Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Premii de 20.000 de euro pentru antreprenori la început de drum. „E important ca tinerii să nu se sperie să vină cu idei: «Nu sunt inginer, nu sunt Elon Musk, nu e de mine». Nu, e de nasul nostru, al tuturor”

Future Makers

Rata șomajului în rândul tinerilor din România este de peste 21%, iar 4 din 10 persoane până în 24 de ani nu dobândesc abilităţile necesare pentru a continua procesul de învăţare sau pentru a intra pe piaţa muncii.

O treime dintre persoanele tinere se află la risc de sărăcie şi excluziune socială.

Nivelul abandonului școlar - 18,5% - situează România pe locul trei între statele membre UE, la mică distanță de Malta și Spania.

Statisticile mai arată că un sfert dintre tineri și-ar dori să înceapă o afacere, însă numai 1% dintre ei ajung să aibă propriul business.

Coca-Cola, liderul pieței de băuturi răcoritoare din România, își reconfirmă angajamentul față de comunitățile locale, prin crearea și punerea în practică a unor programe relevante pentru acestea. Una dintre direcțiile strategice ale Sistemului Coca-Cola pentru zona de responsabilitate socială o reprezintă dezvoltarea profesională a tinerilor.

Recent, la Academia de Antreprenoriat a fost lansat „Future Makers”, un program de educație antreprenorială, implementat de Global Shapers Bucharest Hub și Social Innovation Solutions și finanțat de Fundația Coca-Cola. Acesta se alătură proiectului „La TINEri este Puterea”, inițiat și dezvoltat de Coca-Cola HBC România și asociatia „The Social Incubator”, aflat deja în al doilea an de implementare. Scopul programului este de a-i ajuta pe tineri să-și dezvolte abilitățile care le maximizează șansele pe piața muncii.

Premii de 20.000 de euro în competiția „Future Makers”

„Cel mai bun mod de a prezice viitorul este de a-l crea.” (Abraham Lincoln)

Este motto-ul de la care pleacă „Future Makers”, competiția de idei de business pentru tinerii cu vârste între 20 și 29 de ani.

Premiile puse în joc sunt de 20.000 de euro.

1.500 de studenţi şi tineri pasionaţi de viitor sunt așteptați în 35 de ateliere de antreprenoriat în București – Ilfov, Constanța, Prahova, Brașov, Sibiu, Dolj, Galați, Timiș, Cluj, Mureș, Bacău, Neamț și Iași, ce vor avea loc în perioada februarie – mai 2018. Aici ei vor găsi un spaţiu de conversaţie despre cum vor evolua diferite industrii şi ce tipuri de soluţii trebuie construite astăzi şi care să fie sustenabile în viitor.

Organizatorii plănuiesc să meargă în aproape toate centrele universitare, dar și-au pus deoparte resurse să se deplaseze și în alte orașe, dacă sunt solicitați.

„Dacă vor să venim la ei la universitate, la ei în sat, în vârf de munte, la căminul cultural, noi venim. Dacă se strâng 10 puști și vor să discutăm despre viitor pragmatic, nu metaforic, și vor să aplice în „Future Makers”, să ne cheme, că noi venim”, spune cu entuziasm Oana Țoiu, unul dintre fondatorii Global Shapers Bucharest HUB, asociația care va implementa programul, alături de Social Innovation Solutions.

Oana Țoiu: „Ce contează pentru noi este să îi atragem pe tineri în conversații despre viitor, despre viitorul pragmatic, nu metaforic”

Ce își propune și cum se va derula „Future Makers”, care va oferi în final premii de 20.000 de euro, am aflat dintr-o discuție cu Oana Țoiu (foto), unul dintre fondatorii Global Shapers Bucharest HUB.

- Ce este „Future Makers”?

- `„Future Makers” este o competiție de idei de business, premii de 20.000 de euro, ateliere peste tot în țară. Lista e deschisă. Dacă sunt organizații de tineri care vor să venim la ei în oraș sau la ei în sat, în vârf de munte, pe site-ul futuremakers.ro este deschisă o variantă de „invită-ne la tine”. Nu vrem să rămânem blocați în lista polilor mari de dezvoltare. Vrem să existe o poartă de acces. Ne-am pus deoparte resurse să mergem unde vedem dorința și entuziasmul tinerilor.

Ne-am pregătit să trecem prin acest program educațional 1.500 de tineri.

La sfârșit vor fi selectate 50 de idei de afaceri - „Începe de azi ideile de mâine”. Nu e o metaforă. E cât se poate de pragmatic.

Pentru 50 de idei, pe perioada verii tinerii vor fi conectați cu antreprenori din domeniile lor de interes, cu mentori, cu resurse din rețeaua internațională. Noi, ca Global Shapers Bucharest Hub, suntem parte dintr-o rețea internațională de peste 100 de astfel de organizații. Parte din problemele pe care le au tinerii aici nu sunt cu totul diferinte de cele din Zurich, L.A., Cape Town. Sigur, există un specific fiecărei țări, dar cel puțin pentru generația conectată are sens să se uite global la soluții.

Ce contează pentru noi este să îi atragem pe tineri în conversații despre viitor, despre viitorul pragmatic, nu metaforic. Știm din conferințele la care am participat la Harvard, la Geneva, că acum conversația globală e foarte mult despre a patra revoluție industrială, ce industrii ajung să fie automatizate, în ce industrii începe tot mai mult să intre inteligența artificială, să preia parte din unele slujbe, de exemplu interacțiunea cu clienții pe Facebook a multor magazine de fashion, pe modelul de la operatorul de telefonie mobilă – „dacă vreți să discutați despre ofertă, apăsați tasta 1, dacă vreți informații despre factură apasați tasta 2” -, dar o versiune mai deșteaptă.

Prin programul „Future Makers” ne adresăm segmentului de tineri cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Dacă vorbim de targetul tânăr, acesta trebuie să învețe să ia decizii, să știe „ce se fac când se fac mari”. Noi mergem și spre targetul celor ce se apropie de 30 de ani. Ai terminat facultatea, ai testat anumite lucruri, ești pregătit poate să mergi într-o zonă de antreprenoriat, ai prins lecții din mai mlte locuri și vrei să le pui în practică într-o organizație. Sunt nevoi diferite în spectre diferite de vârstă, dar important e să îi aducem la masă, să discutam despre cum se schimbă România în următorii 5-10 ani, cum se schimbă Europa și lumea, astfel ca deciziile pe care le iau să fie ancorate și în viitor, nu doar în ce văd în jurul lor, nu doar în ce au văzut că merge în trecut sau prin presă sau în generația părinților.

Ce fel de idei credeți că vor intra în competiție?

Ne-a sunat o viitoare aplicantă pentru că a văzut că vom lansa această competiție.

„Uite, eu am o idee la care lucrez de mai mult timp, mă apucam de ea și fără competiția aceasta, dar vreau să vin să particip”.

„Minunat, dar ce idee?”

„O fabrică de pungi de plastic.”

Pungile de plastic s-au interzis de câțiva ani – poate sună uimitor – în multe țări din Africa, Rwanda le-a interzis de trei ani, Kenya le-a interzis anul trecut, există o discuție și în Parlamentul României despre interzicerea pungilor de plastic. Așa că o fabrică de pungi de plastic poate nu e cea mai bună idee. E adevărat că se folosesc zi de zi foarte multe pungi de plastic, dar dacă te uiți și dintr-o perspectivă a sustenabilității, vezi că ne-am propus, ca planetă, prin Programul Națiunilor Unite, să mai scăpăm de plastic. Și atunci am vorbit despre faptul că sunt mai multe materiale noi care au apărut, biodegradabile. Chiar dacă nu au nicio idee, când intră în workshop-uri tinerii vor fi conectați la o serie de informații, care pot să aprindă scânteia unor idei.

Noi ca echipă nu ne uităm la viitor din perspectivă sumbră - „vin roboții și ne iau joburile, ce ne facem?”. Este ca atunci când se schimbă anotimpurile. Știm că vine iarna, îți trebuie haine groase, umpli cămara și te bucuri și de dai cu sania că oricum nu mai muncești la câmp că e zăpadă. Vine a patra revoluție industrială. Ce trebuie să știe oamenii? Oamenii trebuie să poată să înțeleagă tehnologia la un anumit nivel. Nu e totul legat de tehnologie. Va crește durata de viață, ceea ce înseamnă că va fi nevoie tot mai mult de servicii de îngrijire a vârstnicilor, activități care nu mai țin de programatori sau tehnici complicate.

(Foto: Guliver/Getty Images)

În Marea Britanie a fost numit recent un ministru al Singurății. Crește durata de viață, sunt persoane care rămân singure. Începem și noi să discutăm despre asta în România, care sunt soluțiile, cu ce fel de idei poți să vii pentru asta.

Vorbim de idei despre viitor, dar nu sunt exclusiv idei de tehnologii noi, și e important ca tinerii să nu se sperie: „Nu sunt inginer, cercetător, nu sunt Elon Musk, nu e de mine, nu e de nasul meu”. Nu, e de nasul nostru, al tuturor.

- Cum le putem da încredere tinerilor în forțele lor?

- Nu cred că sunt atât de lipsiți de încredere în ei, ci cred că sunt mai degrabă lipsiți de încredere în noi. Cred că tinerii își recunosc în ei intenția de a face mai mult, inocența constructivă de a se uita la lume nu doar cum este, ci și cum trebuie să devină. Poate ceea ce au nevoie, și aici sper să venim și noi în ajutorul lor, este să vadă că atunci când vorbesc sunt ascultați, că atunci când vin cu o idee, chiar dacă ea nu e cea mai pragmatică, cea mai ancorată în realitate, ei sunt luați de mână, de la ideea aceea, pentru a o duce treptat spre un model de business sustenabil, o propunere de carieră, și nu tratați condescendent cu „lasă-mă, domnule, că astea sunt amatorisme”. Cred că amatorismele, în sensul de idei ale oamenilor care nu sunt foarte ancorați în domeniul real la acest moment, au valoarea lor de potențial de inovație. E mai ușor să inovezi de la margine decât din centru, dar e nevoie de expertiză, de resurse, de îndrumare, de acces la ce se întâmplă într-o industrie. Și să se vadă unii pe alții. De asta programul e gândit pe grupuri.

- Cum se vor derula atelierele pe tema educației antreprenoriale care vor fi organizate la nivel național?

- Am lansat pe 8 februarie futuremakers.ro, unde pot fi găsite toate informațiile. Din februarie până în luna mai avem workshopuri care țin o oră și jumătate, trei ore sau jumătate de zi, în funcție de context. Peste tot în țară. În workshopuri le povestim despre trendurile de viitor pe diverse industrii. Cum se schimbă industria de food, de mobilitate, ce schimbări sociale credem că vor apărea, care sunt domeniile unde credem că va intra partea de automatizare și inteligența artificială și cum credem că le-ar putea folosi în ideile lor, care sunt schimbările sociale și ce idei poti fi generate de aici. Le dăm tinerilor acces la un know how global - ce urmează peste 50 de ani, așa cum credem noi. Aceasta este prima parte: inspirație.

(Foto: Guliver/Getty Images)

Următoarea etapă e de generare de idei. Lucrăm fie cu ideile cu care au venit de acasă, fie lucrăm cu ei să vină cu idei în spațiul de workshop.

A treia etapă este despre instrumente. Cum ajungi de la o idee să faci un model de business, să te gândești nu doar ce vinzi, ci către ce clienți, ce resurse ai nevoie, ce activități trebuie să faci, ce alte competențe trebuie să aduc la mine în echipă.

Așadar, acestea sunt lucrurile pe care le vom oferi în workshopuri – inspirație, prin trendurile globale și conectare la know how-ul global, generare de idei sau șlefuirea ideilor cu care ei vin și instrumente de a duce ideea într-un model de business pe care ulterior poți să îl explici investitorilor, sau în alte competiții. Cu informațiile acumulate în workshop tinerii pot să se ducă spre mai mult zone de resurse.

Apoi până în luna mai pot să aplice la competiția de idei de afaceri care are premii de 20.000 de euro. Pot să aplice și dacă nu au participat la workshopuri. Din total, un juriu va selecta cele mai bune 50 de idei.

Din luna mai și până în toamnă vom lucra cu aceste idei, adică cei selectați vor avea acces la cursuri de finanțe – cum îți faci bugetul , cum iți calculezi profitul, cum calculezi ce reivestești, cum calculezi corect prețul produselor tale, cursuri de juridic - care sunt diversele forme legale, ce înseamnă contracte cu furnizorii, precum și cursuri de resurse umane - cum îmi fac o echipă, cum o motivez, cum mă asigur că toți lucrăm pentru scopul pe care ni l-am propus, cum dau afară oameni, cum măsor performanța oamenilor, sau cum pot lucra cu colaboratori.

În noiembrie va fi finala care e parte dintr-un „festival de viitor”, o conferință mult mai mare pentru mediul de business, în care vor fi prezentările finale ale celor 50 de idei. În paralel vor fi sesiuni, conversații despre fiecare dintre domeniile care ne impactează foarte mult: mâncare, sănătate, transport, agricultură, comerț, entertainment.

Mai multe informații despre proiect găsiți pe www.http://futuremakers.ro 

Peste 550 de tineri au înțeles că „La TINEri este Puterea”

Implementat de Sistemul Coca-Cola, alături de asociația The Social Incubator, este programul „La TINEri este Puterea”, adresat tinerilor care nu urmează o formă de învățământ sau de pregătire si nu au un loc de muncă.

Ediția pilot a programului s-a derulat anul trecut. În total, peste 550 de tineri din București, Ilfov, Vaslui și Prahova au participat la 42 de zile de training concepute special pentru a le susține dezvoltarea personală și profesională.

Proiectul „La TINEri este Puterea” continuă și în 2018 cu planuri și obiective ambițioase: lansarea unei platforme de e-learning în al doilea trimestru al anului, o componentă importantă a programului, extinderea ariei geografice de implementare și creșterea numărului partenerilor instituționali implicați. De asemenea, programul își propune să ajungă la aproximativ 1.200 de tineri prin intermediul atelierelor live și să atragă pe platforma online aproximativ 2.000 de tineri până la finalul lui 2018. Pentru reușita programului și pentru a ajunge la cât mai mulți tineri o importanță deosebită o au parteneriatele încheiate cu instituțiile și organizațiile care pot asigura accesul la această categorie de tineri.   


Adriana Preda (foto), director executiv al Asociației The Social Incubator, spune că obiectivul programului este de a crește șansele tinerilor cu vârste între 18 și 25 ani, din categoria NEET (acronimul pentru „Not in Education, Employment or Training”) de a deveni activi pe piața muncii.

Grupul țintă este reprezentat de cei care nu au promovat examenul de bacalaureat, nu sunt angajați și nu sunt înscriși în altă formă de educație nonformală.

În cele trei zile cât durează trainingul intensiv, accentul este pus pe dezvoltarea abilităților de viață, a abilităților profesionale, totul în context non-formal. În acest an programul ar urma să se desfășoare în șase județe.

Specialiștii implicați au profesii diverse: psihoterapeut, consilier vocațional și trainer acreditat.

„Prima zi a trainingului e ziua de dezvoltării abilităților personale. Tinerii se cunosc pe sine, învață să lucreze în echipă, cum să dea un feedback, învață să relaționeze cu cei din jur. În ziua a doua, în care începe dezvoltarea abilităților profesionale, accentul se pune pe partea care ține de găsirea unui loc de muncă: cum să faci un CV, o scrisoare de intenție, cum să te prezinți la un interviu, cum să îți structurezi planul de carieră. Ziua a treia e dedicată celor ce vor să meargă mai departe și vor să fie antreprenori. Ei află ce înseamnă un business plan, cum să structureze calendarul de activități, ce nevoi și ce așteptări au”, ne descrie programul Adriana Preda.

După perioada de training, asociația nu încetează colaborarea cu tinerii. Ei sunt sprijiniți activ, inclusiv în găsirea unui loc de muncă potrivit. Asociația le-a intermediat unora dintre tineri meditații pro bono, pentru a putea trece examenul de bacalaureat.

Reacția beneficiarilor programului a fost una „neașteptat de plăcută” spun organizatorii.

„ «Aș vrea să mai vin o săptămână sau două, pentru că a fost o experiență magnifică» , «Ne-ar plăcea ca stilul acesta să fie și în școală » , «Mi-ați stârnit dorința de a mă autodepăși și am învățat că cele mai importante lucruri pentru succes pornesc doar de la noi » ”, sunt doar câteva dintre reacțiile participanților.

Mai multe informații despre proiect găsiți pe www.asociatiasocialincubator.org

Dragoș Pleșuvu, 19 ani, student: „Dacă ar fi să-mi întâlnesc părinții pe stradă le-aș multumi pentru că m-au lăsat la bunicii care mi-au oferit o educație și cei 7 ani de acasă”

Dragoș Pleșuvu și Ștefan Pințoiu sunt doi dintre participanții la programul „La TINEri este Puterea”.

Dragoș Pleșuvu (foto), 19 ani, s-a născut într-un oraș din județul Vaslui și acum e student în primul an la Facultatea de Litere, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași. În ianuarie a scăpat cu bine după prima sesiune din viața de student. Anul trecut a participat la un training în cadrul programului „La TINEri este Puterea". Spune că cei de acolo l-au ajutat „să vadă altfel lumea”. Și-a luat bacul și a intrat la facultate.

„Eu sunt în plasament în cadrul DGASPC Vaslui. În iunie anul trecut o asistentă mi-a propus să merg la acest proiect, că o să mă ajute pentru angajare. Nu aveam bacalaureatul. La training am cunoscut foarte multe persoane noi, buni specialiști, activitățile de acolo m-au ajutat să văd altfel lumea. Am învățat și am luat bacalaureatul. Eu acum gândesc altfel datorită The Social Incubator. Sunt voluntar acolo, ajut și eu acum pe alții să găsească oportunități”, spune Dragoș Pleșuvu.

Este convins că deprinderile pe care le-a dobândit la cursurile organizate de asociație l-au ajutat să se angajeze, înainte de a intra la facultate.

„Când am fost la interviul pentru job, m-am gândit la exercițiile de angajare. M-au ajutat foarte mult atunci când mi-am găsit un job la un bar. De exemplu, atunci când angajatorul m-a întrebat cu ce crezi că mă poți tu ajuta pe mine și altul nu mă poate ajuta? E o întrebare pe care o pun mulți angajatori. Eu i-am răspuns așa: „Eu pot să vă garantez o clientelă foarte mulțumită de serviciile pe care le prestez. Pentru că nu sunt doar comunicativ, îmi fac și treaba bine. Clienții se uită după un barman care să îi poată înțelege”. La training am învățat multe lucruri despre puterea de a comunica”, spune Dragoș, a cărui copilărie nu a fost una dintre cele fericite.

Părinții lui s-au despărțit când avea câteva luni. De la 8 luni a fost crescut de o bunică, cu care locuiește și acum.

„Nu e ușor să te descurci fără părinți, eu am fost nevoit să mă descurc o perioadă foarte lungă de timp. Nu țin legătura cu părinții. Sunt părinți cărora nu le pasă de copii, cum au fost ai mei. Nu îi acuz. Până la urmă a fost viața lor, eu am viața mea și îmi place să ajut alți tineri în nevoie. Mă simt eu bine să ajut. Într-o zi, am fost un un prieten si am dus fructe și dulciuri de 200-300 de lei la o casă de copii”, mai povestește Dragoș.

„Copilăria mea nu a fost ca și a celor mai mulți, plină de jucării, de roz, de râsete. Copilăria mea a fost mai serioasă. De de mic mi-am format anumite idei despre viață. O idee ar fi că nu trebuie să mă bazez pe nimeni și că mereu trebuie să am un plan de backup, în caz că nu reușesc ceva”, spune Dragoș, care își dorește să ajungă profesor de engleză.

„Dacă ar fi să îmi întâlnesc părinții pe stradă le-aș multumi, pentru că m-au lăsat la bunicii care mi-au oferit o educație și cei 7 ani de acasă și m-au învățat să fiu cu adevărat om, în adevăratul sens al cuvântului”, spune Dragoș Pleșuvu.

Ștefan Pințoiu: „A fost un curs de care simțeam că am nevoie”

Ștefan Pințoiu (foto) este din București și a împlinit de curând 19 ani. După ce a terminat clasa a zecea, a abandonat școala, dar acum se gândește să-și reia studiile.

A locuit cu mama sa, iar de la 14 ani a ajuns să stea singur.

„Mama mă bătea, avea probleme în familie. Era modalitatea ei de a se descărca. A fost sesizată Protectia Copilului și s-au luat măsuri. Aveam 14 ani. M-am mutat la un prieten, în încercarea de a da de tata. Nu am reușit. Așa am ajuns să stau la un centru de plasament. Nu păstrez legătura cu niciun părinte”, își începe povestea Ștefan Pințoiu.

Încearcă să vadă o parte bună în experiența sa: „Mi-a deschis ochii asupra vieții mai rapid decât probabil era nevoie, dar asta m-a ajutat”.

Crede că dacă i-ar vedea pe părinții săi pe stradă „nu am trece de faza de salut, dar dacă s-ar întâmpla asta și aș fi nevoit să le zic ceva, cred că le-as spune că au fost un anti-exemplu foarte bun pentru mine și asta m-a ajutat”.

În noiembrie anul trecut a participat la programul derulat de Coca Cola HBC România și The Social Incubator, iar de curând s-a angajat la un magazin de muzică în București.

Îi place mult să cânte la chitară, vrea să înființeze o trupă de rock si să se lanseze în lumea muzicală.

Jobul spune că și l-a găsit cu ajutorul asociației.

„Am primit ajutor din partea lor, a fost o experiență foarte bună și plăcută pentru mine. Ei m-au ajutat să îmi dau seama ce vreau și pe baza acestei dorințe să găsim ceva. Cu ei am făcut evenimente, am cunoscut persoane, acum lucrez într-un magazin de muzică”, spune Ștefan.

Trainingul a fost pentru el o „experiență utilă și foarte plăcută”.

„A fost un curs de care simțeam că am nevoie. Cum să te prezinți la interviu, cum să fim asertivi, tipurile de comunicare, s-au discutat foarte multe lucruri acolo într-un mod profesionist”, spune Ștefan.

Se gândește să își reia studiile, ca să obțină diploma de bac: „Știu că e importantă diploma. Nu sunt de acord cu actualul sistem de învățământ, dar o să fac un compromis ca să iau diploma de bacalaureat”.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Savana Unistrat

În loc de două sau trei, mai bine nu folosești decât un strat. Dacă auzi tot mai multe persoane în jurul tău care utilizează adverbul decât în preajma unui verb doar la forma negativă și prieteni care nu plasează din cauza decât într-un context negativ, atunci toate acestea s-ar putea să se întâmple datorită lecției naționale de gramatică și lexic la care am luat parte în ultima vreme în timp ce urmăream pauzele publicitare de la televizor sau reclama de pe website-urile preferate.

Citește mai mult

startup - Getty Images

„Cine să vină, mamă, la Costești?" Când le-a spus că vrea să se întoarcă din Germania, unde lucra de 10 ani ca avocat, iar soțul ei ca arhitect, și că vor să își deschidă o pensiune în comuna Costești, părinții Otiliei Loidl nu și-au ascuns scepticismul. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

România asigurată- infografic 1

„România asigurată” este un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Conform studiilor, doar 6% dintre români economisesc în perioada în care muncesc pentru timpul în care ies la pensie. Procentul celor care se gândesc să-și facă asigurare de viață este de doar 2-3% „România asigurată” vorbește despre temerile, dar și despre percepțiile românilor în ceea ce privește asigurările de viață.

Citește mai mult