Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu: „Prelungiți anul școlar! Un copil german care termină 12 clase a petrecut în școală cu 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român”

Daniel Funeriu

Foto: Captură Digi24

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a susținut în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, că anul școlar ar trebui prelungit în România. Aceasta ar fi, în opinia sa, soluția care ar trebui adoptată pentru a compensa scăderea calității educației din timpul școlii online.

„Cum putem compensa asta? Prelungind anul școlar. România are cel mai scurt an școlar din Europa. Copiii mei, în Germania, au o lună de vacanță vara. Atenție, un copil german care a terminat 12 clase în realitate a stat în școală cu 2 ani și jumătate mai mult decât un copil român care a terminat 12 clase. Lucrul ăsta este cu atât mai accentuat în pandemie. Și atunci prima măsură care cred că ar trebui luată ar fi aceea de a scurta radical vacanța de vară, cel puțin un an, doi, trei, pentru că școala trebuie să livreze conținuturi. Copiii nu care merg la școală, care nu au internet rămân fără conținuturi”, a declarat Daniel Funeriu în timpul emisiunii realizate de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

Fostul ministrul crede că o astfel de măsură trebuie luată, chiar dacă îi va vulnerabiliza din punct de vedere politic pe cei de la guvernare. Iar anul școlar ar trebui terminat pe 31 iulie și început pe 1 septembrie.

„E un regret pe care îl am, aș fi putut să fac lucrul ăsta când eram ministru, să prelungesc anul școlar, cred că anul școlar trebuie prelungit”, a subliniat el.

Funeriu consideră că orele remediale sunt o soluția bună, însă ar fi conceput un alt sistem. „E un lucru bun pe care ministerul l-a făcut: a dat bani pentru educația remedială. Practic, pentru meditații făcute cu profesorii de la clasă. Ăsta este un lucru bun și eu aș fi mers un pas mai departe: eu aș fi dat vouchere pentru meditații. Pur și simplu aș fi luat cei mai buni profesori și aș fi dat celor mai săraci, oamenilor cu mai puțini bani niște vouchere pe care ei să le poată folosi pentru meditații date copiilor lor, dar date doar de către acei profesori mai buni. Pentru că aceste ore remediale sunt cumva o ciudățenie, fiindcă au pierdut copiii ai căror profesori s-au ocupat mai puțin de ei. Și atunci practic tu dai bani profesorilor care nu s-au ocupat, în pandemie, de copii. Deci de aceea poate ar fi fost o soluție mai fericită să fie vouchere pentru educație. Dar ideea să fie învățământ remedial e o idee bună”, a declarat fostul ministru.

Acesta este de părere că este nevoie de o evaluare a profesorilor, însă nu de una „punitivă”. „Ci o evaluare prin care să știm fiecăruia ce să-i dăm. Și să dăm. Avem bani să formăm profesorii, dăm bani universităților”, a punctat Funeriu, care a criticat anunțul președintelui Iohannis de a aloca bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea de școli „verzi”,

„Am văzut că vrem să facem școli verzi. Să mă ierte Dumnezeu! Foarte bine, iarăși să facem ziduri! Să fim o țară de zidari, foarte bine. Dar să nu uităm ce-a zis Ferdinand: Nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa”, a susținut Funeriu.

Pentru ce ar aloca el bani din PNRR dacă ar conduce azi Ministerul Educației? În primul rând pentru hrana copiilor care mertg de multe ori flămânzi la școală. „1,2 miliarde de euro ar da o masă caldă la 500.000 de copii timp de 5 ani de zile. Ăsta este primul lucru pe care l-aș fi făcut. O masă caldă copiilor care au nevoie de această masă caldă. Am vorbit cu mulți primari din zonele rurale, e o problemă reală. E o problemă reală când profesorul își deschide sandviciul să îl mănânce când ai 20 de perechi de ochi care se uită la sandviciul profesorului căruia îi vine să intre sub catedră că nu s-a gândit că sunt unii copii nu au ce să mănânce”, a declarat Funeriu. Acesta ar mai investi în învățământul remedial, sub forma voucherelor pentru meditații, și în activitățile extrașcolare.

„Știți ce lipsește copiilor în România? Extrașcolarul. Posibilitatea să facă sport, posibilitatea unor activități din afara școlii. Tot în Legea educației am introdus obligativitatea statului de a face Muzee ale științei, muzee interactive, în care copiii să pună mâna, să atingă, să înțeleagă chestiuni de inginerie, chestiuni de știință. Iarăși nu s-a făcut lucrul ăsta. Cu 800 de milioane de euro, adică cu vreo 20 de milioane de euro pe județ, ai putea să faci un sistem de educație extrașcolară: activități sportive, activități artistice, activități inclusiv de învățare. Poți să pui la punct niște sisteme extraordinare de educație extrașcolară, cu 800 de milioane de euro, un procent mic din PNRR. Nu am văzut aceste lucruri să fie.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnule Funeriu, la noi părinții nu sunt îngrijorați pentru golurile din educația școlară a copiilor ci că prelungirea anului școlar pentru recuperarea materiei er putea să le strice vacanțele.
    • Like 1
  • Acest fost ministru (sigur n-o sa mai fie NICIODATA) este DEOSEBIT de inteligent. Tot ce sugereaza el ca ar fi bine pt. elevi,cu costuri mici, (ce-i aia cateva sute de milioane de euro), ,,au fost implementate" de acest FUNEBRU ministru in timpul guvernarii Traian BADARAN. Il anunt pe acest funebru ministru, ca in urma cu mai multi ani, inainte de bulibaseala numita pompos REVOLUTIE (1989) s-a prelungit anul scolar (nu cunosc motivul) pana la 30 iunie. Era f. cald in clase si muuulti copii adormeu cu capul pe banca, s-au se gandeau la orice dar nu la ce ,,propunea tov. profesor". Cum va fi in iulie?? Cat despre alte minuni sugerate de ,,acest fost"........le lasam pt. mileniu 4.
    • Like 0
  • Voucherele pentru meditații sunt de departe cea mai mare tâmpenie, fiindcă ar duce la perpetuarea acestei tare a învățământului românesc postdecembrist.

    Și înainte, în socialism, existau meditații, însă atunci la meditații mergeau prepondetent elevii din clasele terminale și de regulă numai la materiile pentru examenele de treapta I, treapta a II-a, bac și admitere la facultate, iar meditațiile erau mai mult o recapitulare și verificare a materiei parcurse la clasă decât predare în sine. Nu ca azi, în capitalism, când părinții, în mod anormal, ajung să își dea copiii la meditații la aproape toate materiile încă din clasele mici!

    Și afară există meditații, de pildă în Germania sau Austria (Nachhilfestunden), dar acolo este o rușine să spui că îți dai copilul la meditații la materiile școlare, fiindcă ești de râsul lumii, înseamnă că plodul tău e ultima loază! Acolo numai copiii proști se duc la meditații la materiile care se fac la școală! În rest, lumea merge la ore private din pasiune, la chestii care nu se fac la școală, gen un instrument muzical, o limbă străină în plus pe lângă cele studiate etc.

    Clar că și la noi ar trebui eliminate meditațiile la materiile școlare, care au ajuns la ordinea zilei în capitalismul postdecembrist fiindcă la școală materiile se predau de mântuială. Dar voucherele ar contribui la stimularea acestei mântuieli, fiindcă profesorii ar fi în cârdășie, X ar pteda de mântuială pentru ca elevii de la clasa lui să meargă la meditații la profesorul Y sau Z, colegi de breaslă și amici cu X, iar Y și Z ar proceda similar.

    Și aici soluția este tot în majorarea salariilor profesorilor la nivel occidental, fiindcă majoritatea care dau meditații pentru bani fac asta. Dacă ar câștiga la nivel occidental, ar și munci la clasă tot la nivel occidental, deci nici copiii nu ar mai avea nevoie de meditații, noci profesorii nu ar mai fi nevoiți și interesați să dea meditații pentru a-și majora veniturile cât pentru un trai decent. În plus, o salarizare cum trebuie ar atrage tinerii absolvenți de facultate spre învățământ, fiindcă până acum cam toți au fugit de învățământ mâncând pământul, tocmai din cauza salariilor foarte mici, mai ales la profesorii începători. De asta la noi în învățământ au ajuns de multe ori să lucreze absolvenți mediocri, slabi sau chiar foarte slabi, iar consecința a fost și este calitatea mediocră, slabă sau chiar foarte slabă a proceselor didactice. Prin urmare, este clar și logic că numai stimularea resursei umane de calitate în învățământ printr-o salarizare cum trebuie și asigurarea unor condiții de lucru cum trebuie ar atrage după sine și cresterea calității proceselor didactice, iar asta ar duce de la sine la eliminarea tarei meditațiilor.
    • Like 0
  • Rareori am citit mai multe tâmpenii combinate cu inexactități adunate la un loc! După ce a făcut aproape numai tâmpenii și cât a fost ministru al educației, acest habarnist băsisto-macovisto-politruco-securist vine și acum tot cu tâmpenii cât capul lui de mari!

    Păi, dragi tovarăși, copii flămânzi există, fiindcă părinții lor nu au posibilități materiale să îi hrănească așa cum trebuie, dar asta este consecința politicii tâmpite a salariilor mici promovate taman de dreapta reacționară băsisto-macovisto-joiannisto-neosecuristo-sorosiste, sub pretextul că o majorare a salariilor ar duce la o povară prea mare pentru "mediul de afaceri" - a se citi burghezia exploatatoare. De asta în România în timpul guvernărilor dreptei reacționare salariile au stagnat sau chiar mai rău, au fost tăiate. În consecință, în România burghezia exploatatoare plătește și acum, după mai bine de 3 decenii de capitalism exploatator, cele mai mici salarii din Europa, de câteva ori mai mici decât în Germania și în alte țări europene normale. Guvernările PSD au reușit să mai diminueze această diferență, dar nu să o elimine. Prin urmare, e clar că Statul ar trebui să continue majorarea salariilor, că atunci părinții vor avea cu ce să își hrănească așa cum trebuie copiii și nu vor mai exista copii flămânzi.

    Cât despre lungirea anului școlar, asta este o aberație imensă! Și așa e prea multă școală, iar conținuturile programelor școlare sunt în mare parte inutile! Aici e problema reală, aici trebuie umblat! Trebuie desființate materiile inutile începând cu religia, apoi, exact ca în Germania, țară europeană normală, trebuie micșorat numărul de ore la materiile teoretice și compensat prin studiu individual (Selbststudium) și lucrări de casă (Hausarbeiten) elaborate în parteneriat de câte 2 colegi (Partnerarbeit) sau în grupe de 3-5 colegi (Gruppenarbeit), ceea ce ar dezvolta și la noi spiritul de echipă, care actualmente este aproape absent! Ar trebui să se insiste pe orele practice tip atelier și pe învățarea obligatorie, încă din școala generală, a unei meserii utile, căutate pe piața muncii! Und nicht zuletzt, ar trebui majorat numărul orelor de educație fizică, pe de o parte fiindcă obezitatea și bolile de postură fac ravagii printre copii și tineri, mai ales acum, în era digitalizării, când toată lumea se joacă pe dispozitive electronice, în loc să bată mingea afară; pe de altă parte, mai mult sport este obligatoriu necesar pentru dezvoltarea rezistenței la efort, fiindcă tinerii ajung pe piața muncii și nu fac față sarcinilor de lucru, cad grămadă, extenuați de oboseală! Mai mult sport întotdeauna face bine, înseamnă mai multă sănătate!
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Ce gluma buna! PSD nu au facut decat tampenii in guvernarile lor, iar Abramburica e exemplul cel mai bun.
      • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Tampenii muuult mai mari decat capul lui.
      • Like 0
  • Domnul ex-ministru în primul rând vă transmit, că atâta timp, cât copii Dv. învață în Germaniaînseamnă că nu vă pasă de România de nici un fel, în consecință nu aveți dreptul moral să comentați. În al doilea rând, ori nu știți să calculați, ori sunteți rău intenționat, fiindcă in Germania conform bloggului profesorului din Germania (https://www.herr-rau.de/wordpress/2010/07/alles-ueber-wie-lang-ist-ein-schuljahr.htm) durata anului școlar este de 38 de săptămâni, iar în România este de 34 de săptămâni. Diferența de patru săptămâni, rotunjit la o lună de zile ori 12 (cati ani merg in Germania la școală) tot ajungem doar la un an și nu la doi ani. Dar domnul ex-ministru uitați să luați în calcul trei lucruri esențiale:
    1) Copii din Germania merg la școală la 6 sau 7 ani și fac 12 clase, la noi merg la școală la 6 ani și fac în total 13 clase sau ați uitat de clasa pregătitoare? Deci acel an în plus în Germania care reieșea din durata anului școlar este compensat de anul în plus în România.
    2) Pe da altă parte în Germania din cei 38 de sătămâni conform aceleiași surse săptămâni efective de predare și atenție de examene sunt doar 32-33, restul fiind activități extrașcolare, cum ar fi sătamâna sportului, săptămâna schimburilor de experiențe, etc. Deci durata anului școlar în Germania este chiar mai mic decât în România, avînd în vedere că în România țn cele 34 de săptamâni este inclus doar o săptămână pentru "Școala altfel", iar toate examenele de sfârșit de ciclu, pt. a 8-a ți bac-ul sunt în afara acestor săptămâni.
    3) O oră de predare în Germania a fost de 45 minute și înainte de pandemie, pe când în România a fost de 50 de minute, iar numărul de ore pe sătămână este iarăși ceva mai mic în Germania decât în România (spre exemplu în clasa a 9-a au în mediu 29 ore/săpt în Germania, pe când în România au în funcție de specializre și limba de predare între 29 și 35 de ore, deci numărul de ore pe săptămână în România este mai mare decât în Germania.
    4) În ultima lună de școală în Germania mediile sunt deja încheiate, nu se mai face predare propriu-zisă, doar proiecte mai ample, excursii tematrice, etc

    În consecință domnul ex-ministru luând în considerare toate aceste argumente nu știu ce intenții ați avut, dar este clar că nu erați bine-intenționat atunci când ați făcut aceste afirmații.
    • Like 0
  • Oferta învățământului actual e jalnica, sunt părinte si evident am fost elev, elev intr-o scoala din vremea comunista dar care era populata de adevărați profesori, oameni cu vocație veniți din alt timp, aristocrați scăpătați in mediul comunist dar cu demnitatea si profesionalismul neatinse, mulți au făcut concesii dar minore, dincolo de pojghița roșie erau domni adevărați si făceau ceea ce pare acum incredibil: va dau exemplul unui profesor de istorie care ne preda paralel cu istoria oficiala si alta, la mijlocul orei ne spunea: acum lăsați creioanele jos, asta e pentru sufletul vostru, ne-a deschis ochii spre lumina adevărului, din păcate "BIBI" (VIRGIL TEODORESCU) nu a supraviețuit, era prietenul nostru dar prietenia începea si se sfârșea la ușa clasei......Mai e vreunul azi ca el? Nu cred. Sunt nedrept pomenindu-l doar pe el, mulți din colegii lui ne-au călăuzit, ne-au invatat, nu "predau" ca acum, predarea asta e un torent de vorbe , un monolog al profesorului căruia nu-i pasa cit din ceea ce spune ajunge la elev, el își face datoria formala de a preda si de a pune note...... Pe citi ii mai interesează daca elevul a înțeles sau nu! Citi profesori mai antrenează pe elev in actul educațional? Citi profesori îndeamnă pe elev sa creeze, sa dezvolte teme din materie si sa la prezinte colegilor sub supravegherea sa critica ?
    Unde sunt de fapt profesorii adevărați? Presiunea comunista, umilința sărăciei au înfrunt intelectualitatea, potențiali lideri de opinie si acum după ce comunismul nu mai e, roadele sale mai exista, a reușit distrugerea unei caste respectate, acum avem proletarii nechemați ai catedrelor pentru care efectele muncii nu mai contează, contează doar bifarea sarcinilor si încasarea banilor, mulți, putini, cit or fi, fie ei cit mai mulți.
    Craterul lăsat un urma in conștiință națiunii nu va fi ușor de umplut, zeci de ani profesorii vor trebui motivați material si tehnic (inteleg prin tehnic condiții de munca moderne) pentru a atrage o noua generație de dascăli cu vocație la catedrele noastre soioase si nevrozate. Mă întreb însă cine ii va mai crea pe aceștia din urmă, daca nu e prea târziu deja.
    Sunt pentru un Învățământ mai bine finanțata dar atenție cum turnați banii in Învățământ, e un teren însetat si mult se va pierde pina sa înverzească noile mlădițe.

    Probabil ca nimeni nu va citi cele scrise de mine dar putini fie ei, fie-le de folos si luare aminte.

    Al dumneavoastră,

    Dr. Gheorghe Pleșea
    ------------------------------
    P.S. După cate vedeți sunt medic, nu dascăl.
    • Like 1
    • @ Plesea Gheorghe
      Am facut scoala dupa '90 si inca mai erau profesori ca cei pe care ii descrieti dvs. Mai sunt si acum. Cati sunt atat de buni, si dintre ei cati sunt mai tineri, asta nu stiu dar ar fi interesant de aflat.
      • Like 0
    • @ Plesea Gheorghe
      Mulțumim, d-le doctor, ați sintetizat excelent situația actuală în paragraful despre "craterul" din Educație ...
      • Like 0
    • @ Plesea Gheorghe
      Pacat ca ai DREPTATE.
      • Like 0
  • Pentru cineva care vorbește despre educație:"profesorul își deschide sandvișul", cum dracu' deschizi un sandviș.... apoi îl mănâncă , probabil ,hulpav în fața elevilor... S-a rezolvat cazul.
    • Like 0
  • otheh check icon
    O solutie alternativa ar fi sa-i lase repetenti . In felul acesta, se poate prelungi durata scolii chiar
    si o eternitate. Daca elementul ,,timp” e definitoriu , si nu ce se face cu el, hai mai bine sa-i punem sa repete fiecare an de cel putin 5 ori, ca sa asimileze mai bine materia. ( plus meditatzii in paralel ! Iti dai seama, paradis pt profesori!) In schimb, nu cumva sa ne atingem de balariile de prin programa scolara...Cat despre Funeriu , ce ar fi putut sa faca el, sau ce ar dori el sa faca daca ar mai fi - dar cand a fost, n-a facut nimic - mai putin faptul de a-i pupa’n kur pe sefii lui de partid analfabetzi.
    • Like 1
    • @ otheh
      Programa scolara e ultima problema, aia e chiar ok. De facut a facut - a adus camerele in salile de examen si s-a vazut in sfarsit cat se copia.
      • Like 0
    • @ otheh
      aveti mare dreptate, daca ignoram gandirea socialista cum ca toti sunt egali, si ne gandim ca in 12 ani (15, cu pre-scoala) abilitatile copiilor se dezvolta diferit (asta daca s-au nascut deja egali???) - cu repetentia, unii vor termina in 12 ani si altii in 15-16 sau nici-odata!
      ce ace nu ar fi rau, de loc.
      • Like 0
  • Mai tineti minte cand a iesit Tudor Chirila in fata cladirii guvernului dupa ce s-a aflat cine va conduce educatia? Cu mesajul ironic: “multumim noii coalitii ca a reusit sa ne scoata in strada atat de repede”. Nu? S-a pus batista pe tambal imediat. Pai, ne meritam soarta: de sclavi la munca campului din alte tari, de numar record de prostituate, de traficanti de carne vie, de analfabeti.
    O masa calda data copiilor din clasele primare si secundare si program scolar de la 9:00 la 15:00 ar schimba multe...
    • Like 0
    • @ Bogdan Misaila
      Vorbesti de sclavi pe pamanturi straine, prostituate,traficanti..... analfabeti etc. Fii mandru ca suntem pe locuri fruntase, premianti si noi la ceva!
      • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    Din date oficiale Germania are între 180 si 184 zile scoala in 2021, România 167. Diferenta între 13 și 17 zile. La un ciclu de 12 ani, înseamnă o diferență între 156 și 204, adică în 12 ani o diferență de un maxim un an. De ce arunca Funeriu date false care se verifica asa ușor? Elevii din Europa occidentala au vacanta de vara de la minim o luna, diferenta se redistribuie pe parcursul anului, perioada de recuperare este mai lunga. Asta este o diferență mare, nu se întra în vacanta de vara epuizat. Germania investește exact acum în recuperarea orelor, dar nu haotic, ci in matematica, fizica, germana și o limba străină.
    • Like 2
    • @ Gecaba
      pai nu le prea are cu matemaica, daca impartea 2 ani si jumatate , adica 30 de luni, la 12, afla ca trebuiau introduse 2 luni si jumate anual. in plus, ce a ce ar fi trebuit sa il surprinda ( e posibil , insa sa fi luat in calcul varianta germana cu 13 clase , si se mai scuza)
      • Like 0
    • @ Gecaba
      Cum, elevii nemti nu mai invata la scoala religie,constitutie etc. in aceasta perioada???
      • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult