Ucraina: Nu e o zi cu veşti bune

Imagine din orașul Mariupol - combinatul metalurgic Illich Iron & Steel Works, a doua cea mai mare întreprindere metalurgică din Ucraina, într-o zonă controlată de forțele separatiste susținute de Rusia. 16 aprilie 2022. Foto Alexei Alexandrov / AP - The Associated Press / Profimedia

54 de zile de când a început războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în ziua de duminică, dar și peste noapte, le relatez mai jos. În plus, rezum și cum arată situația pe câmpul de luptă:

- Potrivit celei mai recente evaluări de duminică spre luni a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), forțele ruse au capturat probabil portul Mariupol pe 16 aprilie, în ciuda negărilor Statului Major ucrainean, reducând astfel rezistența organizată ucraineană în oraș la fabrica Azovstal din est. Concret, la Mariupol, rușii controlează toată partea urbană, notează ISW. 

- Analiștii americani precizează și că grupuri izolate de trupe ucrainene ar putea rămâne active în Mariupol în afara fabricii Azovstal, dar acestea vor fi probabil eliminate de forțele ruse în zilele următoare. Forțele ruse probabil încearcă să-i forțeze pe apărătorii rămași ai fabricii Azovstal să capituleze printr-un atac copleșitor pentru a evita operațiuni costisitoare de curățare a zonei, dar apărătorii ucraineni rămași par intenționați să organizeze o acțiune finală. Forțele ruse vor finaliza probabil capturarea Mariupolului săptămâna aceasta, dar atacurile finale vor continua probabil să le coste scump, mai evaluează ISW. 

- Forțele ruse au continuat să se adune pe axa Izium și în estul Ucrainei, incluzând din ce în ce mai mulți recrutați proxy de calitate scăzută, în paralel cu atacuri continue și fără succes la scară mică. Pe scurt, forțele ruse nu au ocupat niciun teritoriu pe axa Izium sau în regiunile Donețk și Lugansk în ultimele 24 de ore, scrie ISW, care mai subliniază că Evgeny Prigozhin, finanțator al Grupului Wagner, este probabil activ pe teren în estul Ucrainei pentru a coordona recrutarea și finanțarea Grupului de mercenari Wagner.

- Forțele ruse care se desfășoară în estul Ucrainei continuă să se confrunte cu probleme semnificative de moral și de aprovizionare și pare puțin probabil să intenționeze sau să fie capabile să efectueze o ofensivă majoră în zilele următoare. Viceministrul ucrainean al Apărării, Anna Malyar, citat de ISW, a declarat pe 17 aprilie că armata rusă nu se mai grăbește să lanseze o ofensivă în estul Ucrainei, după ce a învățat din experiența lor în jurul Kievului, însă forțele ruse continuă atacurile localizate.

- După ce forțele ucrainene care rezistă la Mariupol au fost înconjurate în uzina Azovstal, Armata Rusă pare a dori să reia ofensiva dinspre sud spre Zaporijie. Nu este clar în cât timp sau dacă forțele de la Mariupol vor fi disponibilizate pe alte linii de atac, mai spune ISW.

Cadavrul unui civil zace la pământ la o stație de autobuz, nu departe de o zonă distrusă în timpul unei lupte grele la combinatul metalurgic Illich Iron & Steel, din Mariupol, Ucraina, 16 aprilie 2022. Foto: Alexei Alexandrov / AP - The Associated Press / Profimedia

- La Herson, rușii au în continuare poziții defensive, care sunt hărțuite de Armata Ucraineană. Aceasta a raportat că a reușit să distrugă sâmbătă zece vagoane de muniție rusească, dar ISW nu a putut confirma în mod independent această afirmație.

- ISW mai spune că rușii atacă permanent pe linia din Donbas, dar ofensivele sunt slabe, în așteptarea unui atac masiv dinspre Izium care întârzie.

- Harkov este acum la limita nordică a frontului din est. Aici sunt concentrate mare parte din atacurile rusești. Au răsunat sirenele de atac aerian și la Kramatorsk, oraș de importanță strategică din regiunea Donețk. Aici s-au dat lupte grele și în 2014 și tot aici ar urma o ofensivă rusă în următoarea perioadă, afirmă experții militari. Linia frontului este la circa 50 de kilometri nord.

- În evaluarea de luni dimineață a războiului din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării transmite că comandanții ruși vor fi îngrijorați de timpul necesar pentru a captura orașul Mariupol. Rezistența ucraineană concertată a testat sever forțele ruse și a dus la pierderi materiale și umane, încetinind înaintarea Rusiei în alte părți.

- Londra mai spune că efortul de a captura Mariupol a avut un cost semnificativ pentru locuitorii săi. Zone mari de infrastructură au fost distruse, în timp ce populația a suferit pierderi semnificative.

- Ministerul britanic al Apărării mai precizează și că dirijarea zonelor populate din Mariupol se aliniază cu abordarea Rusiei față de războiul din Cecenia în 1999 și cel din Siria din 2016. Acest lucru se întâmplă în ciuda afirmațiilor din 24 februarie 2022 ale Ministerului rus al Apărării, care sublinia că Rusia nu va lovi orașele și nici nu va amenința populația ucraineană.

Ucraina a respins, duminică, ultimatumul Rusiei privind predarea forţelor de la Mariupol şi a anunţat că luptătorii ucraineni vor rezista „până la capăt”

- Armata ucraineană a raportat duminică noi atacuri aeriene ale forţelor ruse asupra oraşului Mariupol, după respingerea unui ultimatum rusesc pentru ca luptătorii locali să se predea forţelor ruse care asediază oraşul. Trupele ruse şi-au concentrat atacurile asupra oraşului-port şi asupra oţelăriei Azovstal, ambele scene ale unor bătălii crâncene de zile întregi.

- Rusia ameninţase anterior cu anihilarea trupelor baricadate în oţelărie, dacă acestea nu se predau. Ucrainenii au respins însă ultimatumul rusesc de a depune armele şi de a se preda până duminică la prânz. Unităţile ucrainene, inclusiv 400 de mercenari străini, se ascund în oţelăria Azovstal, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaţenkov. În uzină se află aproximativ 2.500 de luptători, potrivit surselor ruse, care au declarat sâmbătă că oraşul se află sub control rusesc.

- Trupele ucrainene care s-au retras în uriașul combinat siderurgic Azovstal din Mariupol - ce aparține miliardarului Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina - ar putea rezista mult timp cu ajutorul tacticilor de gherilă, folosindu-se de rețeaua sa de buncăre și tuneluri, susține un expert militar britanic. Justin Crump, de la firma de consultanță în domeniul securității Sibylline, a declarat pentru BBC că ucrainenii „sunt foarte bine pregătiți pentru apărare”, după ce au avut la dispoziție peste 50 de zile pentru a fortifica situl și a construi rute de evacuare. „Bănuiesc că, dacă nu vor fi nimiciți, vor rămâne acolo mult timp. Ar putea face demara ofensive noaptea și apoi să se întoarcă înăuntru apoi”, a sugerat expertul. El estimează că până la 800 de luptători apără uzina, conduși de Batalionul Azov, miliție a naționaliștilor, care a fost însă integrată în Garda Națională ucraineană. Este o grupare pe care Rusia o consideră „neonazistă”.

- Premierul Ucrainei a spus duminică că soldații vor lupta până la capăt, deși mai controlează doar uzina Azovstal, iar armatele lui Putin ar pregăti și un desant naval, ca să-i atace pe apărători din două direcții.

- La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ca continua lupta în regiunea Donbas și că "nu are nicio intenție de a se preda". Într-un interviu difuzat duminică de CNN, Zelenski a transmis că nu va permite ca Moscova să preia Donbasul și o parte din estul Ucrainei pentru a opri conflictul. "Suntem foarte clari! Nu avem nicio pretenție asupra teritoriilor nimănui, dar nu vom renunța la ale noastre", a adăugat liderul ucrainean.

 Zelenski critică întârzierile în livrările de armament către ţara sa

 Totodată, Volodimir Zelenski a criticat întârzierile în livrările de armament către ţara sa, notează luni agenția de presă germană DPA. „Fiecare întârziere legată de arme, fiecare întârziere politică este o permisiune pentru Rusia să ia vieţile ucrainenilor. Aşa interpretează Rusia. Nu acesta ar trebui să fie cazul în realitate”, a spus duminică noapte Zelenski în discursul său zilnic. Experţi militari cred că Ucraina va avea nevoie de mult mai multe arme grele în estul ţării pentru a rezista atacurilor. Zelenski a mulţumit partenerilor care „ajută cu adevărat cu tot ce pot”. „Dar cei care au armele şi muniţia de care avem nevoie şi întârzie livrarea lor trebuie să ştie că soarta acestei bătălii depinde de asemenea de ei. Soarta oamenilor care pot fi salvaţi”, a spus el.

Mariupol  - un locuitor cară bidoane de apă cu un cărucior de copil / Foto: Sergei Bobylev / TASS / Profimedia

- În același timp, preşedintele ucrainean a declarat că l-a invitat în Ucraina pe președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a vedea că armata rusă comite "genocid", termen pe care liderul francez a refuzat până acum să îl folosească.

- Președintele ucrainean a mai declarat că are dificultăți în a crede în seriozitatea „unor țări sau a unor lideri” după escaladarea războiului din țara sa, relatează CNN. „Nu mai cred lumea. După ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina - vreau să spun că nu cred că ar trebui să mai credem - unele țări sau pe unii lideri. Nu le mai credem cuvintele. După escaladarea Rusiei, nu ne credem vecinii”, a spus Zelenski întrebat de Jake Tapper de la CNN dacă nu i se par fără valoare declarațiile unor lideri mondiali care spun ”niciodată din nou”, un slogan care este asociat cu Holocaustul și care este rostit adesea după comiterea unor crime împotriva umanității.

 - Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, singurul lider occidental care s-a întâlnit cu preşedintele Rusiei de la începutul invaziei din Ucraina, spunecă Vladimir Putin are „propria logică de război” și crede că va câştiga în Ucraina. „I-am spus clar că atitudinea lui, punctul lui de vedere nu este împărtășit de nimeni. El vede invazia ca pe un fel de operațiune de autoapărare a Federației Ruse. El numește asta operațiune militară specială. Eu o numesc război”, a continuat Nehammer. „Trebuie să ne uităm în ochii lui şi trebuie să-l confruntăm cu ceea ce vedem în Ucraina”, a mai spus Karl Nehammer, explicându-și astfel vizita la Moscova, care a fost criticată de mulţi lideri europeni.

- Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, despre stabilitatea financiară a Ucrainei şi reconstrucţia ţării după război, informează luni Reuters. La rândul său, prim-ministrul ucrainean Denis Şmigal a declarat duminică că va participa la reuniunile Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale de la Washington din această săptămână, unde va urmări să obţină mai multă asistenţă financiară pentru Ucraina.

- Fostul preşedinte şi premier al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat din nou Europa că îşi poate crea probleme economice prin măsurile luate împotriva Rusiei. „Insolvenţa Rusiei poate deveni insolvenţa Europei”, a spus Medvedev, care în prezent este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate de la Moscova. Oficialul rus a avertizat Europa şi despre alte consecinţe posibile ale sancţiunilor occidentale împotriva ţării sale, sugerând că acestea ar putea provoca o hiperinflaţie pentru care "nu se va mai putea da vina pe ruşii cei răi". Un alt rezultat ar putea fi o penurie de alimente de bază, a adăugat Medvedev.

Papa Francisc, apel global în acest „Paşte în vremuri de război”

- Papa Francisc a făcut duminică un nou apel global, cerând să se asculte strigătul de pace al oamenilor în acest „Paşte în vremuri de război”. „Ucraina a fost crunt încercată de violenţa şi distrugerile războiului crud şi fără sens în care a fost târâtă”, a spus suveranul pontif, în fața a 50.000 de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru din Roma.

Foto: Stefano Spaziani / UPI / Profimedia

-Un desen animat din perioada sovietică a fost cenzurat în Rusia, pentru că personajele explicau că litera Z este un semn fascist. În plus, în mod ironic, submarinul cu care copiii din desenul animat explorează fundul mării se numește „Neptun”, așa cum se numesc și rachetele ucrainene cu care Kievul susține că ar fi scufundat, zilele trecute, nava-amiral a flotei ruse, „Moskva”, care acum zace pe fundul Mării Negre.

- Unii dintre cei mai bogați oameni născuți în Rusia cer Occidentului să nu-i mai considere „ruși”. Printre ei se numără fondatorul companiei Telegram și cofondatorul băncii digitale Revolut. Este vorba despre miliardari care s-au stabilit în alte țări și care au și alte cetățenii. Fie că le este frică de sancțiunile economice, fie că s-au opus dintotdeauna regimului de la Kremlin, ei solicită acum public să nu fie numiți ruși.

Un marinar de pe crucișătorul „Moskva” i-a spus mamei la telefon că nava a fost lovită de trei rachete

-În jur de 40 de marinari ruși au murit, mai mulți sunt dați dispăruți și mulți alții au fost răniți în evenimentele care au dus, joia trecută, la scufundarea navei de război „Moskva”, relatează publicația rusă independentă „Novaia Gazeta Europa”, citând-o pe mama unui marinar aflat la bord. Mama citată de „Novaia Gazeta. Evropa” a declarat că fiul ei i-a spus într-un apel telefonic că nava „Moskva” a fost lovită de trei rachete venite dinspre uscat, de pe teritoriul ucrainean, relatează BBC.

- Uniunea Europeană intenționează să sancționeze cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, în următorul pachet de sancțiuni, a spus duminică șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit BBC. Și alte instituții bancare vor fi sancționate, mai menționat președinta executivului european.

- Pe rețelele sociale au apărut duminică imagini cu cozi uriașe la apă în orașul Nikolaev, după ce sistemul de alimentare a fost distrus de bombardamente. Localnicii sunt nevoiți să aștepte la rând pentru a lua apă din râuri și izvoare. Primarul a transmis că va dura o perioadă până când va fi reparată conducta, deoarece accesul în zona afectată se face foarte greu.

Coloană de camioane pe zeci de kilometri, între Polonia și Belarus

- O coloană uriașă de camioane s-a format sâmbătă noaptea la granița dintre Polonia și Belarus, în condițiile în care șoferii ruși și bieloruși încearcă să părăsească Uniunea Europeană în termenul limită impus prin al cincilea pachet de sancțiuni. În preajma termenului limită de sâmbătă, coloana de camioane ajunsese la 80 de kilometri, unele dintre ele fiind blocate de 33 de ore, scrie BBC, care mai amintește că nu se știe ce se va întâmpla cu alte mii de camioane din cele două țări despre care se estimează că se află în prezent pe teritoriul UE. Ele sunt în pericol de a fi confiscate de autorități.

- Imaginile epavei celui mai mare avion din lume, Antonov AN-225, lovit de rachete rusești la începutul războiului din Ucraina, au făcut înconjurul lumii. Autoritățile ucrainene se gândesc să-l facă să zboare din nou, dar nu va fi nici ușor, nici ieftin, relatează CNN. Construit în anii 1980 pentru a transporta navete spațiale sovietice, avionul a căpătat o a doua viață după Războiul Rece, ca cel mai mare avion cargo din lume. A fost însă distrus la sfârșitul lunii februarie când rușii au atacat aerodromul Hostomel, din apropiere de Kiev.

- Orașul Harkov din nord-estul Ucrainei a îndurat pe parcursul zilei de duminică, încă o zi de bombardamente intense, potrivit oficialilor regionali. Oleg Sinegubov, șeful administrației regionale din Harkov, a declarat duminică pe contul Telegram: „Astăzi, în plină zi, au avut loc bombardamente asupra părții centrale a orașului, asupra zonei rezidențiale Saltivka, cu sisteme de rachete multiple și artilerie. Din nefericire, 20 de persoane au fost rănite, iar 5 persoane au fost ucise. Blocuri de locuințe și alte infrastructuri civile au fost avariate”.

 -Ihor Terehov, primarul orașului, a declarat, la rândul său, că zonele rezidențiale au fost atacate duminică dimineața, iar după-amiază au fost trase rachete asupra centrului orașului. El spune că zeci de clădiri au fost avariate și sunt morți și răniți.

- Oleg Sinegubov susține însă că, în ciuda atacurilor, forțele ucrainene îi împing pe ruși înapoi spre est de oraș. El afirmă că la aproximativ 40 de kilometri sud-est de Harkov, mai multe sate au fost eliberate. Dacă acest lucru este adevărat și dacă progresele ucrainene la est de Harkov se mențin, eforturile Rusiei de a-și reface forțele care se adună în estul Ucrainei pentru o ofensivă în Donbas ar putea fi îngreunate, scrie CNN.

- Serviciile pentru situații de urgență au spus duminică după-amiază că 18 adrese din Harkov au fost lovite ca urmare a bombardamentelor în partea centrală a orașului. Au luat foc apartamentele de la etajele patru și cinci într-o clădire cu cinci etaje. 160 de pompieri au intervenit pentru stingerea incendiilor.

- Un monument al unui comandant sovietic considerat erou în al Doilea Război Mondial, mareșalul Gheorghi Jukov, a fost demolat în orașul ucrainean Harkov.

- Forțele ruse dețin în continuare controlul complet asupra districtului Borivski din regiunea ucraineană Harkov, dar trupele Moscovei „se retrag treptat” din zonă în direcția regiunii Donețk, a declarat duminică Consiliul municipal din localitatea Borova, într-o declarație publicată pe Telegram, citată de France 24.

- „Nu există conexiune mobilă și nici internet, sunt imposibil de restabilit, pentru că teritoriul este ocupat de ruși. Unele zone au rămas fără electricitate și gaz”, a transmis Consiliul municipal din Borova. Potrivit declarației, trupele rusești sunt găzduite în clădirile Consiliului, în Casa de Cultură, în spitalul din localitate și în casele unor civili. „Autoritățile de ocupație” din zonă au fost numite din rândul colaboratorilor locali, care urmează să coordoneze activitățile administrative din comunitate.

- Consiliul municipal mai spune că unele zone ale comunității au suferit pagube semnificative și că nu a reușit să ia legătura cu spitalul psihiatric din zonă, care adăpostea aproximativ 200 de pacienți. Problema livrării de medicamente la spitalul din satul Borova, inclusiv anestezice, și a ajutorului umanitar pentru populație sub formă de alimente, produse de igienă și produse de primă necesitate este acută, a declarat Consiliul. Au fost trimise apeluri către vicepremierul Irina Vereșciuk, care este și ministru pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar în Ucraina, și către șeful administrației militare regionale din Harkov, Oleh Sinegubov, pentru a organiza coridoare umanitare pentru evacuarea și livrarea de ajutoare în zonă, potrivit comunicatului.

NEXTA:  Fiul de 16 ani al șefului administrației regionale din Zaporojie, răpit de ruși

- Fiul de 16 ani al șefului administrației regionale din Zaporojie a fost răpit de ruși. Informația e publicată de agenția NEXTA, care îl citează chiar pe oficialul din Zaporojie, Oleg Buriak.

- Cel puțin două persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite, duminică, după ce orașul Zolote, din estul Ucrainei, a fost bombardat de forțele ruse, a declarat guvernatorul local, relatează Reuters.

- Rusia susține că activitatea în creştere a NATO în Arctica ar putea duce la „incidente neintenţionate” în regiune, relatează TASS şi Reuters. „Recenta amplificare a activităţii NATO în Arctica constituie un motiv de îngrijorare. Un alt exerciţiu militar la scară largă al alianţei a avut loc recent în Norvegia. În opinia noastră, aceasta nu contribuie la securitatea regiunii”, a spus ambasadorul rus pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Nikolai Korciunov, reprezentantul Rusiei în Consiliul Arctic.

- Uniunea Europeană alocă încă 50 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru a-i sprijini pe cei afectați de invazia Rusiei în Ucraina, a anunțat Comisia Europeană. Pachetul include 45 de milioane de euro pentru proiecte umanitare în Ucraina și 5 milioane de euro pentru Republica Moldova. Suma va fi folosită pentru „cele mai presante nevoi umanitare prin furnizarea de servicii medicale de urgență, acces la apă potabilă și igienă, adăpost și protecție, asistență financiară și sprijin împotriva violenței de gen”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

- Ucraina a cerut țărilor din G7 un sprijin financiar de 50 de miliarde de dolari și ia în considerare, de asemenea, să emită obligațiuni cu dobândă zero pentru a o ajuta să-și acopere deficitul bugetar, afectat de război, în următoarele șase luni, a spus consilierul economic al președintelui, Oleg Ustenko, potrivit Reuters.

Ucraina a completat chestionarul de aderare la UE

- Autoritățile ucrainene au anunțat, luni, că a fost completat chestionarul de aderare la Uniunea Europeană, un prim pas pentru obținerea de către Ucraina a statutului de țară candidată pentru intrarea în blocul european, relatează Reuters.

- Un consilier al primarului din Mariupol a declarat, duminică, că forțele ruse au început să elibereze permise de deplasare în orașul asediat, după ce sâmbătă acestea au anunțat că vor închide orașul, iar cetățenii vor fi „filtrați”, relatează CNN.

- Cum funcționează propaganda la Moscova: Kira Obedinsky, în vârstă de 12 ani, a rămas fără tată după ce acesta a fost omorât de militarii ruși, iar ea a fost rănită la rândul său în timp ce încerca să fugă din Mariupol cu partenera tatălui său. Acum, orfană, rănită și singură într-un spital controlat de ruși din estul Ucrainei, ea a devenit un pion involuntar în războiul informațional de la Moscova, scrie CNN. Mass-media rusă, care a minimizat în mod repetat brutalitatea conflictului din Ucraina, a arătat un videoclip în care Kira vorbește fericită despre cum i se permite uneori să-și sune bunicul. Aceasta este „dovada” că ea nu a fost răpită, potrivit unui prezentator TV rus, care a numit afirmația drept o altă știre falsă ucraineană.

- Ministerul rus al Apărării a susținut duminică, într-o comunicare oficială, că de la începutul războiului în Ucraina peste 6.800 de mercenari din 63 de țări s-au alăturat Kievului.  Aceste date nu au putut fi verificate în mod independent.

- Rusia ar fi pierdut în jur de 20.300 de soldați (uciși, răniți sau capturați) de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, susține Statul Major al Armatei Ucrainei. Nici aceste date nu au putut fi verificate în mod independent.

- Rusia ar plănui o operațiune sub steag fals la Herson, a avertizat purtătorul de cuvânt al Administrației Militare Regionale Odesa, Serhiy Bratchuk. El a spus că forțele ruse ar intenționa să atace Herson și să acuze în mod fals armata Ucrainei, intenția fiind de a folosi operațiunea pentru a justifica „salvarea orașului” printr-un referendum, scrie publicația ucraineană The Kyiv Independent.

- Pe rețelele sociale au apărut primele imagini care prezintă crucișătorul „Moscova” în flăcări. Imaginile nu au fost până în prezent confirmate de nicio autoritate de stat din Ucraina sau Rusia.

- ”Războiul din inima Europei ne deprimă pe toți” a spus cancelarul Germaniei Olaf Scholz, în mesajul adresat cu ocazia Paștelui catolic. El a adăugat că toată lumea are nevoie de câteva zile de respiro pentru a prinde putere și speranță.

- .Atașez aici harta realizată în noaptea de 17 spre 18 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), care evidențiază cele mai noi evoluții de pe câmpul de luptă din Ucraina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp