Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Profesoară de educație muzicală: „M-am întâlnit cu o tânără care vindea salată în piață și mi-a spus: «Doamna, știți cum mă gândesc la dvs?! Mai stau așa câteodată și ascult Carmen de Bizet. Ce femeie! Ce viață!» Asta e performanța mea”

Antoaneta Luchian

Foto: Facebook Antoaneta Luchian

Antoaneta Luchian, profesor de educație muzicală la Colegiul Național din Iași și Colegiul Național Costache Negruzzi din Iași, profesor MERITO 2023, cu o experiență de 18 ani în învățământ, a spus la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că salarizarea este o condiție minimă pentru a atrage absolvenți de valoare în sistem.

„Atunci când tu oferi foarte puțin, nu poți să atragi calitate”, vede ea.

La examenele de titularizare s-a convins că nivelul de pregătire al multor candidați este extrem de redus. „ Am corectat în anii trecuți la examenele de titularizare. Nivelul de pregătire e foarte scăzut, foarte scăzut. În momentul în care citești teza, îți dai seama că acel om a fost în fața elevilor, cineva l-a lăsat să treacă acolo, iar pentru că nu ai ce să pui în loc, va rămâne în fața elevilor. Este groaznic ce se întâmplă”, a spus profesoara.

Antoaneta Luchian spune că la titularizare și definitivat au fost și lucrări de nota zece, dar foarte puține - 1 la sută din circa 100 de lucrări corectate de ea într-un centru național.  

Întrebată ce salariu are, profesoara a spus că, cu toate gradele didactice și gradația de merit, care înseamnă 25% în plus la salariu, plus ore suplimentare, primește aproximativ 4.500 de lei. Soțul ei, care are gradul 2, are un salariu de 3.500 de lei. „Nu avem rate, avem 2 copii, avem nevoi de formare. Am trecut printr-o pandemie in care ne-am cumpărat toate sistemele, tot ce am avut nevoie, pentru că am fost doi profesori care am predat și 2 copii în online. Până ni s-a dat, noi a trebuit să ne facem treaba. (Vă descurcați cu banii?) Da, pentru că nu avem pretenții foarte mari. Eu nu mă plâng, nu vin să mă plâng, dar mă gândesc ce se întâmplă după ce eu voi ieși”, spune profesoara.

În jurul ei vede cum se schimbă generațiile, iar în cancelarii vin oameni de foarte bună calitate, tineri dornici, dar care după un an sau doi pleacă din învățământ. Ea de ce a rămas? „Îmi place ceea ce fac, e pasiunea mea și rostul meu de a fi”, a mărturisit profesoara.

De multe ori i s-a spus că materia pe care o predă – educația muzicală – este una inutilă și la care toată lumea trebuie să aibă nota zece.

„Da, e materie inutilă pentru planul cadru. Dar nu e materie inutilă pentru copii. Dacă te duci la un copil și îl întrebi - tu asculți muzică? «Da, îmi place ora de muzică». Sau «nu», depinde cu cine face. E un șoc pentru elevii mei să treacă peste mentalitatea asta că la muzică trebuie să înveți. La muzică se pun note de la 1 la 10. Le explic ce trebuie să facă să ajungă la 10 și e responsabilitatea elevilor să aibă media 10. Eu am 670 de elevi pe săptămână, nu pot să am responsabilitatea acestor medii”, spune Luchian.

Este mai performant un profesor de la un colegiu național care pregătește olimpici decât un profesor de țară care ajută un copil să nu abandoneze școala? a fost întrebată de moderatori.

„Nu. Și vă dau exemplul personal. Pentru 6 luni am predat la o școală de cartier unde erau copii din medii foarte defavorizate. Ca să vă dați seama, de 1 martie găseai undeva pe un trotuar vânzând ghiocei, brebenei și alte flori de sezon. Am intrat în școala aceea pentru că profesorul de muzică plecase în timpul anului școlar. Am descoperit niște copii în mijlocul orașului, care aveau parte de o educație și atât. Peste vreo 2 ani m-am întâlnit cu o tânără care vindea salată în piață și mi-a spus așa: Doamna, știți cum mă gândesc la dvs! Mai stau așa câteodată și ascult Carmen de Bizet. Ce femeie! Ce viață! Aia e performanța mea, pentru că am intrat în clasă eu, cu tupeul de profesor de la colegiul național, scriind formule ritmice, predând note. Ei nu știau să scrie, nu înțelegeau ce caut eu acolo, de ce nu cântăm? I-am pus să cânte ce știau, ei cântau niște melodii, erau niște manele, niște cântece ale etniei rome de care nu auzisem în viața mea. Și performanța mea a fost să îi învăț muzica folk și să asculte Carmen de Bizet în mometele lor personale, asta e performanța didactică. Pentru că știți cum e? La mine în școală doar cine nu vrea să facă performanță nu face. Eu am făcut performanță la muzică în colegii care sunt renumite pentru matematică  și română și latină. Pentru că am avut cu ce. Eu am făcut performanță în dezbateri, pentru că am avut cu ce. Eu nu cred că un profesor  de la un colegiu național este mai presus sau pe alt calapod decât cel care predă în mediu rural. Dimpotrivă”, spune profesoara Antoaneta Luchian, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Din câte văd nu se face diferența dintre muzică și educație muzicală. Muzica înseamnă să cânți. Educația muzicală ține de cultura generală: să ai idee ce presupune o simfonie, o operă, să poți descifra un articol de muzicologie etc.
    Din păcate, atât la educație muzicală cât și la educație plastică programele sunt făcute de două tabere care se bat cap în cap: unii susțin că materia este pur vocațională, alții afirmă că ține doar de cultura generală. Ce iese... e vizibil cu ochiul liber.
    • Like 1
  • Marta check icon
    Frumos. Și eu cred că muzica îți îmbogățește viața
    • Like 1
  • Valentin check icon
    I-auzi, frate, profesori slab pregătiți! Băi, ce să vezi! Da' că există dude în programa școlară, în manuale și în subiectele de examen nu ne zice doamna respectivă? Că există subiecte de titularizare greșite, stupide? Că însuși sistemul e vechi, de prin anii 60-70? De profesorii care predau cu brio în afară, dar când ajung în sistem iau note mici pentru că dau de o bălărie de sistem educațional nu ni se spune?
    Profesor fruntaș în Olanda, codaș în România. Care din cele două sisteme e de cacao, cel românesc sau cel olandez? Ia să vedem, ghicește cineva?
    • Like 1
    • @ Valentin
      Hating much? Cîte vrei să spună în 2h de emisiune sau un articol de citit în 5'? Că nu vrea nimeni să piardă 10' la un articol, oricît o fi de interesant.
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Valentin check icon
      În două ore nu se găsea timp pentru problema corupției? Articolul ar fi luat porțiunile mai picante. Numai că despre corupția din educație nu se prea vorbește.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult