„Mafia lemnului din România m-a ruinat”

Foto © Xander Stockmans

„Am stat în calea corupției”, spune acesta în timp ce înșiră pe masa de cafea raportul medical și fotografiile cu rănile lui. „De exemplu, se marchează 100 metri cubi de lemn, dar se taie în schimb 300. Pentru a putea să scoată tot acest lemn din pădure au nevoie ca și pădurarul să fie de partea lor, pentru a fi siguri că acesta închide ochii”.

Pădurarul Leontin Malita s-a opus totuși și nu a mai vrut să coopereze.

Pe 11 iulie 2018 a supraviețuit unei tentative de omor care a avut loc chiar în pădurea pe care o păzea, aproape de Timișoara. „Nu îmi amintesc multe despre asta”, spune el. „Incidentul a fost clasificat ca fiind un accident industrial. Ar fi căzut o ramură peste mine. Însă din rănile mele - timpanul crăpat, craniul fracturat, brațul drept rupt, coaste rupte, fără zgârieturi însă - doctorul a conchis că am fost bătut cu un obiect metalic. Este negru pe alb în dosarul medical.”

Leontin Malita presupune că superiorii săi din compania de stat Romsilva sunt în spatele acestei tentative de omor. După ce s-a reîntors în pădure acesta a observat cât de mulți copaci fuseseră doborâți. „Pădurarul este doar un pion în această schemă. Cel puțin trei sferturi din pădurari sunt în această schemă pentru că nu le pasă de locul de muncă sau de pădure. Le pasă mai mult de noile case și mașini pe care le pot cumpăra cu mita obținută. Se pot face foarte mulți bani sub o aparentă legalitate. În fiecare județ se încearcă scoaterea a cât mai mult lemn, iar dacă reziști unui șefuleț cât de mic reziști împotriva întregii mafii”.

„Toți știu despre aceste lucruri, iar dacă vorbești despre asta ești în pericol. Ce mi s-a întâmplat mie s-a întâmplat și altor pădurari din România. Există astfel de incidente în toată țara și nu aude nimeni vreodată despre ele. Dar eu nu mai vreau să tac.”

Din ce în ce mai mulți pădurari refuză să mai coopereze cu mafia tăierilor ilegale, denunțând aceste practici. Câțiva dintre aceștia plătesc un preț scump pentru asta.

Pe 16 octombrie 2019 pădurarul Liviu Pop a fost împușcat mortal în timp ce încerca să oprească hoții de lemne dintr-o pădure din Maramureș. Cu numai o lună înainte, Răducu Gorcioaia fuses ucis într-o altă pădure dintr-un alt județ. Directorul Romsilva a anunțat pe Facebook că în 2019 au fost înregistrate 16 cazuri de agresiuni împotriva pădurarilor. Din 2014 și până acum 6 pădurari au fost uciși, iar 184 au fost atacați.

Leontin Malita a scăpat cu o sperietură, dar și cu un cont bancar golit. Romsilva l-a acuzat că a făcut posibile tăierile ilegale și l-au concediat. „A trebuit să plătesc o compensație de 200.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro). Mi-au ruinat financiar familia.”

Foame de lemn

În ultimii zece ani, 38,6 milioane de metri cubi de lemn au dispărut din pădurile românești în fiecare an. 20,6 milioane dintre acestea nu sunt acoperite de o licență oficială pentru exploatare forestieră. Cu alte cuvinte, în fiecare an, în ultimii zece ani, o pădure de două ori mai mare decât Anversul a fost recoltată ilegal.

Guvernul român a ascuns aceste informații din Inventarul forestier național (IFN), un organism guvernamental, începând încă din 2014. Jurnaliștii de investigații de la RISE Project au reușit însă să pună mâna pe documente și să le publice. Direcția oficială română pentru investigarea criminalității organizate și a terorismului (DIICOT) investighează la acest moment cazul.

Valoarea acestui lemn: aproape un miliard de euro. O parte din această sumă este vizibilă în profiturile companiilor românești de exploatare și a companiilor austriece de prelucrare a lemnului. Produsele lor din lemn sunt de vânzare în toată Uniunea Europeană. Cea mai mare companie este Holzindustrie Schweighofer.

Începând de aici începe să fie construită o schemă interesantă. În primul rând, guvernul român a ajutat Holzindustrie Schweighofer să înființeze o companie de prelucrare a lemnului în România. Ulterior, compania guvernamentală Romsilva a devenit ea însăși cel mai mare furnizor de cherestea pentru Holzindustrie Schweighofer. Și nu mai puțin important: Romsilva gestionează atât pădurile de stat pentru exploatarea forestieră, cât și parcurile naționale. Prin urmare, poate deschide parcurile naționale la propria discreție pentru a putea fi exploatate.

În 2002, compania austriacă a semnat un contract pe zece ani cu statul român. Contractul garanta că Romsilva le va vinde jumătate din molizii și pinii din pădurile de stat, inclusiv din parcurile naționale.

Site-ul de exploatare are acum o capacitate de producție imensă: compania poate prelucra mai mult lemn decât pot furniza companiile românești de exploatare. România poate produce în jur de trei milioane de metri cubi de pin și molid anual, în timp ce capacitatea de producție a Schweighofer în România este cuprinsă între patru și cinci milioane de metri cubi.

Acest lucru a creat o foame insațiabilă de lemn și a încurajat companiile românești de exploatare să taie cât mai mult lemn posibil și să utilizeze tot felul de practici ilegale pentru a tăia mai mult decât este permis.

Comerț ilegal și intimidare

Romsilva taie și apoi vinde către Schweighofer Holzindustrie: o sursă serioasă de venit pentru România. Pe de altă parte, Holzindustrie Schweighofer are garanția unui aflux continuu de cherestea românească și profituri mari.

„Această schemă i-a ajutat să se extindă rapid”, spune David Gehl, de la ​Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu, un ONG internațional care cercetează compania austriacă de ani buni. „Au semnat contracte cu companii românești corupte, care au fost ulterior condamnate pentru fals. Semnătura primului CEO al Schweighofer în România este pe toate contractele respective."

Al doilea mare furnizor pentru Holzindustrie Schweighofer este Frasinul, una dintre cele mai cunoscute companii de exploatare forestieră. Activitățile ilegale ale managerului Traian Larionesi se bucură de protecția poliției române, așa cum este documentat într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție.

Câțiva ofițeri superiori de poliție și-au intimidat colegii din subordine care au investigat activitățile ilegale ale companiei Frasinul. În acest fel s-au putut împiedica diverse controale ale poliției sau ale unor oficiali de la Ministerul de Interne. Un fost consilier al precedentului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor l-a sprijinit de asemenea pe Larionesi.

Chiar și în prezent Holzindustrie Schweighofer primește încă lemn de la Frasinul. În urma unui raport al Agenției de Investigare a Mediului, DIICOT a demarat în 2015 o anchetă asupra companiei austriece pentru „legături cu criminalitatea organizată, exploatarea ilegală, evaziunea fiscală și concurența neloială.”

Trei ani mai târziu, la 30 mai 2018, agenții DIICOT au descins în diverse fabrici și birouri la Holzindustrie Schweighofer. Aceștia au găsit dovezi că între ianuarie 2014 și aprilie 2015, 27 de furnizori dintr-un singur județ, Maramureș, au livrat 165.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal fabricii Holzindustrie Schweighofer din Sebeș.

Sistem GPS pentru a verifica originea materialului lemnos

Cu un an mai devreme, Schweighofer își pierduse cunoscutul certificat FSC - Forest Stewardship Council Certification, un certificat care atesta că lemnul folosit vine din păduri exploatate responsabil și durabil. Un grup de experți de la FSC a scris în raportul de cercetare că dețineau „dovezi clare și convingătoare” că Holzindustrie Schweighofer a achiziționat cherestea ilegală și că „au fost implicați în mod sistematic, direct și indirect, în comerțul cu lemn ilegal”.

Condiția de a obține certificatul înapoi: asigurarea trasabilității totale a lemnului achiziționat.

Datorită capacității sale de producție, Holzindustrie Schweighofer acceptă tot mai mult lemn. Totuși, presiunea asupra lor a început să crească în ultimii ani - atât din partea mișcărilor civice și de mediu, din partea FSC, dar și din partea instituțiilor românești anticorupție. Creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la exploatările ilegale, la fel și presiunea acestora asupra guvernului român reușesc să obțină mai multă transparență din partea Schweighofer.

Acesta este motivul pentru care Holzindustrie Schweighofer a venit în 2017 cu TimFlow, un sistem de urmărire GPS care trebuia să permită companiei să nu mai accepte lemn din parcurile naționale sau din surse ilegale.

„Dacă companiile doresc să ne livreze lemn în continuare, camioanele lor trebuie să instaleze un GPS care înregistrează traseul lor din depozit până la fabrica noastră. Astfel știm întotdeauna locația exactă de încărcare. Începând cu 1 aprilie 2017, am înregistrat 20.345 de livrări la fabrica noastră din Sebeș în TimFlow ", spune directorul fabricii Ionuț Batîr.

David Gehl de la ​Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu nu crede că acest lucru va fi suficient pentru a obține din nou certificatul FSC. La urma urmei, există două probleme. Prima problemă: GPS-ul urmărește doar originea lemnului de la locurile de încărcare. În jumătate din cazuri, aceasta este o locație de depozitare, nu pădurea în sine de unde s-a tăiat. Sute de locuri de depozitare colectează lemnul care a fost recoltat în pădurile din apropiere.

Holzindustrie Schweighofer acceptă lemn din peste 250 de locații de depozitare din toată România. Și în acele depozite, companiile de exploatare forestieră românești, cum ar fi Frasinul, încă mai colectează cherestea din parcurile naționale și lemn recoltat ilegal.

Frasinul gestionează, de asemenea, diverse site-uri de depozitare de unde pleacă camioane spre Holzindustrie Schweighofer. „Giganții austrieci ai lemnului continuă să accepte mediul corupt al furnizorilor lor”, spune David Gehl.

Ionuț Batîr răspunde: „Controlăm în mod regulat furnizorii noștri cu audituri pe teren. Trebuie să arate documentul de origine și îl punem lângă baza noastră de date despre parcurile naționale din TimFlow. Avem încredere că controalele noastre ne asigură că acceptăm doar lemnul recoltat în mod legal și durabil."

David Gehl subliniază imediat a doua problemă: „Am investigat un caz în care unul dintre acele site-uri de depozitare a oferit lui Holzindustrie Schweighofer o listă a pădurilor în care a fost recoltat lemnul, în timp ce lemnul provenea de fapt din alte păduri, conform informațiilor noastre. Aceștia i-au oferit lui Schweighofer o listă incompletă, doar cu locurile „bune”. În felul acesta puteau amesteca lemnul din parcurile naționale."

Fondatorul Gerald Schweighofer din Salzburg, Austria, a recunoscut în mai multe interviuri că acest lucru s-ar putea întâmpla, dar spune că nu poate face nimic. „Suntem singura companie atât de minuțioasă”, spune Ionuț Batîr. „Depășim ceea ce prevede legislația română, cu transparență maximă. În viitor vom încerca să evoluăm într-un sistem în care acceptăm doar lemnul care vine direct din pădure, nu din locurile de depozitare. Asta ar fi ideal."

Verdictul ​Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu rămâne dur. „Ați putea spune că Schweighofer este înșelat de furnizorii lor, care doresc ca aceștia să cumpere lemn recoltat ilegal. Dar a spune că aceștia sunt doar victime ar însemna să mergem prea departe. Sunt chiar complici. Ei rămân activi, păstrând această capacitate gigantică de producție, știind bine ce se întâmplă în lanțul din spatele lor”, spune David Gehl.

„Și mai mult, atâta timp cât nu își reduc capacitatea de producție, vor rămâne cea mai mare forță motrice din spatele exploatării ilegale în România”, continuă el, „chiar și cu cea mai mare transparență posibilă. Adu-ne lemnul tău, acesta rămâne mesajul lor."

„Ei trebuie să înceteze să cumpere lemn de la companii precum Frasinul sau alte depozite de cherestea”, subliniază Gehl. În caz contrar, vor continua să accepte și să încurajeze exploatarea ilegală și corupția. Fiind cel mai mare procesator de cherestea din România, acesta are o responsabilitate zdrobitoare. Achizițiile lor au cel mai mare impact asupra întregii gestionări și defrișări forestiere din România."

Conform estimărilor din investigația RISE Project, mai mult de 100.000 de hectare de pădure au mers către fabricile Schweighofer între 2004 și 2020. Dacă va continua în acest ritm, 22% din toate pădurile românești vor dispărea în 30 de ani. Asta deoarece furnizorii unei companii sunt încurajați să îndeplinească capacitatea de producție a respectivei companii.

Ionuț Batîr numește excluderea unor surse de lemn ca fiind o provocare, atâta timp cât capacitatea de producție poate procesa mult mai mult. Una dintre soluții este să nu mai cumpere din România, ci să importe din țări precum Slovacia. Schweighofer importă acum jumătate din tot lemnul pe care îl prelucrează în fabricile sale românești, din țările vecine, unde nu utilizează un sistem de urmărire. Și, de asemenea, în Slovacia există probleme uriașe cu exploatarea și tăierile ilegale în parcurile naționale. La final, Schweighofer garantează originea durabilă a doar douăzeci la sută din lemnul său.

Biomasă, peleți și parchet din lemn

Holzindustrie Schweighofer prelucrează lemnul în produse pe care le vinde mai apoi companiilor care produc biocombustibili și lemn pentru materiale de construcție. Peste 60 la sută din exporturile lor trec prin portul Constanța către cei mai mari importatori japonezi de materiale de construcție pentru case din lemn și către țări precum Arabia Saudită, Kuweit, Israel și Turcia.

Săptămâna trecută, vama din portul Constanța a confiscat lemn în valoare de 800.000 de euro, o încărcătură de la Holzindustrie Schweighofer, destinată exportului în Japonia, Arabia Saudită și Kuweit. Procurorul a deschis patru dosare penale pe documente falsificate.

Holzindustrie Schweighofer exportă restul de lemn românesc sub formă de peleți pentru biocombustibili către 21 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Belgia. Magazinele din Austria, Slovenia, Bulgaria, Republica Cehă și Italia sunt printre cei mai mari clienți ai lor. Germania este, de asemenea, în top 10.

Principalii cumpărători sunt companiile austriece de biomasă Genol și Drauholz care vând pelete de lemn în Austria, Italia, Slovenia și Republica Cehă. Comisia Europeană se așteaptă ca biomasa să aducă o contribuție importantă la obiectivele privind energia regenerabilă. Majoritatea biomasei utilizate pentru încălzire și electricitate provin din lemn, iar trei sferturi din ea provin direct din pădure.

Subvențiile pentru bioenergie asigură o creștere constantă a cererii de lemn în UE, aceasta fiind cel mai mare producător de peleți de lemn din lume, cu 50% din producția mondială. Cererea din ce în ce mai mare de biomasă este asociată direct cu despăduririle din Europa și este un motor important al exploatării ilegale în pădurile românești.

Regulamentul UE impune ca originea tuturor produselor de pe piața europeană a lemnului și a comerțului cu acesta să fie legală. Cu toate acestea, în 2018, Parlamentul European a permis ca bioenergiile din exploatările forestiere ne durabile să continue să fie considerate energie ecologică, aceasta împotriva avertizărilor oamenilor de știință din domeniul climei. 

Alți clienți ai Schweighofer includ: cel mai mare furnizor de energie, Enel (deținut parțial de guvernul italian), producătorul austriac de hârtie Papierholz, diverse lanțuri de bricolaj din România, Germania, Italia și Austria, producătorii austrieci de parchet laminat, lanțul de supermarketuri Spar din Austria și o altă companie franceză care vinde lemn și placaj în Belgia.

Compania suedeză IKEA este unul dintre cei mai mari producători de mobilă din lume. IKEA folosește în fiecare an un procent din producția mondială de lemn pentru a produce peste o sută de milioane de piese de mobilier. În Europa mare parte din lemnul acesta provine din pădurile românești.

Celelalte două mari companii austriece de prelucrare a lemnului care operează în România, Kronospan și Egger, vând cherestea companiilor românești care asamblează mobilier IKEA și care mai apoi îl transportă la magazinele IKEA din toată Europa.

„Trunchiuri de fagi seculari, provenite chiar și din zona protejată Natura 2000, intră în fabrica Kronospan din orașul Sebeș care îi transformă în cherestea pentru IKEA", spune David Gehl. „Am văzut practici nocive ale companiilor de exploatare forestieră în diverse locuri, cum ar fi trunchiuri de copaci târâte pe kilometri distanță de-a lungul râurilor de munte, locuri cu ecosisteme unice.”

Nori groși de fum ies constant din coșurile de fum ale Kronospan. Compania produce formaldehidă, cu care lipește PAL. Organizația Mondială a Sănătății clasifică gazul drept cancerigen peste o anumită concentrație.

IKEA deține însă și păduri în România fiind cel mai mare proprietar privat de pădure din România. A cumpărat 33.000 de hectare de pădure românească de la universitatea americană Harvard.

Corupția a stat la baza acestei tranzacții. OCCRP- Organized Crime and Corruption Reporting Project, o organizație internațională de jurnaliști de investigații, a cercetat acest caz: „Harvard a achiziționat o parte din acele păduri în 2004 de la un grup controversat de oameni de afaceri români cercetați pentru corupție”.

„IKEA a cumpărat pădurile în iunie 2015 de la companii offshore asociate fondului de investiții Harvard. A plătit 56 de milioane de euro pentru asta. Cu trei luni mai devreme, românul care cumpărase pădurile pentru Harvard fusese condamnat la închisoare ".

„Procurorii cercetează proprietarii inițiali ai pădurilor pentru fraudă, spălare de bani și legături cu crima organizată. Multe dintre produsele de lemn IKEA aflate la vânzare în toate magazinele lor din Europa sunt fabricate cu lemn pădurile proprietată privată a IKEA."

Acest articol a apărut în prealabil în MO* magazine

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp