Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Țara vă vrea proști”. Profesor de matematică: „Ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu manualele este o catastrofă națională pentru învățământul românesc”

Anul scolar la inceput (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

„Ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu manualele școlare este o catastrofă națională pentru învățământul românesc. Nu am avut niciodată de-a lungul istoriei manuale de matematică de clasa a VI-a mai proaste decât anul acesta”.

Profesorul de matematică Ion Cicu, de 41 de ani la catedră, consilier științific din partea Societății de Științe Matematice la Gazeta Matematică pentru clasele primare și gimnaziu, nu își ascunde indignarea. Manualele nu se adresează copiilor, spune el. „Un copil nu poate învăța absolut nimic din acel manual”.

Greșeli de tehnoredactare, de ilustrare grafică, poze neclare, poze puse aiurea, cuvinte scrise legat - erori ce țin strict de Editura Didactică. 

Profesorul Ion Cicu vorbește, într-un interviu acordat Republica.ro, și despre „o imensitate de greșeli științifice”, cei răspunzători fiind de data aceasta, în opinia sa, membrii echipei selecționate de Ministerul Educației pentru evaluarea manualelor școlare.

„Nu este cunoscut sensul cuvintelor. De exemplu preț. Preț e o sumă de bani pe care o plătești pentru o unitate de produs, nu? Cum ar fi prețul unei bluze, prețul unui kilogram. Însă într-unul dintre manualele pe care le-am analizat se spune că prețul înseamnă cât dau pe 4 kilograme, dacă cumpăr 4 kg prețul e 8 lei, dacă cumpăr 5 kg prețul e 10 lei. Amestecăm noțiunile”, atrage atenția profesorul de matematică.

* „Eu am avut în mână un manual de geometrie din anul 1906. Păi dacă îl tipăream pe acela era de 20 de ori mai bun decât manualul de acum, pe partea de geometrie.”

* „Profesorii din ziua de azi sunt din ce în ce mai slab pregătiți. Nu e neapărat vina lor, ci a universităților că le dau drumul să plece fără cunoștințe de bază”.

* „Eu de exemplu dacă nu fac ochi dulci unei eleve, dacă nu mă duc beat în clasă, dacă nu bat un copil, dacă mă duc pur și simplu în clasă, discutăm despre fotbal, filme dar am grijă să le dau note mari, nu mă dă nimeni afară din învățământ.”

* „Inspectoratele scolare ar trebui desființate. Nu fac decât să îngreuneze munca profesorului.”

* Ministerul Educației ar trebui să ceară universităților să aibă o secție de profesori. „Nu există niciun fel de preocupare pentru a crea profesori cu adevărat dedicați meseriei.”

*„Faptul că notele contează la admiterea în liceu îi creează copilului o stare de tensiune și îl demotivează.”

* „Ceea ce vrea ministrul Educației acum, să facă teze cu subiect unic la clasa aVII-a și a VIII-a, este o nenorocire”.

*„Cum să îi spun eu unui copil că e normal să vorbească corect limba română, când vine imediat cu replica - „Păi da, dar dl ministru nu ați auzit cum vorbește?”

* „Liceele unde nivelul de promovare la examenul de bacalaureat este zero sau aproape de zero ar trebui desființate.”

Cum a pornit pasiunea pentru matematică?

Pasiunea mea pentru matematică a început în clasa a VII-a, când am avut un profesor cu totul și cu totul deosebit, îl chema Vintilă Loghin, care avea o ținută extraordinară, și profesională și morală. M-a impresionat omul acela. Am zis că trebuie să mă fac profesor precum Vintilă Loghin. În liceu iar am dat peste un profesor de matematică dedicat, de la care am învățat foarte multe lucruri bune. Mai târziu, la facultate, am întâlnit un om cu totul și cu totul deosebit – profesorul universitar Laurențiu Panaitopol -, care m-a luat sub aripa lui și mi-a condus pașii până când s-a stins din viață.

Aveți o experiență de 41 de ani ca profesor de matematică. Cum se leagă numele dvs de Gazeta Matematică?

Prima dată am pus mâna pe o revistă Gazeta Matematică în 1967. Eram în clasa a VIII-a și am participat la olimpiada județeană de matematică unde am obtinut mențiune, iar profesorul meu de matematică mi-a dat drept premiu o revistă Gazeta Matematică. Mai târziu, după ce am ajuns la Facultatea de Matematică, redacția gazetei fiind în interiorul sediului facultății, am început să colaborez. Prin 2005 președintele Societății de Științe Matematice din România de atunci, dl Dorin Popescu, a întrebat de ce nu exista un redactor de gimnaziu în colectivul Gazetei Matematice. A fost organizat un concurs, m-am prezentat, l-am promovat și de atunci sunt redactor al Gazetei Matematice, ocupându-mă de învățământul primar și gimnazial.

În ultimii ani ați făcut parte din echipa care organizează un concurs de matematică „de anduranță”. Aveți alături profesori care se implică voluntar. Cum se desfășoară această competiție?

Totul a pornit în primul rând de la faptul că programa pentru olimpiadă e mult diferită de programa școlară. Un copil care participă la olimpiada de matematică trebuie să aibă mult mai multe cunoștințe în afara cunoștințelor pe care le dobândește în mod obișnit la școală. În țară foarte multă lume se plângea că nu are de unde să ia materiale să pregătească copiii pe temele din afara programei școlare. Și atunci a venit ideea de înființare a unui site pe care noi să punem materiale care să îi ajute pe copiii, cu teme din afara programei școlare, dar din programa pentru olimpiadă. Și pentru că nu voiam ca site-ul să fie doar de învățare, și pentru a fi cât mai atractiv m-am gândit să îl finalizăm cu un concurs.

În același timp Societatea de Științe Matematice din România (SSMR) avea prin tradiție un concurs care se numea „Concursul rezolvitorilor”, apărut în anul 1902. Ca o paranteză, Gazeta Matematică a fost înființată în 1895.

Între Intuitext, care deține site-ul viitoriolimpici.ro, și SSMR a existat de multă vreme o foarte bună colaborare. Ne-am gândit să punem la un loc acest site cu concursul gazetei și a iesit un concurs - concursul Gazeta Matematică și viitoriolimpici.ro. Concursul e foarte dificil pentru că începe în fiecare an în luna octombrie, se adresează tuturor copiilor, de la clasa a IV-a până la clasa a XII-a. Copiii primesc în fiecare lună un material teoretic pe care să îl studieze, un test grilă care verifică gradul de înțelegere a acelui material, patru probleme pe site-ul viitoriolimpici.ro și opt probleme din Gazeta Matematică pe care ei trebuie să le rezolve.

Cu punctajele obținute se alcătuiește un clasament, iar în baza acestui clasament o parte dintre copii sunt invitați într-o tabără de o săptămână la Câmpulung Muscel. Nu îi costă decât transportul. În tabără au în fiecare dimineață activități matematice, iar după-amiaza tot felul de alte activități - sportive, culturale, de dezvoltare a personalității. Cine se înscrie la un astfel de concurs trebuie să aibă multă tenacitate, multă dragoste de matematică pentru că acest concurs începe din octombrie și abia în august copiii află dacă primesc vreun premiu. În tabără în fiecare an avem circa 200 de copii. Toți profesorii care participă la activități o fac absolut voluntar, din dragoste pentru matematică și pentru copii.

„Sunt profesori care îi obligă pe copii să meargă la diverse concursuri, pentru ca apoi ei să obțină o gradație de merit”

Ce sfat ați da unui copil și familiei sale care vrea să îl îndrepte pe acesta pe drumul științelor matematice?

Prima condiție ar fi ca acel copil să vrea. Nu poți să obții rezultate, mai ales la matematică, dacă elevul nu dorește. A doua condiție e copilul să poată. Eu am avut de-a lungul carierei un elev, și nu numai unul, care a dorit și pentru asta chiar a muncit. Dar niciodată nu a putut depăși un anumit nivel pentru că îi lipsea scânteia. Orice copil poate până la un anumit nivel, dincolo de care nu poate să treacă.

A treia condiție e să dea peste un profesor care să știe carte și să știe să îl îndrume. La clasele mici, după părerea mea, sunt foarte utile concursurile cu probleme nu foarte dificile, dar cu festivități de premiere foarte elaborate, pentru a-i motiva pe copii. Copilul mic trebuie păcălit într-un fel și nu poti să îl păcălești dându-i zăhărel, ci urcându-l pe scenă în fața unei mulțimi de oameni care să îl aplaude, și atunci el se ambiționează. Acesta e punctul meu de vedere.

Sunt și profesori care îi obligă pe copii să meargă la diverse concursuri nu pentru că ar avea ei interesul ca elevul să se dezvolte, ci deoarece copilul, participând, obține o diplomă cu care dl profesor se laudă, „uite ce grozav am fost”, și obține o gradație de merit. Ceea ce nu e deloc în regulă. Dacă un copil e bun, cel puțin la nivel de gimnaziu el e bun cam la toate obiectele, atunci toți profesorii trag de el să se ducă și la olimpiada aia și la aia, ca să le aducă diplome, motiv pentru care bietul copil nu mai are niciun fel de copilărie. 

Manualele de clasa a VI-a? „Ce a ieșit este o catastrofă!”

Cum vi se par manualele școlare de anul acesta?

Ați deschis Cutia Pandorei. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu manualele este o catastrofă națională pentru învățământul românesc. Nu am avut niciodată de-a lungul istoriei - nu vorbesc doar de ultimii 10-20 de ani - manuale mai proaste decât anul acesta. Mă refer la manualele de matematică de clasa a VI-a, unde sunt manuale noi. Anul trecut licitația pentru manualele de clasa a V-a a fost o licitație între edituri. O anumită editură venea cu o echipă de profesori și prezenta un manual gata confecționat. Era treaba editurii cum îl pune în pagină, cum îl aranjează. Concursul fiind între edituri, fiecare editură era preocupată să îl scrie cât mai clar, frumos, bine aranjat în pagină, să nu aibă greșeli.

Anul acesta concursul nu a mai fost între edituri, a fost între grupe de autori. Niște profesori s-au strâns la grămadă, au propus un manual ministerului, ministerul le-a evaluat - nu știu cu cine -, apoi ministerul a declarat câștigătoare niște manuale și le-a dat Editurii Didactice și Pedagogice să le tipărească. Ce a ieșit este o catastrofă!

În primul rând sunt foarte multe greșeli de tehnoredactare, de ilustrare grafică, poze neclare, poze puse aiurea, cuvinte scrise legat. Vorbesc de manualele de matematică de clasa a VI-a. Sunt foarte multe probleme de tehnoredactare și grafică, ce țin strict de Editura Didactică. Apoi există o imensitate de greșeli științifice, unde vina nu mai e a autorului, autorul săracul atât îl duce mintea, dar e vorba de niște oameni pe care ministerul i-a selecționat pentru a evalua aceste manuale. Aceia trebuie întrebați ce au evaluat.

Nu este cunoscut sensul cuvintelor. De exemplu preț. Preț e o sumă de bani pe care o plătești pentru o unitate de produs, nu? Cum ar fi prețul unei bluze, prețul unui kilogram. Însă într-unul dintre manuale se spune că prețul înseamnă cât dau pe 4 kilograme, dacă cumpăr 4 kg prețul e 8 lei, dacă cumpăr 5 kg prețul e 10 lei. Amestecăm noțiunile.

Într-o lecție se vorbește despre niște lucruri care urmează să fie definite peste cinci lecții. Copilul în clasa a V-a nu a învățat nici despre ecuații, nici despre inecuații, iar într-unul dintre manualele de matematică de clasa a VI-a prima lecție începe cu o inecuație. Noțiune despre care copilul nu a auzit până atunci.

Sunt multe alte lucruri care pentru omul de rând sunt mai greu de înțeles, dar pentru profesorul de matematică sunt lucruri total inexacte, neclare din punct de vedere matematic.

„Pe o singură pagină, în cinci-șase locuri, am găsit cuvinte fără spațiere”

Într-un manual am găsit pe o singură pagină, în cinci sau șase locuri, cuvinte legate, fără spațiere. 

Sunt multe greșeli, vinovați nu sunt autorii, ei săracii atâta pot, problema e a ministerului, a celor care au verificat acele manuale.

E normal să apară greșeli, când faci o singură editură și aceasta trebuie să tipărească nu știu câte zeci de manuale într-un  timp foarte scurt, nu mai faci verificare, nu mai controlezi, nu mai dai bun de tipar.

Apar formulări de genul „am arătat intuitiv”. Intuitiv constat, nu arăt.

Efectiv manualele nu se adresează copiilor. Un copil nu poate învăța absolut nimic din acel manual. Am dat unor absolvenți de Politehnică să citească ceva dintr-un manual. Nu au fost în stare să răspundă, nu au înțeles nimic. Manualale acestea nu pot fi folosite absolut pentru nimic.

Eu am avut în mână un manual de geometrie din anul 1906. Păi dacă îl tipăream pe acela era de 20 de ori mai bun decât manualul de acum, pe partea de geometrie.

„Salariile profesorilor trebuie mărite pentru a putea să îi dăm afară”

Cât de bine sunt pregătiți profesorii care vin la clasă la copii?

Profesorii din ziua de azi sunt din ce în ce mai slab pregătiți. Nu e neapărat vina lor, ci a universităților că le dau drumul să plece fără cunoștințe de bază, ca să zic așa. Eu am spus dintotdeuna: salariile profesorilor trebuie mărite pentru a putea să îi dăm afară. În momentul de față, chiar dacă zic că ni le-au mărit, salariile în învățământ sunt mici. În condițiile acestea, cei care vin în învățământ sunt cei care nu își găsesc de lucru în altă parte. Nu poți să îi dai afară pentru că nu ai pe nimeni care să vină în loc, care să fie mai competent decât cel pe care l-ai dat afară. 

Eu de exemplu dacă nu fac ochi dulci unei eleve, dacă nu mă duc beat în clasă, dacă nu bat un copil, dacă mă duc pur și simplu în clasă, discutăm despre fotbal, filme, sau mai știu eu despre ce, dar am grijă să le dau note mari, nu mă dă nimeni afară din învățământ. Nu poate să mă dea afară, chiar dacă eu nu fac nimic în clasă. Plus că, din punctul meu de vedere, selecția profesorilor e prost făcută.

Cele care trimit profesorii în școli sunt inspectoratele școlare. Atunci când vine profesorul la clasă, eu ca director dacă îi spun: „Domnule, nu faci bine, te rog să îmi prezinți un plan de lecție înainte de a intra, ca să mă conving și eu că te-ai pregătit pentru lectie”. El zice: „Fugi dom'ne de aici, pe mine mă angajează inspectorul școlar, nu mă angajezi tu.” Ar trebui ca directorii să îi angajeze, ca atunci când constată un director că un profesor nu își face treaba, să poată să îi spună: „De la toamnă te duci în altă parte, nu mai vii la școala aceasta”.

Pe de altă parte, în momentul de față e o mare vânzoleală de profesori, copiii sunt total debusolați din cauza asta. Am avut clase care în patru ani au avut la un obiect patru profesori diferiți. De ce? Pentru că norma didactică nu poate fi completată într-o singură școală, iar profesorii sunt obligați să umble pe la trei școli. Pe vremuri exista posibilitatea ca, cu acordul directorului, un profesor să își continue activitatea și anul următor în școala respectivă. Or acum nu, în fiecare an cei care sunt suplinitori trebuie să se ducă să ia catedră, nu au o continuitate în școală. În condițiile acestea un profesor care vine la școală anul acesta să predea la o clasă, constată că acei copii sunt dezinteresați, el zice, „lasă-i, dacă sunt dezinteresați, eu la anul mă duc în altă parte, nu am treabă cu ei”. Și atunci se perpetuează această stare de nesiguranță și dezinteres și de o parte și de alta.

Iar faptul că notele se iau în calcul pentru admiterea în liceu face ca, în momentul în care un profesor dă note mari, să nu mai conteze ce face la clasă. E cel mai bun profesor pentru că dă note mari. Este o situație care nu se mai poate prelungi foarte mult pentru că ne duce jos de tot. Trebuie ceva făcut, iar primele care trebuie să facă sunt universitățile. Ministerul ar trebui - că tot le dă bani universităților – să spună: „Vă dau bani cu condiția să aveti o secție de profesori. Pregătiți profesori, dar pregătiți-i temeinic!”. În prezent nu există niciun fel de preocupare pentru a crea profesori cu adevărat dedicați meseriei.

La un moment dat ați spus că ați fi de părere să se renunțe la sistemul în care notele se iau în calcul pentru admiterea la liceu. Detaliați, vă rog.

Un copil care vine în clasa a V-a, de la o învățătoare ajunge la profesori. Există o perioadă de adaptare, care poate fi mai scurtă sau mai lungă. Un copil s-ar putea să aibă nevoie de toată perioada clasei a V-a pentru a se acomoda cu profesorii. În acest interval de timp el poate obține niște note slabe. Între timp, se obișnuiește, își revine, reușește să învețe. Dar notele acestea proaste vor atârna, chiar dacă el s-a apucat de învățat.

În primul rând faptul că aceste note contează la admiterea în liceu îi creează copilului o stare de tensiune, când vin în clasa a V-a copiii sunt stresați că trebuie să ia note mari. Dacă a luat o notă mică spun: „Vai de mine, ce mă fac nu mai intru la liceu”.

În al doilea rând, îl demotivează total, pentru că dacă el începe cu note mici, își zice că ce rost mai are să învețe, că tot nu va intra la liceul nu știu care. Dacă notele nu se iau în calcul la admiterea la liceu, atunci el pune mâna și învață.

Eu am trăit această experiență. La un moment dat am ajuns într-o școală, iar în primul trimestru de scoală cel mai bun elev din clasă avea media 6. Era în clasa a VII-a, semestrul întâi. Până la sfârșitul clasei a VIII-a a ajuns la media 10. La liceu a intrat cu media 10 la matematică. Dar l-am trezit eu în primul semestru din clasa a VII-a, când i-am dat 6, când a văzut că aia e valoarea lui. 

Ideea tezelor cu subiect unic la clasa a VII-a și a VIII-a - „o nenorocire”

Cum vi de pare ideea tezelor cu subiect unic propusă de Ministerul Educației Naționale?

Ceea ce vrea ministrul Educației acum, să facă teze cu subiect unic la clasa a VII-a și a VIII-a, este o nenorocire. Asta mă va obliga pe mine ca profesor să parcurg materia într-un anumit ritm și într-o anumită ordine astfel încât, la momentul în care se dă teza, să am parcurse toate temele cerute pentru teză. Deci eu nu mai am voie să mă adaptez clasei. La o clasă mai slabă eram obligat să merg într-un ritm mai lent, să fac un anumit tip de exerciții pentru a obtine niște rezultate. Acum nu voi mai putea să merg lent, pentru că asta ar însemna că nu ajung cu materia la temele cerute la teză. Ideea tezelor unice nu e o idee bună absolut deloc. 

În plus, eu când îmi pregătesc teza am o discuție cu copiii, le spun că teza urmărește să vadă dacă au înțeles anumite noțiuni, verific. Or,așa, ce să mai pregătesc? Îmi dă ministerul ce îi trece lui prin cap. Va fi o mare jale. Și un mare stres pe copii, copiii vor fi ținuți în stare de stres începând cu clasa a VII-a, dacă nu mai devreme, până la sfârșitul clasei a VIII-a.

În fiecare an să dai după fiecare semestru câte două sau trei teze cu subiecte unice, care contează în viitoarea ta carieră, nu cred că e plăcut nici pentru copil nici pentru părinți. Ca să nu mai vorbim de acei părinți care pun presiune pe copii. Copiii vor ajunge să fie deprimați din cauza asta.

Cum convigem un copil să învețe?

Asta e foarte greu, din cauza societății în care trăim azi, pentru că la televiziuni - care spun că au nevoie de rating - nu vei vedea niciodată copii care s-au remarcat prin ceva bun, rezultate la concursuri, la olimpiade, vei vedea în schimb toate fufele și toți golanii cărora tăticul și mămica le dau bani și se duc la Mamaia să bea șampanie de 100.000 de euro. Și atunci cum să îl motivez eu pe copil, cum să îi spun că învățatul poate să îl ducă undeva pe o treaptă superioară? Valorile sunt total bulversate.

Cum să îi spun eu unui copil că e normal să vorbească limba română corect, când vine imediat cu replica - „Păi da, dar dl ministru nu ați auzit cum vorbește?”

Dacă i-ai arăta la televizor un copil care a învățat, a făcut școală serioasă și are acum un salariu de 2.000 de euro pe lună, ar fi altceva. Dar când el a muncit o viață și ajunge, după ce a terminat facultatea, să vândă la McDonald's, ce să mai vorbim?

Plus că acum a-ți lua doctoratul e ca și cum te-ai duce să îți iei un bilet de tramvai.

Aici e greșeala guvernanților. Normal doctoratul trebuia să conteze doar pentru cei ce urmează o carieră universitară. De ce trebuie să îți dau eu bani în plus că tu ai doctoratul? Că mulți de asta se duc să își ia doctorate, că le crește salariul cu nu știu cât. Și au umplut țara de doctori care sunt semianalfabeți. 

„Țara vă vrea proști”

Ce le spuneți copiilor la dirigenție, ca să îi motivați să învețe carte?

E foarte greu. Încerc să le spun, numai că ei se trezesc de obicei abia prin clasa a VIII-a, cam târziu. Abia atunci înțeleg că am avut dreptate. Eu am un exemplu, le spun: „Țara vă vrea proști”. Și le dau elevilor mei următorul exemplu. Iau un copil care e mai slăbuț la învățătură. „Uite, îl vezi pe Gigel de acolo?”, zic. „Dacă îl chem să îmi lege pantofii mă înjură în gând, dar vine și mi-i leagă. Se teme că îl las corigent.” Iau după aceea pe unul care învață. „Dacă îl chem pe Ionel nu numai că nu vine, el mă înjură pe față, că n-am ce să-i fac, are un background în spate. Cu cât ești mai bine pregătit, cu atât ai tupeu și poți să spui, că nu are ce să îți facă nimeni. Știința de carte nu ți-o poate lua nimeni, poate să îți ia orice pe lumea asta, dar ce ai tu în cap n-are cum să îți ia. În momentul în care nu ai nimic în cap, face din tine ce vrea.” Ăsta e exemplul pe care îl dau dintotdeauna. 

Le spuneam - am uitat să vă zic, de la 1 septembrie mă numesc pensionar – că „nu eu trebuie să mă străduiesc ca voi să învățați. E ca și cum aș obliga o bătrânică să treacă strada, când ea nu vrea. Voi trebuie să veniți pe capul meu și să mă solicitați, obligația mea e să vă ajut în momentul în care voi vreți să fiți ajutați.”

Am avut la o clasă un copil care pentru admiterea la liceu nu a făcut nicio oră de meditații. Dar în fiecare zi, în fiecare pauză, el era cu caietul de matematică după mine. În anul respectiv eu nu am avut pauză de stat în cancelarie. Trebuia să stau pe hol pe pervazul unui geam și să fac matematică. Copilul acela lucra de capul lui și venea și mă solicita. A luat 9,20 la admiterea în liceu, fără meditații.

Sunt excepții. Erau copii care voiau să învețe și puneau întrebări. Asta ar  trebui să facă profesorul, să îi stârnească pe copii să pună întrebări. Copilul să nu înghită de la profesor nimic pe care profesorul nu îl argumentează. 

„Aș desființa inspectoratele școlare”

Vă propun un scenariu în care ați fi numit ministru al Educației. Care ar fi trei-patru măsuri pe care le-ați lua mai întâi?

Prima dată aș desființa inspectoratele școlare. Ele nu fac decât să îngreuneze munca profesorului. Ei trebuie să își justifice activitatea și atunci cer profesorilor 1.000 de hârtii absolut inutile.

Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) care se ocupă în prezent doar de evaluarea națională, de testările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a și de Bacalaureat, eu l-aș face mult mai mare. Adică acel centru de evaluare și examinare să aibă un corp de experți, iar ministerul să poată să ceară evaluarea școlii X. Centrul Național își creează o baterie de teste, se duce cu experții în școli și aplică testele respective, le evaluează, trage niște concluzii și le prezintă ministerului. Același lucru să poată să îl ceară și Asociația de părinți dintr-o școală, dacă părinții vor să știe cum este colectivul de profesori ai școlii unde învață copii lor. Asociația se duce la Centrul Național de Evaluare, plătește, oamenii de acolo merg la școala respectivă, fac evaluarea, și o dau asociației de părinți. Aceasta ar fi o altă măsură în scenariul propus.

O altă măsură s-ar lega de examenul de evaluare, presupunând că el rămâne în continuare în forma existentă. Acest examen ar trebui să fie un examen extern. La acest examen de evaluare națională ar trebui să participe numai profesori de liceu, niciun profesor de gimnaziu. Eu, ca profesor de gimnaziu, mi-am terminat treaba la sfârșitul clasei a VIII-a, mă mândresc cu rezultatele. Evaluarea națională, mai ales că se ia în calcul pentru admiterea în liceu - deși mai degrabă aș desființa forma asta - , presupunând că ea rămâne, în urma acestui examen de evaluare națională copii aceștia vor deveni materia lor primă, ei să și-i selectioneze. Eu aș desființa examenul de evaluare națională sau măcar admiterea la liceu în forma în care e acum si aș lăsa mai degraba fiecărui liceu posibilitatea de a-și alege modalitatea de a-și selecta elevii, iar cei ce vor pe bază de evaluare național și medii, n-au decât să o facă așa.

Pe de altă parte, consider că liceele unde procentul de promovare la examenul de bacalaureat este zero sau aproape de zero ar trebui desființate. Adică pentru ce i-am ținut patru ani în școală, dacă nu am obținut nimic? Măcar să ai un elev în toată clasa, care să ia bac-ul, că atunci poți să zici că doar el a vrut să învețe, iar ceilalți nu. Dar când într-o școală întreagă niciun elev nu ia bacalaureatul, nu cred că e numai vina copiilor.

O a patra măsură, care ar trebui să fie între primele: pregătirea profesorilor să fie urmărită foarte serios la universități. Ministerul să impună universităților crearea unei grupe de viitori profesori.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    Ceea ce s-a intamplat anul acesta cu manualele a fost un TEST.
    Elevii au corectat manualul inainte sa fie predat de elevi !
    De aceea absolventul roman va scoate la tabla oricand un absolvent finlandez !

    Faceti un sondaj cati elevi fac meditatii, cate ore pe saptamana, la ce materii si din ce clasa.
    Scoala e doar pentru hartie, scoala cu adevarat se face acasa pe bani multi.
    Cine plateste, stie !!!
    • Like 0
  • dalex check icon
    Bravo !
    • Like 0
  • Nu.Tara ne vrea obedienti, ascultatori. Iar daca partidul spune ca ficatul este in partea cealalta, atunci nu te apuci sa critici si sa zici ca nu e asa, pentru ca partidul ca si inainte de '89 stie ce spune.Iar cine critica are de suferit.
    • Like 0
  • Pentru a nu prinde „muște„ este foarte important să nu confundăm greșelile de tipar cu greșelile de concepție a manualelor școlare. Învățământul are problemele lui foarte grave care trebuie combătute de adevărații profesioniști, de oameni cu carte „adevărată„.
    • Like 1
  • Nu deţin adevărul despre şcoala românească dar am ceva experienţă, am doi copii la cele mai bune şcoli dintr-un oraş mic. PROFESORII NU VOR NICIO SCHIMBARE. De ce ar dori să se schimbe ceva? Cei mai buni sunt foarte aglomerați cu meditații iar ceilorlalți nu le pasă de nimic. trebuie schimbat sistemul de educație dar nu am văzut nicio inițiativă a cuiva să-i întrebe pe copii cum văd ei un alt sistem. Fiul meu a avut un profesor, nu contează materia deși este una importantă, care venea foarte târziu la oră, țipa la ei și îi jignea pe toți. Trăim intr-o lume globalizată, fiul meu a tot povestit întămplri de la școală altor copii de aceeași vârstă din alte țări și după ce s-au amuzat,, ironizând comportamentul profesorilor, a fost întrebat "bine, și dacă nu vă convine profesorul de ce nu faceți cerere la conducere să fie schimbat?"
    • Like 0
    • @ Valeriu Valeriu Araditei
      O intrebare foarte buna, de altfel. Cand eram eu in clasele primare (sa fi fost '98, cam asa) am avut in scoala o profesoara de engleza care aplica pedepsa corporale. Mai exact lovea elevi cu rigla peste mana. Parintii au facut front comun, s-au dus la directoare si i-au relatat ce facea "doamna" profesoara. Dupa care acea profa a disparut repede din peisaj. Se putea atunci, nu vad de ce nu ar merge si azi. De initiativa sigur e nevoie.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Parintii fac front comun in astfel de situatii, daca este vorba de materii importante, dar nu este corect. Trebuie sa lasam copii sa rezolve probleme, sa se implice iar scoala trebuie sa-i incurajeze nu sa-i intimideze cum se intampla acum. Sper sa fie un caz izolat desi nu cred.
      • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    Romania e ca o caruta pe care unii se straduie sa o impinga la deal. Mai pun si strainii mana pe ici pe colo.
    Insa niste idioti se cred savanti si coordoneaza acest urcus. Si o fac atat de gresit, atat de prost, si cu nesimtire, stau pe margine si isi beau berea, isi cosntruiesc vile si dau din gura., Unii au obosit si au parasit caruta, Altii imping la ea dar caruta aluneca deja la vale. Mai are doar un pic pana ia viteza si striveste totul in jur.

    Sunt deja 20 de ani de lipsa de educatie si cultura in Romania. Odata cu caderea comunismului trebuia sa dispara ideologia nu educatia. Stiintele nu au nimic cu ideologia. Si totusi am reusit sa ideologizam invatamantul. ideologia prostiei.

    Habar nu am ce se mai poate face. Mi-a placut un citat. "Credeti ca educatia e scumpa? Sa vedeti cat va costa lipsa ei! Sa vedeti cat costa prostia."
    Atata prostie s-a acumulat in societatea romaneasca incat greu sa mai porti o discutie constructiva. Nu in urmatorii 50 de ani.

    Calculus Made Easy, (https://en.wikipedia.org/wiki/Calculus_Made_Easy)
    Carte publicata in 1910. Biblia tuturor inginerilor din acea perioada. O carte simpla despre calculul derivativ si cel integral. Explicat in asa fel incat sa-l poti folosi in practica. Pe cine intereseaza ceva simplu si util?

    Techologia informatiei e buna, e necesara si ajuta. Dar nu tine loc de exercitiu intelectual sau mental. Sa butonezi un calculator nu e acelasi lucru cu a gandi, a analiza, a sintetiza, a cauta solutii. A pune cap la cap lucrurile etc.

    Aceasta capacitate de a observa, de a intelege, de a face conexiuni, de a stabili prioritati se invata de mic copil. Nu o faci cand trebuie atunci, la revedere, ramai o maimuta ce copiaza ceea ce vede in jur. Asta se numeste socializare. Te adaptezi la grup. Daca e un grup de idioti, te adaptezi la el. Ce poti face altfel? Trebuie sa supravietuiesti.

    Geometria e esentiala. Nu sunt multe cuvinte, sunt forme. Te joci cu spiritul tau de observatie. Faci un efort de abstractizare, imaginare. Inveti sa urmaresti, sa cauti forme, faci conexiuni intre forme. Nu e verbalizare. O logica aparte. Nu se poate memora.
    Algebra e altceva. Dobandesti dexteritate in a formula fraze logice. Simplifici. O chestiune complicata o transformi dupa anumite reguli si o simplifici, o reduci la esenta. O esenta comprehensibila cu care poti opera in continuare. Fiecare isi are rostul ei.

    Literatura adevarata te invata despre natura umana, despre viata, Iti ofera diferite perspective si iti da sansa sa vezi altfel de vieti trecute, imaginare, scenarii de viata. Poti astfel sa descoperi ce te-ar putea astepta in continuare. iti potim imagina, visa. Poti porni la drum sa-ti construiesti o viata care te defineste, care te reprezinta.

    Nu pot intelege aceasta sinucidere colectiva. Si aceasta incepe cu distrugerea invatamantului romanesc de catre ignoranti.
    Dar cel mai trist e ca deja profesorii au ajuns ingnoranti. Eu doar comentez aici. Pot face greseli. Adultii din jur ma pot corecta sau chiar critica. Dar ce face un profesor zilnic cu 20 de copii care nu se pot proteja e crucial. Si nu vorbim de elevii de 14-15 ani. Ci de cei de la 7-la 12, maleabili, care cauta modele pe care sa le urmeze.

    In fine. lucrurile sunt simple. Invatamantul e praf si pulbere. Copii, tinerii se formeaza azi la locul de munca. Vor devenii niste masinute eficiente cu o gandire uniformizata. Vor schimba 20 de locuri de munca pana vor intelege niste lucruri simple despre viata si de ce nu se simt bine. Pentru ca nimeni nu le provoaca gandirea, introspectia. Ii provoaca sa sa fie eficienti si sa aduca profit. Omul e mai mult decat o resursa sau un mijloc de productie. Si aceasta o inveti acasa sau la scoala.



    • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Sumbră descriere a educației din România având drept cauză ” 20 de ani de lipsa de educatie si cultura in Romania”. Nu numai cei 20 de ani reprezintă cauza degradării educației din România. Dacă părinții, bunicii și dascălii generațiilor ajunse mature de azi ar fi beneficiat de o educație solidă, de calitate, din epoca socialistă, alta ar fi fost situația astăzi. Deci, la cei 29 de ani postdecembriști, ar trebui să mai adăugăm încă cel puțin vreo 20 de ani din epoca de agonie a socialismului din România, epoca în care toate eforturile au fost direcționate către plata datoriilor externe, epoca în care pentru majoritatea populației totul era, literlalmente, la limita supraviețuirii. Bulversarea valorilor și lipsa de pregătire a întregii populații de a viețui într-un sistem economic nou ( capitalismul ) nu a făcut altceva decât să dea ”brânciul” necesar trecerii ”căruței” educației pe panta descendentă.
      • Like 0
  • Da, ideea de manual unic nu a fost buna. Ce credeam ca o sa se intample s-a intamplat: ai incredere in marea editura de stat, OK, ce se intampla insa cand editura respectiva o da in bara? Mai bine se lucra la eliminarea coruptiei din concursurile pentru edituri decat sa se faca terciul asta.
    In rest niste idei interesante, dar sunt totusi cateva lucruri de spus. Acum nu foarte mult timp media generala din gimnaziu nu conta la admiterea in liceu . S-a introdus ideea asta pentru ca s-a argumentat la vremea respectiva ca examenul de capacitate e prea stresant pentru elevi. Acum e prea stresant sa conteze media generala? Nu cumva problema o constituie obsesia cu liceele "bune"? Vai mie, am luat un 7 in clasa a 5-a si nu mai ajung la liceul...care? Ca acel 7 se corecteaza in 4 ani. Sunt 4 ani totusi! Timp berechet sa obtii o medie buna. Si daca nu poti sa obtii o medie foarte mare in generala ghici ce: probabil nu ai avea o viata tocmai comoda la un liceu de top, pentru ca acolo cerintele sunt destul de mari la toate materiile. Mai este o problema: standardele la examene au scazut foarte mult pentru a creste artificial rata de promovare ("multumiri" lui Sorin Campeanu). Astfel, astazi chiar conteaza daca ai nota finala (rezultata din media din gimnaziu + examen) 9,70 sau 9,67. Examenul e foarte usor, se obtin mai usor note foarte mari si se ajunge la punctul in care fiecare sutime conteaza pentru admiterea la liceele bune si foarte bune cel putin, poate si la celelalte. Cred ca acolo mai degraba ar trebui sa se lucreze.
    N-am o problema cu sistemul de admitere in liceu propus in articol, doar ca argumentarea nu mi se pare neaparat cea mai buna.
    In alta ordine de idei, legat de inspectorate, domnul profesor imi pare ca propune aceeasi Marie cu alta palarie. Vrea sa mute practic inspectoratele in CNEE. Acel corp de experti ar avea in esenta acelasi scop ca si inspectoratele. Daca eliminam birocratia excesiva din inspectorate cam tot acolo am ajunge. Desigur asta presupune asa cum bine zice dumnealui ca profesorii sa fie bine pregatiti si corect evaluati. Ca de asta exista birocratia asta: celor de la minister le e frica de faptul ca fara verificarile astea draconice invatamantul s-ar duce si mai tare la fund pentru ca sunt foarte multi profesori slab pregatiti si prost platiti in sistem. Dar nici ca ar investi mai mult in invatamant! Nuu, asta ar costa bani din bugetul din care fura cei de la varf. Sa dai din pix un ordin de forma prin care sa ceri n-spe mii de rapoarte fara sens e mult mai ieftin.
    Asa ca da, in mare, de acord cu ce spune dumnealui.
    • Like 0
  • Da, tacerea e asurzitoare si e exact ce spunea dl. profesor in interviu. Binele, constructia, frumosul, nu vând.
    Din păcate, genul ăsta de profesori, nu numai că e pe cale de dispariție, dar e pe lista scurtă de extincție. Puțini profesori tineri mai au vocație. Există destui culmea, dar ce interes să ai, când sistemul e de așa natură încât nu pune niciun preț pe excelență. Sau mai bine zis, apreciază excelența după niște statistici artificiale.
    Am copilul în clasa a VI-a și știu care profesori sunt interesați și pasionați și care nu, cu toate că nu am vorbit cu niciunul dintre ei. Dar vine el acasă și îmi povestește entuziastmat ce a facut la geografie, mate sau istorie sau, nu are ce-mi povesti la franceza, biologie (ce pacat) si muzica. De doamna de română ii e frică dar încearcă mereu să o impresioneze.....există deci un dialog.
    Până la urmă oamenii contează. Manualele vad ca se schimba in fiecare an (!!!) dar se presupune ca profesorii au deja materia si metoda in cap, si o pot si transmite.
    • Like 1
  • Are perfecta dreptate Domnul Profesor, in toate privintele. Cred, totusi, ca nu ar fi fost rau sa se discute putin si despre coruptia care exista in Inspectorat
    • Like 1
  • Ce tăcere asurzitoare pe această temă de importanță deosebită ! Dacă nu este nimic de înjurat, dacă nu sunt identificate ținte cu nume și prenume pentru a fi puse la index, problema supusă dezbaterii nu prezintă interes.
    • Like 2
    • @ Voicu Nicolae
      Stati usor, abia s-a publicat articolul, in functie de fusul orar unii abia se trezesc... nu fuge dezbaterea nicaieri :D
      • Like 1


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult