Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Împăcarea sultanului cu țarul: cum să privim această imagine

Își schimbă Turcia orientarea în materie de politică externă? Aceasta a fost întrebarea cheie a ultimelor zile, în urma întâlnirii de la Sankt Petersburg pe care președintele turc Tayyip Erdogan a avut-o cu omologul său rus, aceasta fiind prima sa vizită externă după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Întâlnirea a reprezentat un prim pas spre normalizarea relațiilor dintre cele două țări, ajunse într-un punct critic după ce două F-16 turcești au doborât un avion de vânătoare Su-24 în noiembrie 2015, provocând moartea a doi aviatori ruși.

În urma acestui incident, Rusia a impus o serie de sancțiuni care au afectat semnificativ economia Turciei, lovind în două sectoare cheie: agricultura și turismul. Exporturile alimentare și agricole către Rusia crescuseră semnificativ înainte de impunerea sancțiunilor, acestea câștigând cotă de piață după ce Rusia a impus un embargo importurilor din UE.

În urma sancțiunilor ruse, exporturile Turciei către Federația Rusă au scăzut cu 60,5% în primele șase luni ale anului 2016, conform Daily Sabah. Totodată, turismul rus reprezenta o sursă importantă de venituri pentru Turcia, iar după incidentul din noiembrie efectul a fost imediat: în primele șase luni ale acestui an, numărul turiștilor ruși în Turcia a scăzut cu 87%, iar sectorul turistic a înregistrat pierderi de 840 de milioane de dolari. Înainte ca relațiile între cele două țări să se deterioreze, patru milioane de turiști ruși vizitau anual Turcia.

Dincolo de aspectul economic, întâlnirea dintre cei doi lideri a constituit totodată un mesaj către Occident. Pentru Putin, imaginea de lider puternic pe plan extern este crucială în contextul alegerilor parlamentare din septembrie, ca să compenseze pentru problemele economice prin care trece Rusia. Dacă președintele rus a devenit persona non grata în rândul liderilor occidentali după ce a anexat Crimeea, schimbând cu forța granițele europene pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, omologul său turc a fost intens criticat pentru valul masiv de arestări ce a urmat tentativei de lovitură de stat.

În urma întâlnirii, Vladimir Putin a anunțat că sancțiunile vor fi ridicate treptat, pe când Erdogan a declarat că apelul liderului rus în noaptea puciului eșuat a reprezentat un „sprijin psihologic” și că „axa prieteniei Moscova - Ankara” va fi restabilită.

În ceea ce privește Rusia, unul din obiectivele stabilite în cadrul întâlnirii Putin - Erdogan a fost repornirea proiectelor Turkish Stream, prin care Rusia ar livra Turciei și Europei gaz, și cel al centralei nucleare Akkuyu, ce ar urma să fie construită de Rosatom. Acest anunț s-a dorit a fi un mesaj pentru liderii occidentali, însă este neclar dacă proiectele vor fi finalizate.

Marius Comper

Pentru liderul turc, reacția întârziată a liderilor occidentali la tentativa de lovitură de stat a lăsat impresia că aceștia s-ar fi adaptat la noua stare de fapt în cazul în care puciul ar fi reușit. De asemenea, oficialii turci sunt deranjați de obiecțiile acestora în legătură cu deținerea în urma puciului a zeci de mii de persoane.

„Am primit susținere necondiționată din partea Rusiei, spre deosebire de alte țări”, a declarat de curând ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Erdogan a fost și mai explicit: „Când domnul Putin m-a sunat pentru a-și prezenta condoleanțele, nu m-a criticat cu privire la numărul de militari și de birocrați concediați, pe când toți europenii m-au întrebat «de ce au fost deținuți atâția soldați, de ce au fost concediați atâția oameni din sectorul public?». În loc să prezinte empatie, liderii occidentali au avut reacția opusă. Asta ne întristează și este inacceptabil”, a spus președintele turc pentru Le Monde

Cum au fost reluate relațiile dintre Turcia și Rusia?

Vizita în Rusia reprezintă prima ieșire din țară a lui Erdogan după tentativa de puci, însă merită subliniat că Vladimir Putin a fost cel de-al doilea lider străin pe care președintele turc l-a întâlnit după evenimentele din 15 iulie, primul fiind președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. Acesta a avut un rol cheie în refacerea relațiilor dintre Turcia și Rusia, fiind totodată primul lider care a ieșit public cu un mesaj de susținere pentru Erdogan în timpul tentativei de puci.

De curând, jurnalistul Murat Yekin a dezvăluit în Hurryet modul în care liderul kazah a contribuit la refacerea relațiilor turco-ruse. Apropierea a început în iunie, înainte ca tentativa de lovitură de stat să aibă loc, atunci când președintele Erdogan a trimis o scrisoare Rusiei în care își cerea scuze familiei aviatorilor uciși. Povestea din spatele scrisorii, așa cum a fost descrisă de Yekin, pare una desprinsă din scenariile filmelor cu spioni.

La finalul lunii aprilie, șeful Statului Major Turc, Generalul Hulusi Akar, i-a spus lui Erdogan despre existența unui posibil canal de dialog prin care să fie rezolvată criza cu Rusia. Cavit Çağlar, un fost politician astăzi implicat în industria textilelor, formase relații de afaceri în Daghestan, o republică din cadrul Federației Ruse. În anii '90, Çağlar a fost ministru de stat în cabinetul lui Suleyman Demirel, iar în acea perioadă el l-a cunoscut pe actualul președinte al Daghestanului, Ramazan Abdulatipov. Conform surselor jurnalistului turc, Abdulatipov are acces la Putin prin șeful său de cabinet, Yuri Ushakov.

Çağlar ajutase statul turc și în trecut, oferind în 1999 avionul său privat serviciilor secrete turce, care l-au folosit pentru a zbura în Kenya și a-l captura pe liderul PKK Abdullah Öcalan într-o operațiune comună cu CIA-ul. După ce s-a întâlnit cu Çağlar pe 30 aprilie, în compania generalului Akar, Erdogan a aprobat misiunea și l-a desemnat persoană de contact pentru Turcia în relațiile cu Ushakov referitoare la Rusia pe purtătorul său de cuvânt, İbrahim Kalın.

Kalin a elaborat prima versiune a scrisorii prin care Turcia își exprima regretul pentru incidentul de anul trecut, iar aceasta a fost transmisă prin Çağlar și Abdulatipov spre Moscova, cele două părți editând de câteva ori conținutul și forma scrisorii în mai și la începutul lunii iunie.

Pe 22 iunie, ambasadorul Kazahstanului la Ankara, Zhanseit Tuimebayev, l-a chemat pe Kalin cu o notă „urgentă”. Nazarbaev se întâlnise cu Putin la Sankt Petersburg și transmisese că, dacă Erdogan era pregătit să trimită scrisoarea, Putin era pregătit să o accepte. În acel moment, Erdogan s-a confruntat cu o dilemă. Deși își dorea normalizarea relațiilor cu Rusia, el nu era pregătit să trimită o scrisoare care să conțină cuvintele „scuze” și „compensație”, căci nu dorea să-și ceară scuze pentru apărarea granițelor țării.

Pe 23 iunie, înainte de cina de iftar, Tuimebayev i-a trimis din nou o notă „urgentă” lui Kalin. Nazarbaev aterizase în Tașkent, capitala Uzbekistanului, unde avea loc summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, și urma să se întâlnească cu Putin în dimineața următoare, înainte de închiderea summitului la ora 13:00. Dacă scrisoarea ar fi putut ajunge acolo până la această oră, chiar și ușor editată, existau șanse să pună punct crizei dintre Turcia și Rusia. Kalin l-a informat imediat pe Erdogan, care l-a chemat pe generalul Akar la sediul președinției la ora 23:00.

Între timp, Kalin a redactat o nouă variantă a scrisorii, reușind alături de translatorii ruși și de diplomații din cadrul ambasadei kazahe din Ankara să găsească termenul rus „izvinite”, un cuvânt cu înțeles mai puternic decât „îmi pare rău”, dar care evita cuvântul „scuze”.

Erdogan a semnat scrisoarea și i-a cerut lui Kalin să decoleze imediat. Avionul prezidențial, la bordul căruia se afla Kalin, a plecat din Ankara la ora 3 în dimineața zilei de 24 iunie. Prima oprire a fost la Istanbul, unde i s-au alăturat Çağlar, consilierul acestuia și un translator rus. La 4:30 avionul a decolat din Istanbul, însă nu avea permisiune de survol din partea Georgiei, Azerbaidjanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului. Ministerul de Externe a început să contacteze autoritățile din capitalele statelor. Cu ajutorul Wi-Fi-ului de la bordul avionului prezidențial, echipajul a reușit să schimbe mesaje prin WhatsApp și să obțină permisiunea de survol din partea Georgiei cu 20 de minute înainte să intre în spațiul său aerian. Permisiunea din partea Azerbaidjanului a venit când avionul se afla deasupra Georgiei, iar cea din partea Turkmenistanului atunci când se afla deasupra Azerbaidjanului. În cazul Uzbekistanului, pasagerii nu au primit niciun răspuns. Spațiul aerian al țării fusese închis din motive de securitate cu privire la summitul de la Shanghai. Nazarbaev a oferit echipajului un elicopter prezidențial kazah care aștepta în Chimkent, lângă granița uzbekă, pentru a-i duce la Tashkent, însă avionul ce se afla acum deasupra Turkmenistanului risca să rămână fără combustibil. În cele din urmă, Nazarbaev a apelat la președintele uzbek Islam Karimov și a cerut permisiune de zbor pentru „vizitatorii săi din Turcia”. Karimov a aprobat-o.

Avionul turc a aterizat în Tașkent la 12:15. Nazarbaev îl aștepta și a condus delegații la sala de ședințe. Președintele Kazahstanului a cerut varianta în limba rusă a scrisorii, a citit-o cu atenție și a dat verdictul: „Este bună”. În acel moment, delegația turcă a aflat că Putin și delegația sa se aflau în camera alăturată. Nazarbaev i-a întrebat dacă poate să li se alăture Ushakov, i-a spus acestuia că scrisoarea este acceptabilă și a comunicat tuturor din încăpere că și-a încheiat misiunea și că restul acțiunii le aparține.

La scurt timp după ce i-a dus lui Putin scrisoarea, Ushakov s-a întors cu decizia de aprobare, deși Putin o găsise „ceva mai aproape de poziția turcă” din cauza eliminării cuvântului „scuze”. Kalin și Ushakov au căzut de acord ca declarația să fie făcută pe 27 iunie la Moscova, după ce Ankara ar fi văzut mesajul în prealabil. Rușii s-au ținut de cuvânt, iar declarația a fost făcută la timp. Pentru Turcia, declarația a venit la doar o zi după ce normalizarea relațiilor cu Israel a fost finalizată în cadrul unei întâlniri la Roma. Astfel, Turcia îndeplinea doi pași mari pentru refacerea relațiilor cu două țări importante din regiune.

Un element important al relațiilor Turciei cu Rusia și Israelul este energia. Turcia importă aproape în totalitate gazul natural pe care îl folosește, iar mai bine de jumătate vine din Rusia. O relație bună cu Israelul, ce a descoperit recent rezerve masive de gaz natural, i-ar oferi șansa de a-și diversifica sursele. În ceea ce privește Rusia, unul din obiectivele stabilite în cadrul întâlnirii Putin - Erdogan a fost repornirea proiectelor Turkish Stream, prin care Rusia ar livra Turciei și Europei gaz, și cel al centralei nucleare Akkuyu, ce ar urma să fie construită de Rosatom. Acest anunț s-a dorit a fi un mesaj pentru liderii occidentali, însă este neclar dacă proiectele vor fi finalizate.

Vizita președintelui Erdogan la Sankt Petersburg a reprezentat un mesaj transmis capitalelor occidentale, dar a fost totodată și un semn de pragmatism. Turcia nu își poate permite relații tensionate cu toți vecinii, iar războiul din Siria nu poate avea o soluție politică fără implicarea celor două state.

În ciuda relațiilor îmbunătățite, Rusia și Turcia continuă să aibă obiective diferite în Siria. Vladimir Putin consideră esențială supraviețuirea regimului Assad, pe când Turcia dorește îndepărtarea dictatorului sirian de la putere. De altfel, cele două țări s-au găsit în tabere opuse când rebelii susținuți de turci au reușit eliberarea Alepului de sub asediul armatei siriene susținute de Rusia.

Diplomați din ambele țări au anunțat că se așteaptă la o îndulcire a tonului adoptat în plan public de Turcia în ceea ce-l privește pe Assad. Există deja semne că Turcia acceptă parțial poziția Moscovei, care susține că regimul lui Assad reprezintă un garant al menținerii statului sirian și insistă ca acesta să joace un rol într-o perioadă de tranziție. Turcia, la rândul său, dorește să obțină o reducere a susținerii Rusiei pentru kurzi, obiectiv pe care experții în politica externă rusă îl consideră nerealist. „Între kurzi și comunitatea diplomatică rusă există legături vechi și nu vom renunța niciodată la acest atu”, a declarat o sursă rusă pentru Financial Times. Cu toate acestea, Rusia a încetat de curând să mai solicite ca reprezentanții kurzilor să fie prezenți la negocierile de pace.

Cum va afecta apropierea de Moscova relația Turciei cu NATO?

Oficiali din cadrul NATO au declarat recent că, în ciuda retoricii agresive a oficialilor turci, în cadru privat relația de lucru continuă să decurgă normal.

Protecția NATO este crucială pentru Turcia, aceasta depinzând în totalitate de interceptoarele Patriot și Aster desfășurate de Alianță pe teritoriul său pentru protecția aeriană împotriva rachetelor balistice și de croazieră. De altfel, în timpul tensiunilor recente cu Rusia, oficialii turci au cerut NATO să își intensifice prezența pe teritoriul turc.

Majoritatea analiștilor consideră că nu există riscul ca Turcia să părăsească NATO și că nici Rusia nu dorește acest lucru. Miza cea mai mare pentru Rusia o reprezintă erodarea NATO, un obiectiv strategic pentru Putin, iar răcirea relațiilor între Occident și Turcia reprezintă o fisură ce poate fi exploatată. James Nixey, șeful programului Rusia și Eurasia din cadrul think-tank-ului britanic Chatham House, a declarat pentru FT că „Rusia nu dorește plecarea Turciei din NATO, ci ar avea de câștigat având relații bune cu un membru NATO. Statul rus are răbdare, așa că, dacă va vedea oportunitatea să accentueze fisurile din cadrul Alianței, o va face”.

Protecția NATO este crucială pentru Turcia, aceasta depinzând în totalitate de interceptoarele Patriot și Aster desfășurate de Alianță pe teritoriul său pentru protecția aeriană împotriva rachetelor balistice și de croazieră. De altfel, în timpul tensiunilor recente cu Rusia, oficialii turci au cerut NATO să își intensifice prezența pe teritoriul turc.

Marius Comper

Chiar dacă Turcia nu va părăsi NATO, relația sa cu SUA se află într-un punct critic. Faptul că SUA continuă să-l găzduiască pe Fethullah Gülen, considerat de turci instigatorul puciului, este considerat inacceptabil de către președintele Erdogan. „Ce fel de parteneri strategici suntem dacă SUA continuă să găzduiască un om a cărui extrădare am cerut-o?”, a întrebat Erdogan.

Președintele Erdogan a lansat un apel explicit către SUA, cerând oficialilor americani să aleagă între Fethullah Gülen și Turcia. Gülen trăiește în Pennsylvania, de unde conduce o rețea globală de instituții de învățământ și media ce este catalogată de turci drept teroristă. Turcia cere extrădarea lui Gülen, însă majoritatea experților cred că este improbabil ca Turcia să poată oferi dovezi care să convingă justiția americană. Unii experți afirmă că, și în cazul în care Turcia ar putea proba implicarea lui Gülen în lovitura de stat, legislația americană prevede extrădarea doar pentru infracțiunile comise pe teritoriul altui stat; dacă Gülen ar fi organizat lovitura de stat din SUA, legile americane spun că acesta trebuie judecat pentru orice presupusă infracțiune tot în SUA.

În ciuda afirmațiilor făcute public de oficialii turci, neoficial aceștia subliniază că legăturile între Turcia și SUA sunt puternice și că acestea s-au menținut și pe parcursul altor momente de criză din trecut, precum invazia Ciprului în 1974 sau refuzul de a servi drept bază pentru SUA în timpul războiului din Irak. O clarificare a relației va avea loc, cel mai probabil, odată cu vizita vicepreședintelui american Joe Biden la finalul lunii august, vizită anunțată de premierul turc dar neconfirmată oficial încă de partea americană.

Un lucru este cert: deși Turcia și Rusia au deschis calea spre normalizarea relațiilor, diplomații occidentali consideră că Turcia este dependentă de Occident. UE este un partener comercial mai important decât Rusia, iar NATO oferă Turciei garanții de securitate imposibil de replicat. Concluzia a fost oferită de un diplomat european care a declarat pentru Financial Times sub protecția anonimatului că „Erdogan poate să aibă câte ieșiri nervoase vrea, dar știe că are nevoie de noi. Știe că nu poate avea încredere în Putin. Câte războaie ruso-turce au fost în ultimii 300 de ani? Și câte au fost câștigate de Turcia?”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Putin... Tar. Erdogan... Sultan. Nici ca metafore nu suna bine. E fortata si puerila asemanare de sens! E greu sa gasesti metafore pentru cei doi. La Putin, poate s-ar potrivi Hrusciov. La Erdogan, poate chiar Ataturk insusi.
    • Like 0
  • check icon
    Sfârșitul se vrea isteț-analitic: „Erdogan poate să aibă câte ieșiri nervoase vrea, dar știe că are nevoie de noi. Știe că nu poate avea încredere în Putin. Câte războaie ruso-turce au fost în ultimii 300 de ani? Și câte au fost câștigate de Turcia?”. Păi tocmai asta este, că nu e vorba de un război ruso-turc ci, din contra, de o alianță ruso-turcă, construită treptat și finalizată prin ieșirea Turciei din NATO și alăturarea de Rusia. Eu n-aș fi chiar așa de optimist precum arată „experții” ăștia anonimi. Mari oameni, mari caractere.
    • Like 0
    • @
      golan check icon
      Nu cred ca ai inteles. Aliantele au loc intre membri care pot coopera sau intre puteri egale cu interese comune. Turcia nu poate nici rivaliza, nici coopera cu Rusia. Fara capacitatea de a se apara de rusi sau fara parteneri de incredere acolo, nu poate exista o alianta. Este destul de elementar.
      • Like 0


Îți recomandăm

Tășuleasa Social

„Este o uriașă sală de clasă și o formă de protest. S-au înscris foarte mulți adolescenți și tineri. Generația noastră le lasă lor o datorie. Și uneori le lăsăm conștient datoria asta, iar ei vor trebui să repare toate problemele care decurg din ea”, spune Alin Ușeriu. (Foto: Facebook Tășuleasa Social)

Citește mai mult

Carmen Avram, BEC - Inquam Photos / Octav Ganea

„Erau fericiți că ajunseseră acolo, doreau să facă ceva. Și din față erau ăia, ca la Hollywood, cu ventilatoare, cu...să îi oprească din a avansa”. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Citește mai mult