de realitățile din teren? Că angajările le face, de fapt, Inspectoratul? Că rolul directorului este, de cele mai multe ori, redus la cel de administrator de clădire și de secretar al Inspectoratului? Că el nu conduce nimic, ci administrează?
      Părerea mea este că aici trebuie lucrat.
      • Like 0
    • @ Constantin Craescu
      Cand am spus ca directorul trebuie sa aiba mai multa putere m-am referit si la posibilitatea de a selecta personalul. Abuzuri vor aparea, e natura umana. Trebuie controlata decizia la fel ca consiliile de administratie private.
      • Like 2
    • @ Feraru Florin Marian
      E un punct de vedere pentru svhimbarea legii. Concurs, mandat de 5 ani, evaluare anuala si la final. Propun 5 ani deoarece ciclurile de invatamant au 4 ani. Directorii trebuie sa aiba mai multe pirghii la indemana. Sa aiba un fond de premiere pentru profesorii cu rezutate: olimpici, activitate de voluuntariat.
      • Like 0
    • @ Constantin Craescu
      Evaluarea este corecta pentru majoritatea scolilor .
      • Like 0
    • @ Marian Bastiurea
      Cred ca sistemul de invatamant este extrem de rigid si orice modificare a contractului de munca al profesorilor este extrem de dificil de realizat . Cred ca profesorii care nu obtin rezultate la examenele nationale ar trebui sa sustina examenul de titularizare si sa il promoveze in caz contrar sa i se desfaca contractul de munca. Ideal ar fi ca toti profesorii sa sustina periodic examenul de titularizare si in caz de nepromovare sa se aplice sanctiuni , dar nu cred ca vor aparea astfel de moficari prea curand
      • Like 0
    • @ Feraru Florin Marian
      Examenul de titulaarizare, din cate stiu eu, este destul de greu. Care credeti ca ar fi criteriile pentru care profesorul ar trebui reevaluat prin examen? Cred ca ar trebui sa micsoram numarul de copii din clasa la maxim 25. In 1991 cand am intrat la facultate am fost surprins sa constat ca eram 25 de studenti in grupa iar in clasa de liceu eram 36 elevi. Avand mai putini copii, vor aloca mai mult timp unui copil. Putem stabili, prin bugetul de premiere la dispozitia directorului, un fond din care pot fi platiti profesorii care fac pregatire suplimentara la scoala. Si trebuie sa platim mult mai bine profesorii pentru a aduce in sistem oameni bine pregatiti. Aceasta se reflecta in numarul mare de suplinitori, cai care nu trec de examenul de titularizare.
      • Like 0
    • @ Marian Bastiurea
      Majoritatea suplinitorilor au note peste 7 ( cei care predau in mediul urban). Problema este ca profesorii titulari sunt greu de concediat indiferent de rezultatele lor . Examenul de titularizare este dificil si nu cred ca este fraudat dar din pacate nici un examen nu poate evalua implicarea unui profesor la ora , examenul evalueaza doar nivelul cunostintelor. Exista multi profesori plafonati care au cunostintele necesare dar dau dovada de lipsa de implicare si mai ales lipsa de rezultate. Un profesor titular nu poate fi indepartat de la catedra indiferent de rezultate iar o stimulare financiara suplimentara nu cred ca este solutia pentru ca unii profesori pur si simplu nu sunt capabili sa dezvolte relatii cu elevii care sa il ajute in activitatea didactica reusind de multe ori sa ii indeparteze . Sunt suplinitori in sistem care au note peste 9 , rezultate la examenele nationale sustinute de elevii lor si cu toate acestea nu au loc in sistem pentru ca nu exista posturi tituralizabile , acestea fiind ocupate de profesori plafonati. In sistemul de invatamant salariile sunt mici dar posturile sunt sigure ( mult mai sigure decat in alte domenii bugetare) si nu exista nici o presiune pentru a obtine rezultate. Se pune presiune pe directori dar nu li se ofera nici o parghie pentru a obtine rezultate. Un pas important in imbunatatirea sistemului de invatamant este responsabilizarea profesorilor pentru rezultatele de la clasa. Nu cred ca premierea unei persoane pentru ca isi indeplineste obligatiile asumate va aduce rezultate pe termen lung . premierea ar trebui rezervata pentru rezultate deosebite si pentru cei care nu reusesc sa isi indeplineasca sarcinile de lucru ar trebui sanctionati .
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult