În urmă cu doi ani, cinci organizații neguvernamentale se alăturau unui program care își propunea să ajute peste 11.000 de copii din România să își dezvolte abilitățile digitale și gândirea critică, dar și să formeze 4.500 de profesori pentru a le deschide elevilor lor calea spre noile tehnologii. Denumit Alt Viitor și finanțat cu un milion de euro de Microsoft România, programul își propunea să le ofere elevilor competențele de care vor avea nevoie pentru a avea succes în societatea viitorului și să susțină educația din România pentru a răspunde cerințelor din deceniile ce vor urma.
Sub umbrela Alt Viitor, cele cinci organizații - E-Civis, Fundația EOS, Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step, Coder Dojo București și Școala de Valori, au dezvoltat programe ale căror scopuri erau dezvoltarea gândirii critice, utilizarea avizată a tehnologiei și însușirea cunoștințelor de programare.
La capătul a doi ani, programele au avut mai mulți beneficiari direcți decât estimaseră inițiatorii lor și au generat, în unele locuri, valuri de schimbare care nu au putut fi anticipate la momentul lansării. Mai mult decât atât, abilitățile digitale pe care elevii și profesorii și le-au dezvoltat în timpul Alt Viitor și-au dovedit utilitatea foarte curând, în momentul în care educația din România a trebuit să se reinventeze din cauza pandemiei de coronavirus.
Fundația EOS și profesorii care și-au ajutat colegii să predea online în pandemie
Fundația EOS a pregătit 2.200 de profesori, majoritatea de informatică și TIC, pentru a folosi la clasă programe și tehnologii moderne și chiar pentru a le preda copiilor prin jocuri și programare creativă. Mulți dintre profesorii pregătiți de EOS au devenit, atunci când unitățile de învățământ s-au închis, oameni-resursă în școlile lor, ajutându-și colegii să transfere procesul de predare în online.
Delilah Florea, profesoară de informatica la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal" din Sibiu, a fost unul dintre beneficiarii cursurilor organizate de Fundația EOS și cea care a reușit să își „mute” din punct de vedere tehnic școala în platforma Microsoft Teams.
Aceasta i-a susținut colegii pentru a-și însuși instrumentele de predare online și i-a ajutat pe copiii care aveau nevoie de îndrumare. „Colegul meu de matematică este pensionar, dar acest lucru nu l-a împiedicat să îmi spună: Arată-mi cum să fac, că vreau să fac. Și a început să țină ore online, iar copiii au apreciat foarte mult. Pentru mine, el a fost cea mai plăcută surpriză”, a povestit Delilah Florea.
Un exemplu similar este cel al profesoarei Otilia-Maria Vasil, care predă informatica la Colegiul Național „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei, care și-a ajutat la rândul ei colegii să țină legătura cu elevii prin intermediul tehnologiei.
„Digitalizarea nu este o soluție provizorie și foarte mulți dintre noi vom continua să folosim instrumentele digitale pe care le-am utilizat în această perioadă și atunci când ne întoarcem la clasă.”, a spus Otilia Vasil.
Fundația EOS a ținut, după închiderea școlilor, webinarii pentru a-i ajuta pe profesori să predea la distanță.
Iar aceasta doar o parte din programul de formare pentru profesori pe care organizația l-a susținut în ultimii doi ani, în cadrul Alt Viitor. Tot Fundația EOS i-a învățat pe profesori cu să le predea programare elevilor lor cu ajutorul jocului Minecraft, varianta pentru Educație, sau al Microbiților, punând capăt unei reguli stricte din laboratoarele românești de informatică: „În timpul orei, nu aveți voie să vă jucați”. În acest fel, orele au devenit mai atractive, iar contextele de învățare mai bogate.
Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step: Gândirea critică se învață din clasele primare
Pe timpul pandemiei a devenit evidentă nevoia unei calități pe care experții în educație și cei în economie o consideră vitală în următoarele decenii, când joburile rutiniere vor fi înlocuite de roboți, iar meseriile făcute de oameni vor avea la bază capaciatea de a lua decizii și de a rezolva probleme complexe.
Însă gândirea critică este necesară și în alte situații: în timpului unui val de fake news, ea te ajută de pildă, să faci diferența între informațiile false și cele adevărate. Iar atunci când ai în față provocări, te ajută să evaluezi datele și să iei deciziile corecte.
Bazele acestei abilități se pun încă din școala primară și, din acest motiv, Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step a dezvoltat o serie de resurse cu ajutorul cărora învățătorii să le poată dezvolta copiilor gândirea critică. „Este foarte important să îi învățăm pe cei tineri să gândească logic, astfel încât să nu ia totul din jurul lor de-a gata, pentru că „așa trebuie”. Ci să studieze toate aspectele și să vadă dacă e bine, dacă e corect, dacă e potrivit și dacă îți oferă posibilitatea de a te dezvolta ca persoană”, a spus Dana Simion, profesor pentru învățământul primar la Liceul Pedagogic din Botoșani, unde predă la o clasă Step by Step. „Noi nu îi învățăm ca să îi învățăm. Noi îi învățăm ca să îi pregătim pentru ceea ce va urma”, crede ea.
Am întâlnit-o la un curs organizat de Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step, în timpul căruia profesorii din învățământul primar au aflat cum să le dezvolte elevilor gândirea logică. Organizația a creat kit cu materiale atractive care contribuie la construirea mecanismelor de gândire.
Acesta a fost conceput de Doina-Olga Ștefănescu, conferențiar universitar doctor la SNSPA, și realizat cu sprijinul Microsoft România, în cadrul programului Alt Viitor.
Cu ajutorul materialelor, copiii pot învăța să facă asemănări și deosebiri, să stabilească dacă un enunț e adevărat sau fals, să facă analogii ori să construiască argumentate. De diferite dimensiuni și culori, materialele au fost gândite pentru a fi folosite la orice oră de curs, în acele momente în care învățătorii simt că mersul lecției sau curiozitatea copiilor deschide o fereastră pentru exersarea operațiilor gândirii.
E-Civis: Educație digitală pentru copiii din școlile defavorizate
Programul Alt Viitor a reușit să aducă genereze implicare și solidaritate și să ducă tehnologia în zone sărace ale României. Copiii din 28 de școli din comunitățile defavorizate au făcut primii pași în învățarea limbajului de programare în cadrul proiectului Everyone Digital, al Asociației E-Civis.
Cu ajutorul voluntarilor, elevi de la școlile aflate în județele Ilfov, Călărași, Teleorman, Giurgiu și Ialomița au putut învăța primele noțiuni de programare și afla cum funcționează roboții. Și tot Asociația E-Civis a creat Robo Hub, un loc în care mulți copii care provin din medii cu provocări au avut șansa să își dezvolte competențele digitale.
La cursuri, aceștia au învățat să programeze dispozitive precum ozoboții și microbiții, să realizeze proiecte cu ajutorul plăcilor Arduino sau să scrie ei înșiși codul ce dă formă lumii Minecraft. Unii dintre cursanții RoboHub proveneau din centre de plasament, alții din familii care locuiesc în locuințe improvizate, fără acces la utilități.
„Nu vezi nicio diferență între copii, inclusiv copiii din plasament sunt fix precum cei care vin cu părinții. Nu există nicio diferență, aceste dispozitive sunt atât de intuitive și de ușor de folosit, încât pur și simplu sunt nediscriminatorii în modul în care sunt proiectate”, explică Ana-Maria Stancu, președintele Asociației E-Civis. Dispozitivele pot fi folosite cu succes, crede ea, pentru a-i atrage pe copii spre școală și pentru a-i ajuta să recupereze mai ușor decalajele.
Coder Dojo și lecția solidarității
În Prahova, într-un liceu tehnologic din mediul rural, o profesoară de informatică, a înființat un club de programare unde elevii vin în weekend să învețe să programeze și să utilizeze noile tehnologii.
Este doar una dintre inițiativele puse în mișcarea de Asociația Coder Dojo București, cu ajutorul căreia au fost create în mai multe județe ale țării cluburi în care copiii pot învăța programare. Tot Coder Dojo București a creat o platformă, pe care copiii și adolescenții găsesc cursuri gratuite de programare în limba română. Site-ul s-a dovedit util în perioada în care școlile au fost închise, când elevii nu s-au mai putut duce nici la școală, nici la activitățile extrașcolare și au petrecut în clasă mai mult timp ca niciodată.
Când am plecat la drum dorința noastră era de a face posibilă participarea la ateliere gratuite de programare pentru copiii din țară, să îi ajutăm să afle primele noțiuni de programare și să își descopere o nouă pasiune. Ne-am dorit de asemenea să arătăm și altor persoane - profesori, specialiști IT, studenți, părinți - cum pot oferi timpul și cunoștințele lor copiilor și cum pot găsi împlinire și bucurie prin activitățile de voluntariat”, subliniază Oana Vasilache, președinte al Coder Dojo București.
În județele în care a ajuns Coder Dojo, peste 200 de profesori și profesioniști în domeniul IT s-au oferit voluntari pentru a-i ajuta pe copii să învețe programare.
Mai multe despre programul Alt Viitor, aici.
O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.